(EXCLUSIV) Janusz Wojciechowski, comisar pentru agricultură: „România nu poate suporta mai mult tranzit de cereale […] trebuie să găsim o soluție pentru a stimula Ucraina să folosească alte porturi”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 11 octombrie 2023, 07:30

Uniunea Europeană își propune să extindă și în alte țări rutele prin care cerealele ucrainene sunt introduse pentru tranzit și import, astfel încât să scadă presiunea pe Coridoarele Solidarității din România.

Declarația a fost făcută de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, într-un interviu în exclusivitate pentru colegul nostru, Lucian Bălănuță, primul interviu pe larg oferit pentru presa din țara noastră.

Oficialul de la Bruxelles a subliniat că România este țara cu cea mai mare contribuție în privința gestionării tranzitului de grâne ucrainene, iar Comisia Europeană caută, în prezent, și alte opțiuni. Comisarul polonez a insistat că presiunea unor eventuale noi importuri de cereale va scădea în viitor și nu vor mai exista condiții pentru comerțul speculativ care a afectat țări precum România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria sau Polonia. Totodată, el a menționat importanța investițiilor în infrastructura din România pentru ca aproximativ 4,7 milioane de tone de cereale din Ucraina să fie transportate prin intermediul facilităților de pe teritoriul românesc. Șeful agriculturii europene a vorbit și despre datele privind calitatea cerealelor ucrainene, dar și despre scenariul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană din perspectiva sincronizării domeniului agricol.

Interviul este redat și în limba engleză la finalul articolului.

VERSIUNEA AUDIO:

Lucian Bălănuță: Fermierii români, mai ales alături de fermierii din alte țări europene apropiate de Ucraina, s-au confruntat cu probleme serioase din cauza excesului de cereale ucrainene introduse pe piețele lor. Pentru aceste țări, au fost ridicate restricțiile de import, ele au expirat la 15 septembrie. Cum se prezintă situația din România în acest moment în ceea ce privește importul de cereale ucrainene?

Janusz Wojciechowski: În primul rând, aș dori să folosesc această ocazie de a vorbi la radioul public românesc și să le mulțumesc fermierilor români pentru efortul lor de a asigura securitatea alimentară în Uniunea Europeană, într-o situație de criză fără precedent. Avem o situație foarte dramatică în economia noastră, dar și în sistemul nostru alimentar. În ultimii trei ani și jumătate, a fost și este o situație de criză permanentă. Mai întâi a fost pandemia COVID, pentru prima dată în ultima sută de ani, de la Primul Război Mondial încoace. Iar situația în care avem războiul aproape de granițele noastre, aproape de granița Uniunii Europene, aproape de granița României, este pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial. Și în această situație foarte dificilă, fermierii noștri din Uniunea Europeană au asigurat securitatea alimentară peste tot în Uniunea Europeană. Și asta este și o contribuție foarte mare a fermierilor români. Și aș vrea să le mulțumesc pentru asta. Dar în legătură cu întrebarea dumneavoastră, da, am avut o situație foarte dificilă cu importul de cereale din Ucraina. Dar, în primul rând, aș vrea să menționez că motivul acestei situații este agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Pentru că, înainte de război, în 2021, atunci și mai devreme, Ucraina, care este marele producător de cereale, exportator de cereale, exporta 90 la sută din produsele lor prin Marea Neagră, porturile ucrainene, majoritatea către țările extracomunitare, o parte către Europa, în principal către Spania, Italia, Olanda, erau principala direcție de export. În acea perioadă, exista și posibilitatea de a importa cereale în Uniunea Europeană, în țări precum România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, importul de porumb, importul de rapiță, erau lipsite de taxe vamale. Era posibil să se importe, dar nu era profitabil pentru Ucraina. Totul s-a schimbat atunci când Rusia a atacat Ucraina. Ucraina era cu o rezervă uriașă de cereale din recolta înregistrată în 2021. Prețul în Ucraina era foarte mic. Și acesta a fost motivul pentru care am observat comerțul speculativ în apropierea graniței, legal, dar speculativ.

Acesta a fost motivul pentru care Comisia Europeană a decis să introducă măsuri preventive pentru perioada 2 mai 2023, prima dată, și a fost prelungită, de la 5 iunie până la 15 septembrie 2023. Aceste măsuri au îmbunătățit situația și au stabilizat starea pieței. Dar poate aș vrea să adaug că amploarea importului suplimentar din Ucraina a fost uriașă, pentru că importul de produse agroalimentare din Ucraina în Uniunea Europeană, 2022, comparativ cu anul 2021, a crescut. Valoarea importului suplimentar a fost de 6 miliarde de euro. În 2021 a fost de 7 miliarde de euro, iar în 2022 de 13 miliarde de euro. Dar 5 miliarde de euro din cele 6 miliarde suplimentare, au reprezentat import direct în aceste cinci țări, România, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Polonia. Acesta a fost motivul pentru care reacția Comisiei a fost necesară.

Și, această observație foarte importantă, după introducerea acestor măsuri preventive, a fost pentru prima dată în istoria pieței comune când Comisia a introdus o interdicție locală pentru import, deoarece importul nu a fost interzis pentru întreaga Uniune Europeană, ci doar direct în aceste cinci state membre. Rezultatele au fost pozitive, deoarece situația pieței din aceste cinci state membre a fost stabilizată. Dar tranzitul prin Coridoarele Solidarității , prin această frontieră și pe teritoriul acestor cinci state membre a crescut. Înainte de această interdicție, aproape un an, mai 2022 până în aprilie 2023, importul statistic, pe lună, a fost mai mic, de 3 milioane de tone, 2,9. După introducerea acestei interdicții, de exemplu, în luna august, a fost de 4 milioane de tone. În primul rând, aș vrea să mulțumesc României, pentru că efortul principal este făcut de România. Majoritatea tranzitului este efectuat prin România.

Lucian Bălănuță: Au existat unele voci în rândul asociațiilor agricole din România care au acuzat un dezechilibru în măsurile europene, în principal o concentrare sporită pe procesatorii occidentali și un tratament superficial pentru producătorul agricol est-european. Cum le răspundeți?

Janusz Wojciechowski: Situația în ceea ce privește consecințele importului de cereale din Ucraina este diferită pentru estul și vestul Europei, deoarece în țările occidentale există țări care în mod tradițional importau cereale din Ucraina. Este vorba despre Spania, Italia, Belgia și Olanda. Acestea sunt interesate să importe cereale din Ucraina pentru că au nevoie, în primul rând, de porumb, porumb ucrainean pentru a-și hrăni animalele. O situație diferită este în țările aflate în proximitatea frontului, cum ar fi România. România este un mare producător de cereale, exportator. Consecințele au fost diferite. Încă o dată, a fost o decizie foarte bună a Comisiei.

Înțeleg pe deplin preocupările fermierilor, dar a fost reacția noastră la aceste preocupări și introducerea acestei interdicții de la 2 mai la 15 septembrie a fost reacția noastră la plângerile fermierilor din România. Am discutat mult timp cu reprezentanții autorităților române. Am avut multe întâlniri cu miniștrii români. A fost necesară introducerea acestei interdicții. A fost o acțiune de succes. Situația a fost mai stabilă decât înainte. Dar care este situația acum după ce interdicția a expirat, la 15 septembrie? Acum, există negocieri cu Ucraina, pentru că Ucraina a declarat că prezintă măsurile lor, măsurile prevenind situația care a fost în trecut. Sper că vor prezenta măsuri acceptabile. Acest lucru este foarte important, dialogul dintre Ucraina și statele membre din prima linie. Comisia a declarat că avem o platformă pentru contactele cu Ucraina și cu statele membre din prima linie. Sper că vom găsi o soluție bună.

Lucian Bălănuță: Mă interesează și faptul că România nu a interzis unilateral importurile de cereale ucrainene. Înseamnă pentru România un argument mai greu pentru a primi un ajutor suplimentar sau poate pentru o relaxare a unor prevederi din Planul Național Strategic?

Janusz Wojciechowski: Da, în primul rând, aș vrea să repet că România joacă cel mai important rol ca țară, ca țară solidară, prin Coridoarele Solidarității și cu consecințele și pentru infrastructura românească. România a primit sprijin pentru investițiile în Portul Constanța, pentru că este un port foarte important. Avem situația de acum, sunt drumurile de la Marea Neagră din Ucraina, porturile de la Marea Neagră din Ucraina care sunt blocate de Rusia, sunt atacate, sunt blocate, aceste drumuri nu funcționează.  Și trebuie să sprijinim Ucraina pentru a exporta totul din Ucraina prin intermediul Coridoarelor Solidarității. Ucraina are pentru export în acest an aproximativ 56 de milioane de tone de cereale, 56, ceea ce înseamnă aproximativ 4,7 milioane de tone pe lună. Suntem în măsură să sprijinim Ucraina să exporte toate cerealele prin Coridoarele Solidarității, dar avem nevoie de investiții în infrastructură și de sprijin pentru România, bineînțeles. Dar este, de asemenea, foarte important să diversificăm Culoarele Solidarității și să folosim, de asemenea, coridoarele prin Polonia, mai mult prin Polonia, către porturile de la Marea Baltică din Polonia, Lituania, Letonia. Dar acest lucru necesită costuri suplimentare, deoarece este vorba de distanța suplimentară, de transportul către porturile maritime. Aceasta este întrebarea pentru negocierile cu Ucraina, cum să organizăm acest tranzit, nu doar prin România, ci folosind alte coridoare. Este vorba despre calea prin Croația, de exemplu, portul Rijeka poate fi folosit și pentru acest tranzit. Discutăm cu partenerii noștri cum să rezolvăm această problemă.

Lucian Bălănuță: Să ne concentrăm doar pe măsurile actuale și viitoare, în special pentru România, pentru fermieri. Se pot introduce ajutoare suplimentare pentru fermierii din România?

Janusz Wojciechowski: România a fost sprijinită din Rezerva europeană pentru agricultură. A fost inițiativa mea de a folosi acest instrument, în special pentru aceste cinci state membre afectate de importul de cereale din Ucraina. Și a fost o sumă de 156 de milioane de euro, doar pentru aceste patru sau cinci state membre din prima linie. România a primit aproximativ 40 de milioane de euro din această sumă. Există, de asemenea, măsuri de ajutor de stat deschise pentru că , a fost, de asemenea, inițiativa mea, imediat după agresiunea rusă împotriva Ucrainei, în martie 2022. Comisia a adoptat cadrul pentru ajutoarele de stat și agricultura a fost inclusă în acest sistem și agricultorii pot fi sprijiniți și ei prin ajutoare de stat.

Și Guvernul României a folosit și el acest ajutor de stat, poate că nu a fost o sumă mare, dar doar aproximativ 44 de milioane de euro au fost utilizați. Dar această oportunitate este deschisă tot timpul pentru ca agricultorii să poată fi sprijiniți urmare a consecințelor negative ale acestui import.

Lucian Bălănuță: Ați mai spus la început că zona de graniță este cea mai expusă în ceea ce privește reținerea cerealelor ucrainene și distorsionarea pieței. În ce măsură aveți în vedere unele măsuri suplimentare și dacă le vizați și la nivel regional?

Janusz Wojciechowski: Știți, cred că, în primul rând, presiunea importurilor din Ucraina, a exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană, nu va mai fi atât de puternică precum a fost în trecut, pentru că în 2022 a fost o situație absolut neobișnuită, pentru că exista o rezervă uriașă de cereale în Ucraina, prețul bun pe piața mondială, un preț foarte bun, pentru că a fost un fel de panică pe piață după agresiunea rusă. Și, așa cum am mai spus, comerțul speculativ, dar acum nu mai există diferențe atât de mari de preț. Și dacă structurăm un tranzit bine organizat prin intermediul Culoarelor de Solidaritate, nu ar trebui să fie nicio problemă cu acest comerț speculativ. În opinia mea, nu va fi o problemă în viitor. Dar, așa cum am spus, sunt 4,7 milioane de tone de cereale. Acest lucru este posibil să fie exportat prin intermediul Culoarelor de Solidaritate. România este încă o dată, pot să repet, România este cea mai importantă țară, ca țară a culoarelor de solidaritate, ca țară de tranzit. Și susțin pe deplin întreaga inițiativă de sprijinire a României pentru investiții, pentru îmbunătățirea Culoarelor de Solidaritate.

Lucian Bălănuță:  De asemenea, România este o țară cu foarte multe terenuri lăsate pârloagă. În ce măsură această caracteristică sistemică poate fi folosită ca argument pentru îndeplinirea unora dintre rigorile Planului Național Strategic, fără ca această caracteristică a terenurilor lăsate pârloagă să fie asociată exclusiv cu ferma, dar tratată mai degrabă la nivel național?

Janusz Wojciechowski: Este o problemă foarte sensibilă, cea a terenurilor lăsate pârloagă. Regula generală este că fermierii ar trebui să excludă 4% din terenul arabil din producție, deoarece motivul este protejarea biodiversității. Și a fost o discuție lungă în timpul reformei Politicii Agricole Comune. Au existat propuneri pentru o cantitate mai mare, 10%. În cele din urmă, a fost și inițiativa mea de a nu introduce această măsură, dar nu atât de mult, ci de a o lăsa la 4%. Anul trecut, în 2023, această obligație a fost suspendată. Fermierii nu au fost obligați la acest lucru. Dar acum, situația este că discutăm poate despre următoarea suspendare pentru anul 2024, deoarece există multe cereri din partea fermierilor din Uniunea Europeană. Dar este foarte important de reținut că, mai ales în România, pentru că fermierii cu mai puțin de 10 hectare sunt excluși de la această obligație. A fost și inițiativa mea în timpul reformei Politicii Agricole Comune. Ei nu sunt acoperiți de această obligație, dar în România, este vorba de peste 90-95% dintre fermieri, au mai puțin de 10 hectare, nu au nicio problemă cu această obligație.

Este vorba despre aproximativ o treime din terenurile agricole din România care nu sunt acoperite. Dar, vă rog să țineți cont de potențialele consecințe ale următoarei suspendări a acestei măsuri. Va fi creșterea producției în țările care au ferme mari, majoritatea fermelor mari, cum ar fi Franța, Germania, alte țări cu ferme mari. Nu va fi deosebit de profitabil pentru fermierii români, pentru că, așa cum am spus, majoritatea dintre ei sunt mici fermieri. Situația este similară în țara mea natală, Polonia, pentru că și acolo sunt multe ferme mici. În Polonia, jumătate din numărul total de ferme nu sunt acoperite de această obligație. Acestea nu au nicio problemă în ceea ce privește obligativitatea terenului lăsat pârloagă.

Dar, revenind la întrebarea dumneavoastră, trebuie să ne gândim foarte serios, pentru că trebuie să continuăm această protecție a biodiversității, dar poate că trebuie să îmbunătățim sistemul de excludere a acestor terenuri. Dar aceasta este o problemă pentru viitorul PAC. Începem dialogul nostru strategic despre viitorul Politicii Agricole Comune. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul său despre starea Uniunii că vom începe un dialog strategic despre viitorul agriculturii, iar această chestiune ar trebui să fie inclusă în acest dialog strategic.

Lucian Bălănuță: Cerealele ucrainene au fost supuse multor controale fitosanitare. Încă nu avem o imagine oficială legată de calitatea acestor grâne. Care sunt cele mai recente date ale Comisiei Europene pe această temă?

Janusz Wojciechowski: Controlul sanitar este o obligație a autorității naționale, a serviciilor naționale. Uniunea Europeană nu are funcționari proprii pentru acest control și totul se face la nivel național. Nu am primit semnale că cerealele ucrainene nu respectă standardele sanitare care sunt cerute. Știu că au existat plângeri din partea fermierilor, dar pot spune doar că aceasta este competența autorităților naționale.

Lucian Bălănuță: Nu ați primit date de la nivel național că aceste cereale ar fi sub nivelul de calitate al celui european?

Janusz Wojciechowski: Nu, nu am primit astfel de informații și ar trebui să fim, de asemenea, atenți la distribuirea unor astfel de informații care nu sunt verificate, pentru că pot avea un impact negativ pentru opinia legată de alimentele europene. Nu, cred că nu a fost o problemă. De asemenea, în trecut, au fost importate cereale ucrainene. A fost o parte importantă, în special pentru furaje. Porumbul a fost principalul produs importat din Ucraina, utilizat pentru hrana animalelor și continuă să fie folosit.  Nu, nu am nicio dovadă care să confirme aceste îngrijorări.

Lucian Bălănuță: Ați menționat de mai multe ori că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare folosirea fondurilor sale pentru a susține costul transportului, al tranzitul cerealelor ucrainene prin statele sale membre. Puteți să detaliați acest aspect și în ce măsură această potențială acțiune ar putea afecta din nou țări precum România, Polonia, Slovacia, Ungaria sau Bulgaria?

Janusz Wojciechowski: Da, în timpul discuțiilor noastre, al dezbaterilor, am prezentat propunerea, care este încă deschisă, conform căreia, așa cum am mai spus, trebuie să diversificăm direcția de tranzit, deoarece România este supusă unei presiuni foarte puternice. România nu poate suporta mai mult tranzit decât acum, dar trebuie să găsim o soluție pentru a stimula Ucraina să folosească alte porturi, nu doar România, ci și alte porturi, așa cum am spus, porturile de la Marea Baltică, dar acest lucru presupune costuri suplimentare și întrebarea este cine ar trebui să plătească aceste costuri suplimentare. Cred că aceasta este o întrebare pentru negocierile ulterioare, dar acum nu există o soluție profitabilă, nu este profitabilă utilizarea coridoarelor în afara României, deoarece este vorba de costurile suplimentare de tranzit. Nu, discuția este încă deschisă pe acest subiect. Asta este tot ceea ce pot spune acum.

Lucian Bălănuță: În viitorul apropiat, poate la sfârșitul războiului, există o anumită previziune că Ucraina va deveni, în cele din urmă, membră a Uniunii Europene și are o anumită caracteristică similară a agriculturii cu aceste cinci țări. Cum se pregătește Comisia Europeană pentru un astfel de scenariu?

Janusz Wojciechowski: Da, bineînțeles, Ucraina este țara candidată și susținem Ucraina în ambiția sa de a deveni membră a Uniunii Europene. Bineînțeles, negocierea privind agricultura va fi probabil cea mai dificilă parte a negocierilor. Ucraina este un mare producător de cereale și trebuie, în timpul negocierilor, să protejăm interesele agricultorilor noștri, ale agricultorilor din Uniunea Europeană. Dar cred că există o șansă de a rezolva această problemă. În primul rând, și aceasta este o provocare foarte importantă, cum să menținem poziția Ucrainei ca mare exportator pentru piața din țările terțe, din afara Uniunii Europene. Pentru că acum putem observa procesul prin care Rusia, în calitate de agresor și una dintre țintele rusești este de a elimina Ucraina de pe piață și de a înlocui Ucraina și ca exportator de cereale. Iar noi trebuie să facem tot ce este posibil pentru a sprijini Ucraina să continue să fie marele exportator de cereale către țările din afara UE. Și în Uniunea Europeană sper că, de asemenea, grânele ucrainene vor fi exportate în primul rând în afara Uniunii Europene. În ceea ce privește alte produse, Ucraina nu este acum un mare producător de produse de origine animală, cum ar fi laptele și carnea. Noi, ca Uniune Europeană, exportăm multe produse în Ucraina. Trebuie să ne amintim că exporturile Uniunii Europene către Ucraina sunt în prezent mai mari decât importurile din Ucraina. Valoarea generală a exportului, nu numai agro, ci toate produsele, în 2022, a fost de aproximativ 30 de miliarde de euro și importul – 28 de miliarde. Și asta arată că interesul este pentru ambele părți. În timpul negocierilor va fi o provocare foarte importantă să protejăm interesul fermierilor europeni, de asemenea al fermierilor români, pentru că fermierii din apropierea graniței sunt cei mai expuși la riscul cel mai mare al consecințelor negative.

INTERVIEW IN ENGLISH 

 AUDIO:

Lucian Bălănuță: Romanian farmers, especially along with farmers in other European countries near Ukraine, have faced some serious problems due to the excess of Ukrainian grain inside their markets. For these countries, import restrictions were lifted, expired on 15th of September. How is the situation in Romania at the moment in terms of Ukrainian grain import?

Janusz Wojciechowski: First of all, I’d like to use this opportunity of speaking to Romanian public radio and to thank the Romanian farmers for their effort to ensure food security in the European Union in a situation of unprecedented crisis. We have a very dramatic situation in our economy, also in our food system. The last three and a half years, it was and is a permanent crisis situation. First was the COVID pandemic. It’s the first time in the last hundred years from the first World War, from this time. And the situation where we have the war close to our borders, close to the border of the European Union, close to the Romanian border, is the first time from the Second World War. And in this very difficult situation, our farmers in the European Union ensured food security everywhere in the European Union. And that is also a very huge contribution of the Romanian farmers. And I’d like to thank for that. But about your question, yes, we had a very difficult situation with the import of grain from Ukraine. But first of all, I’d like to mention that the reason of this situation is Russian aggression against Ukraine. Because, before the war, in 2021, then and earlier, Ukraine, which is the big grain producer, grain exporter, exported 90 percent of their products via Black Sea, Ukrainian ports, majority to the third countries, some part to the Europe, mainly to Spain, Italy, Netherlands, they were main export direction from Romania. At that time, there was also possible to import grain to the European Union, to countries like Romania, Bulgaria, Hungary, Slovakia, Poland, import of maize, import of rapeseed, was free from the tariffs. It was possible to import, but it was not profitable for Ukraine. Everything was changed when Russia attacked Ukraine. The Ukraine was with huge reserve of grain from the recorded harvest, 2021. The price in Ukraine was very small. And it was the reason that we observed the speculative trade close to the border, legal, but speculative.

It was the reason that the European Commission decided to introduce preventive measures for the period, second of May, first time, and was prolonged, the fifth of June to the 15th of September. These measures improved the situation and stabilized the market situation. But maybe I’d like to add that the scale of the additional import from Ukraine was huge, because the agri-food products import from Ukraine to the European Union was, 2022, comparing to the 2021, increased. The value of additional import was 6 billion euro. 2021 was 7 billion euro, 2022 13 billion euro. But 5 billion euro from the 6 additional billion, it was import directly to these five countries, Romania, Hungary, Slovakia, Bulgaria and Poland. It was the reason the reaction of the Commission was necessary.

And, this very important observation, after introduction of these preventive measures, it was first time in the history of the Common Market that Commission introduced a local ban for the import, because import was not banned for whole European Union, but only directly to these five member states. The results were positive, because market situation in these five member states was stabilized. But the transit by solidarity lanes, by this border and territory of these five member states was increased. Before this ban, one year May, 2022 to April, 2023, the import statistically, per month, was less than 3 million tons, 2.9. After the introduction of this ban, for example, in August, it was 4 million tons. First of all, I’d like to thank Romania because the main effort is done by Romania. The main majority of the transit is transit via Romania.

Lucian Bălănuță: There have been some voices among the Romanian farming association that said, accused an imbalance in the European measures, mainly an increased focus on the Western processors and the superficial treatment for the Eastern European agricultural producer. How do you answer them?

Janusz Wojciechowski: The situation in the consequences of the import of grain from Ukraine are different for the East and the West of Europe because in the Western countries, there are countries who traditionally imported of grain from Ukraine. This is the Spain, Italy, Belgium, Netherlands. They are interested to import grain from Ukraine because they need, first of all, the maize, Ukrainian maize to feed their livestock. A different situation is in the frontline countries like Romania. Romania is a big grain producer, exporter. The consequences were different. Once again, it was a very good decision of the Commission.

I fully understand the concerns of the farmers, but it was our reaction for these concerns and the introduction of this ban from 2nd May to 15th September it was our reaction for the farmers complains in Romania. We discussed a long time with the representatives of the Romanian authorities. We had many meetings with Romanian ministers. It was necessary to introduce this ban. It was a successful action. The situation was more stable than before. But what is the now situation that the ban expired, 15th September? Now, there are negotiations with Ukraine, because Ukraine declared to present their measures from the Ukrainian side, the measures, preventing the situation which was in the past. I hope that they will present acceptable measures. This is very important, the dialogue between Ukraine and frontline member states. The Commission said we have the platform for the contacts with Ukraine and frontline member states. I hope that we will find a good solution.

Lucian Bălănuță: I’m looking into the fact that Romania did not unilaterally ban imports of Ukrainian grain. Does this mean for Romania a heavier argument for receiving further aid or maybe for a relaxing of a few provisions of the National Strategic Plan?

Janusz Wojciechowski: Yes, first of all, I’d like to repeat that Romania plays the most important role as a country, as a solidarity country, with Solidarity Lanes and the consequences also for the Romanian infrastructure. Romania received support for the investments in the Constanța Port, because it is a very important port. We have the situation now, there is the Black Sea roads from Ukraine, Black Sea ports in Ukraine that are blocked by Russia, they are attacked, they are blocked, this road is not functioning.  And we need to support Ukraine to export everything from Ukraine via Solidarity lanes. Ukraine has for export this year about 56 million tons of grain, 56, which means about 4.7 million tons per month. We are able to support Ukraine to export all of grain via Solidarity lanes, but we need the investments into the infrastructure and to support Romania, of course. But that is also very important to diversify the Solidarity lanes and to use also the corridors via Poland, more via Poland, to the Baltic Sea ports in Poland, in Lithuania, Latvia. But it requires additional costs because it is the additional distance, the transport to the seaports. This is the question for the negotiations with Ukraine, how to organize this transit, not only via Romania, but using other corridors. This is the via Croatia, for example, Rijeka port can be used also for this transit. We are discussing with our partners how to solve this problem.

Lucian Bălănuță: Focusing only on current and future measures, especially for Romania, for the farmers. Can some additional aid be triggered for farmers in Romania?

Janusz Wojciechowski: Romania was supported by the Agriculture Reserve. It was my initiative to use the Agriculture Reserve, especially for these five member states affected by import of grain from Ukraine. And it was an amount of 156 million euro, only these four or five frontline member states. Romania received about 40 million euro from this amount. There are also open state aid measures for the, it was also my initiative just after the Russian aggression against Ukraine, in March 2022. Commission adopted the framework for the state aid and agriculture was included into this system and the farmers can be supported also by state aid.

And Romanian government also used this state aid, maybe it was not a big amount, but just about 44 million euro. But this opportunity is all time open that the farmers can be supported due to the negative consequences of this import.

Lucian Bălănuță: You also said at the beginning that the border area is the most exposed when it comes to Ukrainian grain retention and market distortion. To what extent are you planning some additional measures and target them at a regional level?

Janusz Wojciechowski: You know, there is, I think that first of all, the pressure of import from Ukraine, Ukrainian export to the European Union, will be not such strong like it was in the past, because in 2022 it was absolutely unusual situation, because there was huge reserve of grain in Ukraine, the good price in the world market, very good price because it was kind of a panic in the market after the Russian aggression. And as I said before, the speculative trade, but now there is no such big differences of price. And if we organize well organized transit via solidarity lanes, it should be no problem with this speculative trade. In my opinion, it will be not the problem in the future. But as I said, there’s 4.7 million tons of grain. This is possible to export via solidarity lanes. Romania is once again, I can repeat, Romania is the most important country as a Solidarity lanes country, as a transit country. And I fully support the whole initiative supporting Romania for investments, for improvement of the solidarity lanes.

Lucian Bălănuță:  Also, Romania is a country with a lot of fallow land. To what extent can this systemic characteristic be used as an argument for meeting some of the rigors of the National Strategic Plan without this characteristic of fallow land being exclusively associated with the farm and dealt with rather at a national level?

Janusz Wojciechowski: This is a very sensitive issue, the fallow land. The general rule is that farmers should exclude the 4% of arable land from the production because of the reason is to protect biodiversity. And it was a long discussion during the Common Agriculture Policy Reform. There were proposals of higher amount, 10%. Finally, it was also my initiative not to introduce this measure but not so much and leave it on the 4%. Last year, 2023, this obligation was suspended. Farmers were not obliged for this. But now, the situation is we are discussing maybe about the next suspension for the 2024 because there are many farmers requests in the European Union. But this is very important to remember that, especially in Romania, because farmers with less than 10 hectares, they are excluded from this obligation. It was also my initiative during Common Agriculture Policy Reform.

They are not covered by this obligation, but in Romania, this is more than 90, 95% of farmers, they are less than 10 hectares, they have no problem with this obligation. This is about the one-third of agricultural land in Romania is not covered. But please take into account the potential consequences of the next suspension of this one. It will be the increase of the production in the countries having the big farms, majority of the big farms, like France, Germany, other countries with big farms. It will be not specially for profitable for the Romanian farmers because, as I said majority of them, they are small farmers. This is the similar situation in my home country Poland, because there are also the many small farms. In Poland, this is half of the total number of farms who are not covered by this obligation. They have no problem with the mandatory fallow land.

But returning to your question, we need to very seriously consider, because we need to continue this biodiversity protection, but maybe we need to improve the system of how to exclude this land. But this is the issue for the future of the CAP. We start our strategic dialogue about the future of the Common Agriculture Policy. President von der Leyen announced in her speech about the State of the Union that we start strategic dialogue about the future of agriculture and this question should be also included into this strategic dialogue.

Lucian Bălănuță:  Ukrainian grain was subject to many phytosanitary controls. We still do not have an official picture related to the quality of this grain. What are the European Commission’s latest data on this subject?

Janusz Wojciechowski: The sanitary control, this is the obligation of the national authority, national services. European Union has no own functionaries for this control and everything is done at the national level. We did not receive the signals that Ukrainian grains are not respecting the sanitary standards which are required. I know that there were complaints of the farmers, but I can say only that this is competence of the national authorities.

Lucian Bălănuță:  You did not receive any data from the national level that this grain would be under quality of the European one?

Janusz Wojciechowski: No, I did not receive such information and we should be also careful about sharing such information which is not checked, because it can have negative impact for the opinion about the European food. No, I think it was not a problem. Ukrainian grain was imported in the past, also. It was an important part of the, especially, for the feed. Maize was the main product imported from Ukraine, used for the livestock feeding and it is continued.  No, I have no evidence to confirm these concerns.

Lucian Bălănuță: You have mentioned several times that the European Union should consider using its funds to support the cost of transport, transiting Ukrainian grain through its member states. Do you further elaborate this and to what extent this potential measure could affect once again countries such as Romania, Poland, Slovakia, Hungary or Bulgaria?

Janusz Wojciechowski: Yes, during our discussions, debates, I presented the proposal which is still open that, as I said before, we need to diversify the direction of transit because Romania is under very strong pressure. Romania cannot support more of this transit than now, but we need to find a solution of how to incentivize Ukraine to use other ports, not only Romania, to use other, as I said, Baltic Sea ports, but this is additional costs and the question is who should pay these additional costs.

I think this is the question for the further negotiations, but now there is not a profitable, not profitable to use corridors outside the Romania because this is the question of the additional costs of transit. No, the discussion is open on this subject. This is everything which I can say now.

Lucian Bălănuță: In the near future, maybe at the end of the war, there is some foresight that Ukraine would become, eventually, a member of the European Union and has some similar characteristic to these five countries. How does the European Commission prepare for this sort of scenario?

Janusz Wojciechowski: Yes, of course, Ukraine is the candidate country and we support Ukraine in ambition to be member of the European Union. Of course, the negotiation about agriculture will be probably the most difficult part of the negotiations. Ukraine is a big grain producer and we need to, during the negotiations, to protect the interest of our farmers, European Union farmers. But I think there is a chance to solve this problem. First of all, and this is a very important challenge, how to maintain the Ukrainian position as a big exporter for market in the third countries, outside of the European Union. Because now we can observe the process that Russia, as an aggressor and one of the Russian targets is to remove the Ukraine from the market and to replace Ukraine also as a grain exporter. And we need to do everything which is possible to support Ukraine to continue to be the big exporter of grain to the third countries. And in the European Union also I hope that Ukrainian grain will be firstly exported outside of the European Union. If we can see for other products, Ukraine is now not a big producers of the animal products like milk, like meat. We export as a European Union many products to Ukraine. We have to remember that European Union export to Ukraine now is higher than its import from Ukraine. The general value of the general export, not only the agri, but all products, is, in 2022, was about 30-billion-euro export and import – 28. And it shows that interest is for both sides. During the negotiations it will be a very important challenge to protect the interest of the European farmers, also the Romanian farmers, because the farmers close to the border are at the highest risk of the negative consequences.

Un interviu realizat de Lucian Bălănuță

FOTO Anda Pascu