Producţie Radio Iaşi
Premiera luni 16 aprilie, in intervalul 20.03 - 22.00.
Echipa proiectului NAUFRAGIAŢII DE PE „JONATHAN”
sponsor: S.C. ATELIERUL DE BERE S.R.L.
(prin administrator Adrian Christescu)
Dramatizare radiofonică de Claudiu Christescu
Asistenţa tehnică: Erika Engel
Regia artistică: Vasile Manta
Redactor: Alex Aciobăniţei
Producător: Nicolae Tomescu
Redactor Şef Radio Iaşi: Claudia Iacob-Crăcăleanu
Distribuţia:
KAVGER – Constantin Dinulescu
KAROLY – Constantin Popa
HALG – Ionuţ Cornilă
HARTLE – Călin Chirilă
DICK – Gabriela Andrei
SAND – Denisa Pârţac
DOAMNA RHODES – Mihaela Arsenescu Werner
HARRY RHODES – Emil Coşeru
GORDON – Radu Ghilaş
VAN LŰBEN – Liviu Manoliu
CERONI – Doru Zaharia
GRAZIELLA – Laura Bilic
DORICK – Daniel Busuioc
FRED MOORE – Constantin Avădanei
SIRDEY – Octavian Jighirgiu
BEAUVAL – Constantin Puşcaşu
COLONELUL VILLEGAS – Doru Aftanasiu
KENNEDY – George Marici
O FEMEIE – Oana Miron
CRAINICUL – Radu Bânzaru
Scenaristul Claudiu Christescu
Regizorul Vasile Manta
Maestrul Constantin Dinulescu - rolul lui Kavger
Actrita Gabriela Andrei - rolul baietelului Dick
Naufragiaţii de pe „Jonathan” (în franceză, Les Naufragés du «Jonathan»), romanul atribuit lui Jules Verne, a avut o primă variantă nepublicată scrisă de Jules Verne, în 1897, sub denumirea En Magellanie; după moartea lui Jules Verne, survenită în anul 1905, fiul său a rescris romanul şi l-a editat în 1909.
Acţiunea se petrece pe insula Hoste, între 1881-1893, în apropierea Capului Horn* şi descrie naufragiul a 1.000 de oameni pe respectiva insulă. Omul care îi salvează, Kav-gerul, devine conducătorul lor, ajutându-i în timpul fiecărei crize prin care trec.
Potrivit Wikipedia,
personajul Kav-ger-ului este un anarhist, dar, pe durata romanului, se vede obligat să acţioneze împotriva ideilor sale. Două personaje par a încarna socialismul şi comunismul:
- Personajul socialist este leneş, profund incapabil (francezul Ferdinand Beauval)
- Personajul comunist este un om care cauzează doar necazuri (americanul Lewis Dorick)
Intriga:
Retras în insulele Magelanie pentru a scăpa de nedreptatea oprimării sociale, Kav-gerul ajută triburile indiene care trăiesc fără stăpân. Soarta lui are însă parte de o schimbare radicală odată cu întâlnirea vasului „Jonathan”**, aflat în derivă, fără echipaj dar cu mulţi pasageri la bord; Kav-gerul ajută echipajul să debarce, în siguranţă, pe insula Hoste. Pasagerii, care se îndreptau spre Africa – pentru a deveni colonişti, decid să îşi încerce norocul pe insula amintită. Nu trece multă vreme şi încep luptele pentru putere; toate acestea, împreună cu lipsa de organizare, duc la foamete, boli, moarte, lupte sângeroase. Când totul pare pierdut, iar gloata se reduce la o turmă violentă, Kav-gerul acceptă să-şi încalce principiile şi se postează în fruntea ei, călăuzind-o. Efectele benefice nu întârzie să se vadă, aşezările insulei devenind prospere. Se stabilesc relaţii diplomatice şi comerciale cu alte zone; în afara unor mici tulburări create de indivizi izolaţi, care ar vrea să trăiască pe spinarea altora, în pofida unei invazii a indienilor patagonezi – ambele soluţionate, nimic nu pare să tulbure bunul mers al lucrurilor. Kav-gerul este chiar pe punctul de a-şi îndeplini un vis, acela de a amplasa un far pe insula Horn, care să ajute corăbiile ce trec dintr-un ocean în celălalt. Convins că a făcut tot ce era necesar pentru a pune această societate pe drumul cel bun, Kav-gerul se pregăteşte să se retragă din poziţia incomodă, dar, imediat, se vede nevoit să se confrunte cu o nouă problemă: pe insulă sunt descoperite filoane importante de aur. Acestea atrag zeci de mii de prospectori din întreaga lume, majoritatea fiind alcătuită din oameni brutali, fără căpătâi, care aduc haosul şi teroarea pe insulă. Cu mari eforturi, Kav-gerul reuşeşte să depăşească obstacolele, doar pentru a se confrunta cu alt pericol: statul Chile intenţionează să anexeze micul stat insular, pentru a-şii însuşi bogăţiile aurifere. Kav-gerul, care se dovedeşte a fi un membru al unei importante familii regale europene, evită, cu diplomaţie, un război făţiş, apoi se retrage pe insula Horn pentru a păzi farul care reprezenta visul său de o viaţă, dărâmat de eşecul pe care ideologia sa anarhistă l-a înregistrat în faţa mulţimilor dornice doar să conducă sau să fie conduse.
Personajul dispune de o autoritate naturală; în rarele cazuri în care aceasta nu este de ajuns, forţa fizică îi este suficientă pentru a triumfa fără violenţă. O singură dată este ocrotit de şansă: atunci când se încearcă asasinarea sa printr-un atentat cu bombă, eveniment împiedicat de ploaie. Anarhist convins, refuză să preia puterea, dar acest lucru îi este cerut tot mai imperios de populaţie, pe măsură ce lucrurile iau o turnură tot mai tragică. Aparţine unei familii regale europene, dar este partizan al devizei „Nici Dumnezeu, nici stăpân”; părăseşte mediul originar pentru a se retrage în punctul extrem al Americii de Sud, arhipelagul Ţării de Foc; devine salvatorul indienilor în faţa asupritorilor şi, în ciuda izolării pe insula Hoste, beneficiază încă de averea sa, de influenţă; convingerile sale duc la eliberarea matelotului Kennedy, atunci când întreaga populaţie a insulei doreşte moartea acestuia.
Se poate ca personajul să fi fost inspirat de:
- arhiducele Austriei Jean din Casa de Habsbourg-Toscana (cunoscut sub numele de Jean Orth): după drama de la Mayerling, s-a crezut că a dispărut într-un naufragiu în 1890, apoi a trecut prin Punta Arenas şi a explorat mai multe insule estice din arhipelagul Ţării de Foc.
- Piotr Kropotkin (1842-1921), prinţ rus, anarhist şi explorator al peninsulei scandinave.
În cea mai mare parte a cărţii, doi orfani, Dick şi Sand, sunt copii fideli unul altuia şi Kav-gerului. Dick este şeful şi protectorul lui Sand; arată, uneori, o latură egoistă. În portretizarea celor doi apar câteva urme de umor, dar cartea nu conţine umorul obişnuit al lui Jules Verne. Sand se sacrifică pentru a-şi apăra prietenul, pierzându-şi picioarele, lucru pe care îl acceptă cu mult curaj. Partea aceasta aminteşte de o pagină scrisă de Contesa de Ségur, oarecum împrumutată de Jules Verne. Dick este afectat de sacrificiul prietenului său, îmbolnăvindu-se grav. La maturitate, Sand devine violonist, chiar şef de orchestră, în timp ce Dick este pregătit cu succes de Kav-ger pentru a-i deveni succesor.
Lazare Ceroni este un om căzut în patima alcoolului, care risipeşte toţi banii pe băutură şi îşi bate soţia, până în momentul în care intervine Kav-gerul; Tullia îi rămâne alături, nu de frică, ci din devotament. Fiica lor, Graziella, are 16 ani – în primele pagini ale cărţii. Fiul adoptiv al Kav-gerului, Halg, un indian fuegian, se îndrăgosteşte de ea. Kav-gerul nu spune nimic, dar este convins că legătura dintre o reprezentantă a rasei albe şi un fuegian nu prea are şanse de reuşită. Alt naufragiat, Sirk, îi furnizează lui Lazare Ceroni alcool pentru ca acesta să îl susţină în faţa Graziellei, lucru pe care degeneratul îl acceptă. Din acel moment, Sirk recurge la forţă pentru a-şi duce la capăt gândurile legate de Graziella, dar fata cere protecţia Kav-gerului. Drept răzbunare, Sirk îl înjunghe pe Halg, care însă scapă cu viaţă, mai mult, cade ucis de câinele Kav-gerului. La finalul cărţii, Halg devine patronul unei pescării şi se căsătoreşte cu Graziella.
Alte personaje:
Talentatul violonist alcoolic, germanul Fritz Gross, nu este vrednic de nimic altceva decât la băutură (dar ultima joacă rolul unui catalizator de funcţii, îl ajută să devină un virtuoz). Moare sărac lipit, iar vioara lui îi este oferită de Kav-ger marelui admirator al violonistului, Sand.
Socialistul Ferdinand Beauval trage sforile pentru a fi ales preşedinte. Indolent, incapabil să ia o decizie, este victima unei revolte populare, în urma căreia Kav-gerul decide să preia conducerea coloniei. Mai pregnant, Jules Verne şi-a făcut cunoscut interesul pentru teoriile socialiste în altă carte a sa, Mathias Sandorf (1885),
Irlandezul Patterson este un avar, dar şi un muncitor destoinic, pe lângă defectul unui om orgolios. El face bani furnizând alcool altora, dar, în urma unei catastrofe naturale, pierde tot ce a câştigat pe spinarea comunităţii. Când i se iveşte ocazia de a câştiga bani grei, permiţând intrarea unei armate inamice de indieni patagonezi în oraş, profită de ocazie. Trădarea lui fiind descoperită, irlandezul suportă exilul de pe insulă.
Comunistul Lewis Dorick este adeptul teoriei că toate bunurile apaaţin tuturor, pe care însă o aplică într-un mod propriu: el nu munceşte şi consideră că aceia care au obţinut ceva prin munca lor sunt obligaţi să îşi împartă bunurile cu el. Violent, dornic să distrugă orice formă socială, este împins în pragul nebuniei de dorinţa de a-l elimina pe Kav-ger, căzând victimă tentativei de asasinat pregătită pentru acesta.
Sirdey şi Kennedy, doi foşti membri ai echipajului navei „Jonathan”, sunt leneşi şi lacomi, căutând mereu să fure, să tragă foloase de pe urma tuturor intrigilor. Aliindu-se cu indienii patagonezi în încercarea acestora de a cuceri insula Hoste, Sirdey eşuează şi este ucis în chip barbar tocmai de camarazii săi. Mai isteţ decât fostul său tovarăş, Kennedy se îmbogăţeşte furând aurul prospectorilor, profită de şansa oferită de Kav-ger, care îl iartă de pedeapsa cu moartea.
Câinele Zolg: porneşte în urmărirea lui Sirk şi îl omoară, răzbunând înjunghierea lui Halg. Pasajul aminteşte de un alt roman al lui Jules Verne, Căpitanul Hatteras, în care câinele Duk este un personaj în adevăratul sens al cuvântului, mai important decât cel care dă titlul romanului.
„Vrei să trăieşti aventura?
Citeşte Jules Verne!
Vrei să retrăieşti copilăria?
Reciteşte Jules Verne!”...
Sau... urmăreşte-i pe actorii cuprinşi în producţia Radio Iaşi:
NAUFRAGIAŢII DE PE „JONATHAN”
sponsor: S.C. ATELIERUL DE BERE S.R.L.
(prin administrator Adrian Christescu)
Dramatizare radiofonică de Claudiu Christescu
Asistenţa tehnică: Erika Engel
Regia artistică: Vasile Manta
Redactor: Alex Aciobăniţei
Producător: Nicolae Tomescu
Distribuţia:
KAVGER – Constantin Dinulescu
KAROLY – Constantin Popa
HALG – Ionuţ Cornilă
HARTLE – Călin Chirilă
DICK – Gabriela Andrei
SAND – Denisa Pârţac
DOAMNA RHODES – Mihaela Arsenescu Werner
HARRY RHODES – Emil Coşeru
GORDON – Radu Ghilaş
VAN LŰBEN – Liviu Manoliu
CERONI – Doru Zaharia
GRAZIELLA – Laura Bilic
DORICK – Daniel Busuioc
FRED MOORE – Constantin Avădanei
SIRDEY – Octavian Jighirgiu
BEAUVAL – Constantin Puşcaşu
COLONELUL VILLEGAS – Doru Aftanasiu
KENNEDY – George Marici
O FEMEIE – Oana Miron
CRAINICUL – Radu Bânzaru
***
*Conform prezentării făcute de Jules Verne, insula Hoste are cincizeci de kilometri pe o sută, fără peninsula Hargy, „încovoiată ca o seceră şi al cărei cap este cunoscut sub numele de Falsul Cap Horn”. Faţa insulei care dă către ocean este neregulată, în timp ce faţa dinspre arhipelagul Ţării de Foc este rectilinie, fiind separată de acesta prin canalul Beagle. „Jonathan” a eşuat între Baia Orange şi Baia Scotchwell. Celelalte insule menţionate în carte sunt Hermitte, Herschell, Horn, Wollaston, care formează arhipelagul Capului Horn.
**„Jonathan” este un cliper de dimensiuni impresionante care transportă o mie de “pionieri” originari din Europa, America de Nord şi Japonia către Africa. Cea mai mare parte a echipajului a pierit în furtuna care a precedat naufragiul, dar, sub supravegherea Kav-gerului, “pionierii” reuşesc să recupereze de la bordul navei tot materialul necesar. Membrii echipajului rămas în viaţă ascultă ordine, nu pare obişnuit să îi conducă pe alţii, ceea ce provoacă probleme atunci când vine vorba de organizarea coloniştilor pe insulă. Între colonişti se conturează repede o facţiune socialistă, condusă de francezul Ferdinand Beauval, şi una comunistă, condusă de americanul Lewis Dorick, aflate mereu în conflict, inclusiv cu restul “cetăţenilor”. Câţiva dintre colonişti sunt suficient de determinaţi să înceapă o nouă viaţă pentru a reuşi să ajungă la o oarecare prosperitate, alţii se îmbogăţesc exploatându-i pe cei mai slabi, în timp ce marea masă a “pionierilor” se comportă ca o turmă, mânată într-o parte sau în alta de interesele celor puternici, incapabilă să îşi poarte singură de grijă, aşteptând mereu minuni din partea celor care se aşează, discreţionar, în frunte.
*
Evenimente recente
23.05.2012 Fila de calendarSemnificatiile zilei de 23 mai 2012 Cu sprijinul Rador Evenimente interne 1897 : - S-a născut inginerul şi inventatorul... citește
22.05.2012 Fila de calendarSemnificatiile zilei de 22 mai 2012 Cu sprijinul Rador Evenimente interne 1932 : - În România ora de vară a... citește
Adaugă un comentariu
Comentarii
This website makes tnhgis hella easy.
g7KKea , [url=http://wzpsapgeszmq.com/]wzpsapgeszmq[/url], [link=http://lwijastrfvct.com/]lwijastrfvct[/link], http://udhcfmqcpmop.com/
Având încă proaspete în minte momentele petrecute la Radio Iași, îmi face o deosebită plăcere să le mulțumesc încă o dată tuturor celor care au contribuit la realizarea înregistrării dramatizării mele, ”Naufragiații de pe Jonathan”. Aș vrea să remarc, pe lângă înaltul profesionalism demonstrat, deopotrivă, de actorii ieșeni, de redactorul Alex Aciobăniței, de asistenta tehnică Erika Engel, și atmosfera deosebit de caldă, extrem de prietenoasă în care au avut loc imprimările, stimulându-se astfel, evident, creația artistică. În încheiere, dar nu în ultimul rând, un gând frumos îndrept către redactorul șef al Radio Iași și producătorul, domnul Nicolae Tomescu, pentru generosul și statornicul său sprijin acordat împlinirii acestui proiect radiofonic. Claudiu Christescu