Sub ochii închiși ai autorităților, fenomenul mamelor minore crește de la an la an. Bulibașa: ”se vând copilele minore ca și cum ai merge la târg și ai lua o vacă cu vitel.”

Publicat de liviusuceveanu, 23 septembrie 2021, 23:54 / actualizat: 24 septembrie 2021, 8:41

?În doi ani și jumătate, într-o comună din Galați, 100 de copile au devenit mame ? Sunt fiicele mamelor măritate la 10-11 ani și care, la rândul lor, au fost mame minore ? Acum, 100 de copii s-au născut cu același destin ? Prin inactivitate autoritățile devin complice la agresiune sexuală și chiar la viol

Oameni, dincolo de vorbe

E o zi dogoritoare de vară. Găsesc zona romilor din comuna Munteni, Galați, dincolo de gârlă, mai ales după faptul că acolo se termină asfaltul și se îndesesc casele.

Romii din Munteni nu au case urâte dacă le vezi de la distanță. De aproape, nu mai poți să te uiți la ele, căci îți atrag privirea copiii, unii desculți și murdărei la gură și femeile mature, care se fac ciucure în jurul tău, curioase cu privire la motivul opririi acolo, îmbrăcate oarecum tradițional, cu aur mult la vedere și gureșe nevoie mare. Mai la distanță stau femeile tinere care nu îndrăznesc să se apropie. Unele au și 11-12 ani, poartă copii mici în brațe, iar cerceii mari de aur și salbele contrastează cu colbul frământat de încălțămintea lor.

După primele vorbe cercetătoare, se încinge discuția ”a la radio șanț” despre vaccinare, cu care ele nu sunt de acord, ”pentru că așa le-a spus pastorul și nici nu există COVID” la ei și oricum, au auzit undeva că au murit sute de oameni, dar nu se spune. Nu insist.

Continui dezbaterea de dragul pălăvrăgelii și mai strecor câte o întrebare despre căsătoriile la vârste fragede și toate sunt gata să jure că numai după 16 ani se mai mărită câte o fată. Mă fac a crede, și, dacă tot sunt în ochii mei, întreb câți ani au fetele cu copii mici pe care le văd mai la distanță.

De voie, de nevoie, femeile recunosc: ”ei, ea are 13 ani”.

”Păi e mamă la vârsta asta!?”- insist eu.

”Ei, ea așa a vrut”- vine răspunsul care mă face să zâmbesc.

E timpul ca discuția să devină serioasă.

De la Primăria Munteni mi s-a confirmat că în ultimii doi ani și jumătate, în comună, 100 de fete sub 15 ani au născut, adică 1,47% din populația comunei.

”- Și româncele se mărită devreme! Fetele noastre sunt gospodine, chiar dacă se mărită la 15-16 ani au grijă de casă, au grijă de copil. Să mă ierte Domnul că spun, și matale să mă ierți, ale voastre… dacă mergem la Buciumeni, dacă trecem pe acolo, e plin drumul de românce. A noastre nu fac așa ceva, că e rușine.”

Na că mi-a spus-o!

Femeile mature parcă fac un pas în spate. Tac. Domnii devin interlocutorii mei.

”Noi le iubim. Ni-s dragi!”- spune unul.

Exact asta e problema, că le iubesc, dar mult prea devreme.

Insist să discut cu femeile și aflu că una, care era în fața mea se măritase la 11 ani, evident asta însemnând că a încheiat și cu școala.

Soțul e cu 15 ani mai mare. ”Am 5 copii și 40 de nepoți și strănepoți”- se laudă ea, deși nu-i dai mai mult de 50 de ani.

Eu realizez că aveam în fața mea o femeie care la 11 ani a fost obligată să facă sex cu un un bărbat de 26 de ani.

Eram în fața unui caz tipic de violare a unei minore. Putem spune că la vârsta aceea și-a exprimat consimțământul legal.

182 de copile sub 15 ani au devenit mame la 4 spitale din zona Galați. Cea mai tânără are 11 ani. Ce face DGASPC? 

Sute de fetițe nasc și autoritățile nu aud plânsul copiilor. Oare ce aud?

Spitalele din zona comunei Munteni raportează zeci, sute de cazuri de mame sub 15 ani și recunosc faptul că în baza protocoalelor, ar trebui să sesizeze Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul de unde provine copila care a născut. Fac asta? Unele susțin că da.

Spitalul Anton Cincu Tecuci confimă că în perioada 2018-2020 a înregistrat 90 de mame sub 15 ani din județul Galați. Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad a luat în evidență 45, jumătate din Galați și jumătate din Vaslui. La Spitalul Sf Andrei Galați, în aceeași perioadă, au născut 39 de fete sub 15 ani și la Spitalul Buna Vestire Galați – 8. În total, doar la cele patru unități medicale, în doi ani și jumătate, 182 de copile sub 15 ani au devenit mame, cea mai mică fiind de 11 ani, din comuna Munteni, Galați.

Angajații din spitale și cei de la Primăria Munteni, spun neoficial că, de fapt, DGASPC Galați nu preia mama minoră de la spital. Părinții fetei de cele mai multe ori evită să se prezinte să o ia de teama răspunderii. De soț cu acte nu poate fi vorba la vârsta asta și atunci cei de la Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS) de la comună merg și aduc copiii- mamă și fiică/fiu de la maternitate. Uneori merge chiar bulibașa de Munteni, pentru că e mediator comunitar.

Mamă și pruncul sunt duși la casa ”soțului”. E un fel de recunoaștere a căsătoriei. Nu se întreabă nimeni cum a ajuns minora mamă. Oficial beneficiază de consiliere și ea și familia ei (n.n.- cea naturală, fiindcă aceea în care stă nu e familie, neexinstând acte).

Și în adresa oficială, DGASPC Galați confirmă că nu intervine la cazurile de mame minore. Nici nu există pentru ei.

În perioada 2018-2021 au fost preluate în serviciile DGASPC  doar două mame sub 15 ani. În același interval de timp, doar două fetițe sub 15 ani care au întreținut relații sexuale cu adulți au fost preluate în grija DGASPC Galați, iar la numărul de apel de urgență, nu au fost deloc apeluri care să sesizeze minorelor forțate să se căsătorească.

(extras din raspunsul DGASPC Galați la solicitarea Radio România Iași)

Totuși, reprezentantul comunității rome și bulibașa de Munteni, dl Viorel Lați și unul dintre asistenții sociali de la primărie contrazic aceste date.

Pentru cine lucreaza DGASPC Galați- instituția care alege să nu audă și nu vadă?!

Interviul cu dna Tania Calcan, purtătorul de cuvânt al DGASPC Galați, demonstrează că realitatea nu mai poate fi acoperită: DGASPC Galați e anunțat de fiecare dată când la spital, poliție sau SPAS-uri ajung mame minore, dar din 182 identificate de noi, a ocrotit numai două, în doi ani și jumătate. Printre cele două nu e și fata de 11 ani care a devenit mamă.

– Când e vorba de o minoră sub 15 ani, cum e cazul de la Munteni, DGASPC nu ar trebuie automat să intevină? Poate fi un viol, pentru că sub 15 ani nu există consimțământ dat legal.

– Este adevărat ce spuneți, dar nu cunosc în mod statistic situația de la Munteni. Printre serviciile pe care le oferim mamelor minore (n.n.- celor 2?) există consilierea cu familia. Avem sprijinul comunității, care poate aprecia dacă mama trebuie să rămână în familia de proveniență sau dacă e nevoie să fie preluată în regim de urgență. Asistentul social poate formula solicitarea de preluare a copilului.

– În apărarea copilului cine sare? Mă refer la copilul mamă. Pe ea cine trebuie să o apere?

– În primul rând familia.

Răspunsul scurt mă uluiește. Insist, pentru că exact familia ”o dă de mică”.

– Părinții sunt tocmai cei care au dat-o unui bărbat care a violat-o. Mai pot ei să apere copila? Nu cumva chiar DGASPC ar trebui să o apere?

– Ba da. Prin intermediul autorităților locale, care trebuie să ne informeze că s-a comis o asemenea infracțiune. Pentru că actul sexual cu un minor se pedepsește conform Codului penal. În toate aceste situații, mamele minore intră sub nevoia formulării unei plângeri penale la adresa agresorului. Scopul nostru întodeauna a fost să menținem copilul alături de familie. Dacă asta nu e realizabil, demersurile merg mai departe, spre preluarea cuplului mamă-copil și consilierea familiei.

– Chiar dacă familia e cea care a dat-o agresorului și fata a fost practic violată?

– Absolut. Asta intră în cercetare, dar nu sunt atribuțiile noastre. Noi evaluăm modul în care în familie copilului îi sunt respectate drepturile. Dacă mamei minore nu-i sunt respectate drepturi precum accesul la educație, o viață decentă…

(Interviu difuzat la Radio România Iași, în emisiunea ”Weekend cu prieteni”, autor Mihaela Munteanu)

Alo, Poliția Galați? Un copil e în pericol! Acesta e apelul la care se răspunde cu …tăcere

Se pare că astfel de apeluri a făcut de câteva ori chiar reprezentantul comunității rome. E și singurul dispus să vorbească pe șleau despre ceea se petrece la Munteni. Viorel Lați e mediator comunitar din 2002 și e bulibașa care spune că nu se mai poate. Vârsta la care se căsătoresc fetele e din ce în ce mai mică. Au apărut și cazuri de căsătorii la 7 ani!

”Se vând copilele minore ca și cum ai merge la târg și ai lua o vacă cu vitel. Au fost informate autoritățile statului de această situație, dar degeaba. Dau telefon la poliție, dau telefon la Serviciul social la primărie, degeaba.”

Îl întreb cine le căsătorește pe aceste fetițe. Înteleg că nu el. E doar o convenție între familii, care nu se poate pune la dosar și nici nu produce efecte juridice. E vorba doar de onoare și cuvânt. Spune că există și o plată în cazul căsătoriei. De pildă în cazul unei fete de 8 ani, plata ar fi fost de 5 galbeni. ”37 milioane de lei iei și la un amanet pe un galben. Are 14,5 grame de aur”-  precizează dl Lați, pentru ca eu să înțeleg valoarea.

Îl supără și faptul că tot el trebuie să preia minorele de la maternitate, după ce au născut.

”Am fost nevoit să mă duc să iau 3-4 minore (n.n.- de la maternitate), pe când părinții lor erau plecați înafară și aveau un copil minor, alt minor. M-am dus cu delegație de la Primărie. Ultima a fost o fată care avea 11 ani. Născuse la Bârlad. Trebuia să îi port eu de grijă până vin părinții? Dacă pățea ceva unul dintre copii? Atunci m-am decis și am anunțat că eu nu mai merg la spital să preiau copilele care au născut.  Dacă e cazul, îmi dau demisia.”

Tot el e afirmă că a chemat de cel puțin două ori în ultimele luni DGASPC-ul, odată în ziua în care erau nunți cu fete de 7-8 ani. A venit o doamnă cu poliția, dar nu a făcut nimic. Ba polițistul local s-ar fi și supărat pe dl Lați că a sunat la 112 în loc să îi spună lui, de parcă dl polițist care trăiește la 500 de metri de locul petrecerii nu aude bine muzica de la nunta pe care nu se ferește nimeni să o facă, chiar dacă mireasa e copil.

Ar fi încercat să lupte împotriva fenomenului, dar nu a găsit aliați la poliție: ”Acum vreo doi ani, am fost personal cu 16 dosare de fete minore măritate și am depus reclamație la Poliția Tecuci. Pentru toate s-a dat NUP- neurmărire penală”.

(Extras din raspunsul DGASPC la solicitarea Radio România Iași)

Dl Lați e supărat că autoritățile nici nu s-au obosit să ia vreo măsură, în ciuda faptului că toată lumea știe care e vârsta măritișului local. ”Păi să iei tu, de 22 de ani, o copilă de 7-8 ani și autoritățile nu fac nimic?”.  El ar fi făcut sesizare în acest caz la 112 și din cauza asta fiul lui, al bulibașei, ar fi fost dus la închisoare.

Am adresat întrebări Inspectoratului de Poliție al Județului Galați, pentru a afla cum a aplicat legea în situația celor 100 de mame sub 15 ani de la Munteni, Galați.

Am primit un răspuns evaziv: ”La nivelul IPJ Galați nu există date standardizate sub forma cerută de dvs.” Totuși, au menționat că au fost adresate Poliției două sesizări pentru viol asupra minorelor (sub 15 ani) din cele două localități (Munteni-Ghidigeni) din 2019 și până acum și două sesizări pentru agresiune sexuală, în același interval de timp și pe aceeași arie geografică. Cele patru dosare au fost însă clasate.

Tot IPJ Galați precizează că în 2019 au fost 63 de sesizări de viol, din care 12 pentru minore, în 2020- 44 de sesizări de viol în tot județul, 7 fiind în cazul unor minori, iar în 2021, în primul semestru al anului, au fost făcute 37 de sesizări de viol, 6 fiind în cazuri de minori.

Nici o precizare însă despre cele 16 plângeri formulate de dl Lați către Poliția Tecuci, care ar fi trebuit să se afle în    această statistică județeană. Existența acestor plângeri a fost confirmată de un asistent social de la Primăria Munteni.

Activistă de etnie romă Cerasela Bănică refuză să mai tacă:  ”Violul asistat e ceva cultural la noi.”

”Așa e la noi”- e justificarea pe care mi-o oferă romii din Munteni, cu care am vorbit. Asta înseamnă căsătoria fetei foarte de mică (în baza unei promisuni între familii, care include și o înțelegere de plată), întreruperea școlii de când copiii ”se căsătoresc”, prunci cât de devreme permite natura și câți dă Domnul.

Banul, virginitatea și împlinirea căsătoriei (actul sexual) sunt principalele griji ale părinților.

– Este căsătoria la o vârstă mică o cutumă a etniei rome?– o întreb pe Cerasela Bănică, președinta CADO- Centrul de Advocacy pentru Drepturile Omului.

Aproape că a luat foc la auzul întrebării.

– A fost o situație în familia mea: verișoara mea de 16 ani a fost căsătorită cu un băiat de 18 ani. Era o nuntă în altă localitate și mama mea a rămas (n.n.- la ritualul virginității) din partea familiei. A fost prima dată când asista la așa ceva, pentru că astfel de căsătorii aranjate se făceau în familia tatălui meu. Experiența a fost cruntă chiar și pentru mama. A venit târziu acasă și a intrat în cameră la noi, a început să plângă și i-a zis tatii „Pe voi, sălbaticilor, niciodată nu am să vă las să le faceți asta fetelor mele”. Mama povestea apoi: „Erau niste sălbatici! Stăteau la geam și la uși și îi ziceau băiatului aluia ”mai cu forță”. Îl asistau. Îmi era și rușine și mi-a fost milă când am auzit-o pe fată cum țipa. A violat-o pe biata fată și când au intrat rudele lui în camera, țipau de veselie că fata fusese virgină. Ea, săraca, era leșinată de durere”.

Cerasela Bănică povestește că mai are două surori și un frate și mama ei s-a ținut de promisiune și le-a protejat. Mai mult, toate trei au minim studii universitare. Înțeleg ce salvare e ca o fată să -și continuie educația.

”Tine cont că era vorba de niște copii mai mari –  continuă Cerasela. Gândește-te ce trăiesc niște copii de 10-11 ani care nu înteleg ce li se întâmplă și se trezesc într-o situație a adulților. Cine zice că îi iau pe copii și îi cresc și cândva, la peste 16 ani, ei se căsătoresc, minte. Lumea ascunde asta și inclusiv societatea civilă romă. M-am săturat să aud în discursul public că trebuie apărată cultura romă. Căsătoriile rome înseamnă și abuz sexual și viol. Nu poți să nu vorbești despre asta, ca să nu ataci ”cultura tradițională”. Violul asistat e ceva cultural la noi. Pentru mine, o tradiție care include violența la adresa copiilor, femeilor, nu e tradiție.

– Cât de tradiționale mai sunt în fapt comunitățile rome, Cerasela Bănică?

– Unele s-au modernizat, altele au rămas foarte conservatoare. De pildă, în comunitățile tradiționale, cum a fost și cea din care provenea tatăl meu, mai există ritualul verificării virginității. Face asta bătrâna familiei băiatului ca să existe certitudinea că mireasa nu va minti. Se uita la vaginul fetei și, dacă nu poate să vadă destul de clar, introduce degetul ca să verifice dacă mai e virgină. Întotdeauna există suspiciunea că fata poate să păcălească adulții. Dacă bătrâna nu e sigură, cheamă și martori. Pur și simplu îi defac picioarele fetei și se uită. Apoi se intră în camera în care cei doi vor face sex și se verifică să nu aibă pe acolo lame, ace, ceva tăios, ca nu cumva fata să se taie și să lase pata de sânge pe cearșaf. În acest timp familiile stau de veghe la ușă, la fereastră, oriunde prin apropiere, ca să se asigure că totul decurge cum vor ele.

Cu cât sunt mai mici însurățeii, cu atât nu se poate realiza actul sexual. Nu vreți să știți prin ce trec săracii copii! Le este teamă, încep să plângă. Și nu li se întâmplă doar fetițelor, ci și baiețeilor. Sunt și situații în care fata e mult mai mare și el mult mai mic. Am avut un caz de căsătorie a unui băiat de 12 ani cu o fată de 16 ani. El era jumătate cât ea.

Și dacă nu pot îndeplini ritualul nupțial, adulții îi ajută ca totul să se încheie, pentru că așteaptă nuntașii să danseze cămașa. Asta interesează.

Nu-i cer să-mi descrie cum se întâmplă când fata e foarte mică și el adult. Doar mă gândesc la cei ce așteaptă nerabdători să se vină cu cămașa însângerată.

Cerasela Bănică povestește și despre importanța banilor și a poziției în comunitate, făloșenie și orgolii, toate determinante pentru părinți, în decizia a perfecta căsătoria copilului lor la o vârstă foarte mică, indiferent de vârsta partenerului.

De fapt mariajul e între familii, orgolii și bani.

Romii din Munteni vor asfalt, oficialii vor să nu fie deranjați. Copiii cu copiii fac parte din peisaj.

Întrebați care e cea mai gravă problemă a comunității lor, romii spun că ”e lipsa drumului asfaltat și a canalizării”, pentru că vor și ei, romii, să trăiască precum cei de la Ivești, Liești care au asfalt, deci o duc mai în bine.

Îi supără că sunt mințiți întotdeauna. Votează, după care, politicenii uită de ei și chiar îi ocolesc de la invesțiții. Consideră că sunt discriminați.

Oare lipsa de preocupare față de situația fetițelor mame nu e tot un fel de discriminare? Nimeni nu se gândește la asta așa.

Când am insistat să vorbesc edilul Dănuț Oprea mi s-a spus că e în concediu. Viceprimarul Ionuț Mocanu a fugit mâncând pământul. Cei trei angajați de la asistență socială m-au îndemnat să le mai scriu dacă mai vreau informații.

(insert difuzat la Radio România Iași, în emisiunea ”Weekend cu prieteni”, autor Mihaela Munteanu)

Rămâne așadar doar răspunsul scris negru pe alb: ”pe raza comunei nu s-au înregistrat fetițe de până în 15 ani care au întreținut relații sexuale cu adulți și care au fost preluate de către DGASPC Galați.”

Autoritățile gălățene nu intervin în situația mamelor minore, tocmai pentru că e vorba de copii romi?

”Situații precum cea de la Munteni, Galați  spun că o tragedie este în desfășurare acum, sub ochii noștri- spune Simona Voicescu, de la Asociația Necuvinte, cea care a sesizat inițial situația din Munteni, Galați. În momentul în care la 11, la 12, la 15 ani devin mame, fetele intră pe un traseu al vieții pe care nu și l-au ales.  Aceste așa-zise căsătorii sunt o formă de sclavie, încă prezentă în anul 2021, în care fetele și băieții minori nu-și dau acordul pentru viața pe care părinții o aleg pentru ei. Aici nu e vorba de o tradiție, ci de lipsirea de drepturi. Acești copii sunt practic vânduți, doar că se fac actele mai tarziu. De când sunt cu suzeta în gură sunt destinați unei vieți de suferință.

Mai mult, copii ajunși prematur soți și soții, mame și tați nu mai continuă școala și nu au șanse să fie incluși pe piața muncii, pentru că nu te angajează nimeni legal fără 8 sau 10 clase”- afirmă Simona Voicescu.

E halucinant că Statul Român pe de o parte face politici publice de incluziune a romilor pe bani europeni (mulți!) și pe de altă parte nu intervine pentru a limita fenomene ce produc excluziune. Oare vocilor copilelor abuzate și violate nu se aud tocmai pentru că sunt înăbușite sub salbe?

”Problema e că actul sexual între copii si violul în comunitățile tradiționale nu sunt oprite. Autoritățile nu intervin. Avem situații în care multe violuri nu sunt încadrate ca violuri ca să ajungă în instanță, pentru că dosarele sunt clasate. Lipsa de acțiune în astfel de situații e o formă de rasism. Dacă s-ar aplica aceeași lege a violului și actului sexual cu minori pentru toți, indiferent de etnie, atunci astfel de abuzuri ar putea să fie prevenite.

Dacă un singur copil are de suferit, noi avem responsabilitatea de a vorbi despre aceste lucruri”-  ne spune Cerasela Bănică, de la CADO.

”Când vin drepturi de la Uniunea Europeană, toți spun că au drepturi, da? Deci, legea e și pentru noi. Dar când e vorba de minori, nu e aceeași lege? Aia de ce nu se respectă?”- întreabă retoric bulibașa Viorel Lați, care percepe situația neimplicării autorităților în apărarea fetițelor mame ca pe un act de discriminare la adresa romilor.

”Statul Român este obligat să reacționeze în egală măsură și pentru o fetiță blondă cu ochi albaștri, ca și pentru un băiețel cu tenul mai închis. Statul Român se adresează tuturor cetățenilor. Toți copiii au dreptul la educație, la sănătate și de a-și alege pe propria înțelegere, adică odată cu majoratul, un drum în viață. În anul 2021, membri UE, membri NATO, parte a unei comunități internaționale, nu ne mai putem ascunde după scuza că ”așa e tradiția”. Nu așa e tradiția. Vorbim de cetățeni, cu drepturi depline, care trebuie să beneficieze de protecția statului din care fac parte”- precizează Simona Voicescu.

Oare? Realitatea rămâne.

autor: Mihaela Steliana Munteanu