#StareaEducației: (INTERVIU) Cosmin Chiriță, manager de proiect MERITO: “În prea puține școli există această cultură a colaborării în cancelarie, a schimbului de practici și de experiențe între colegii de aceeași materie.”

Publicat de Andreea Drilea, 3 noiembrie 2023, 08:41

România are nevoie de oameni care să inspire și să genereze schimbări la nivelul întregului sistem educațional. Avem mulți profesori și învățători dedicați profesiei, dar de cele mai multe ori în evidență ies cei care poate nu ar trebui să poarte titlul de dascăl.

În anul 2015 a apărut ideea proiectului”Merito”,susținut de organizația Romanian Business Leaders. Acesta își propune să prezinte modele de profesori. Astfel, sunt aduse în fața publicului cadrele didactice care găsesc modalități creative de a implica elevii în lecție, care lucrează cu pasiunile și aptitudinile elevilor, care cresc nivelul acestora și care implică și comunitatea locală în creșterea calității educației în școală.

În Moldova, fac parte din comunitatea ”Merito” câteva zeci de profesori. Numai în județul Iași sunt șase cadre didactice care au primit această distincție, patru dintre ele regăsindu-se la ”Colegiul Național” din Iași.

Invitatul colegei noastre Andreea Daraban este managerul proiectului Merito, dl. Cosmin Chiriță, care a vorbit despre criteriile ce stau la baza selecției profesorilor în comunitatea Merito și de ce a fost creată aceasta.

Andreea Daraban:  Domnule Chiriță explicați-ne cum a apărut proiectul Merito și de ce a fost nevoie de o astfel de inițiativă?

Cosmin Chiriță: Mă bucur să povestim despre cauza noastră de transformare a meseriei de profesor, de fapt, despre care credem că este cauza noastră, a tuturor. Proiectul Merito a apărut în contextul în care, cel puțin la momentul 2015 și până atunci, peisajul educațional, peisajul media era mai degrabă inundat de povești negative din sistem și constatasem că, de fapt, există mulți profesori care își fac meseria cu dăruire, cu pasiune, cu profesionalism, în ciuda barierelor sau vitregiilor din sistem, iar pe de altă parte și din nevoia de a crește statutul meseriei de profesor. Meseria nu este pe cât de dezirabilă ar trebui să fie și nu atrage suficienți absolvenți de facultăți performanți în sistem. Și cumva, acesta a fost fondul care a stat la baza apariției proiectului, care în primă fază a apărut pur și simplu ca un demers de recunoaștere a excelenței în educație. A apărut ca un proiect de premiere a unor profesori valoroși și sigur că în timp, cauza noastră a crescut mult.

Cosmin Chiriță: Pot fi recomandați, și, de fapt, ăsta este canalul principal. Ne sunt recomandați pe formularul public de pe site-ul nostru merito.ro unde, în esență, oricine poate recomanda un profesor valoros, dedicat, pasionat, care cultivă învățarea și care cultivă pasiunea pentru învățare elevilor lui, din învățământul preuniversitar public, e de menționat. Noi lucrăm și interacționăm direct cu un profesor, de la nivel preșcolar și până la cel liceal, din unitățile de învățământ public din România. Și pe site-ul nostru avem un formular unde sunt solicitate câteva detalii despre profesorul respectiv și, mai ales, evident, cum se distinge. Adică ce face deosebit față de alți profesori, cum cultivă pasiunea pentru învățarea elevilor lui, ce face extra în afara fișei postului, să-i spunem, sau care sunt metodele deosebite pe care le folosește? Acestea sunt câteva dintre criteriile pe care noi le avem în vedere. Primim recomandări de peste tot din țară, de la profesori, părinți, elevi din comunități locale, din comunitatea de business și nu numai și apoi intră în procesul nostru intern de selecție, cu mai multe etape de documentare, să le spunem, de validare, online, în teritoriu. Apelăm la rețeaua noastră ca să obținem cât mai multe informații despre profesorii recomandați.

Andreea Daraban: Așadar, și dvs. organizația, faceți un research asupra profesorilor. Nu primesc această distincție doar pe baza recomandărilor din comunitate.

Cosmin Chiriță: Nu, în niciun caz, iar când ne referim la recomandări din comunitate, ne referim și la comunitatea locală, ne referim și la comunitatea Romanian Bussines Leaders, unde desfășurăm proiectul și la comunitatea de profesori Merito de până acum. Recomandarea, este, de fapt, primul pas. Apoi începe un proces care durează aproximativ 1 an de zile, cum spuneam, de documentare online. Adică încercăm să răscolim internetul să găsim cât mai multe informații despre profesorul respectiv și apoi documentarea în teritoriu. Apelăm din nou la rețeaua noastră de parteneri, de profesori, de organizații ca să găsim cât mai multe informații despre profesorul respectiv, despre cum își face activitatea la clasă, cum e perceput, văzut în afara clasei, în ce măsură se dezvoltă. Avem, cum spuneam, o serie de criterii sau un profil pe care îl avem în vedere și care de asemenea disponibil și acesta pe site-ul nostru.

Andreea Daraban: An de an, așa cum spuneați și dvs., comunitatea Merito crește. De asemenea, știm că anual organizați și o Gală Merito în care sunt premiați profesori remarcabili. Ce avantaje au aceștia odată intrați în această comunitate?

Cosmin Chiriță: Gala, spunem noi, este de fapt începutul relației noastre. Profesorii pe care avem șansa să-i cunoaștem și să îi premiem în momentul acesta sunt 12 pe an: 10 profesori de la învățământ primar până la liceal, de obicei o doamnă profesoară pentru învățământ preșcolar, respectiv un director pentru performanțe de management și premiem acești profesori anual. Este recunoaștere publică, materială, primesc un trofeu, primesc recunoaștere la scenă deschisă și un premiu efectiv, iar apoi, de fapt intră în comunitate, în comunitatea Merito, în care noi investim continuu. De aproximativ 2 ani am început să pivotăm proiectul și cauza noastră de a profesionaliza meseria de profesor, a o transforma în sensul profesionalizării.

Andreea Daraban: Ce înseamnă această profesionalizare despre care vorbiți?

Cosmin Chiriță: Profesionalizarea despre care vorbim înseamnă ca profesorii din România să deprindă sau să-și îmbunătățească abilitățile, cunoștințele, competențele pedagogice și didactice la un nivel, să-i spunem, mediu în alte sisteme de referință. Adică profesorii din România să poată să cultive competențele secolului 21 elevilor lor, la un nivel cel puțin mediu, dacă nu chiar spre performanță și, încercăm să facem asta ușor-ușor. Este un demers pe termen lung, venind în completarea formării de care profesorii au în momentul ăsta parte în sistem. Odată cu Gala, noi investim continuu în acești profesori: formare, cărți, studii de specialitate, acces la expertiză, acces la specialiștii internaționali și nu numai.  De fapt, dorim să creștem nivelul acestor profesori buni, pasionați, dedicați până la nivel de experți practicieni și ușor, ușor, de fapt, să difuzăm, să propagăm această expertiză în system, în rândul cât mai multor colegi.

Andreea Daraban: Din zona Moldovei, sunt mulți profesori care au primit distincția Merito. Ne puteți da câteva exemple și prin ce s-au remarcat aceștia?

Cosmin Chiriță: E foarte bună întrebarea, dar mă și pune într-o situație inconfortabilă, pentru că m-aș bucura să-i pot menționa pe toți, cel puțin din Iași. Așa cum menționați, sunt șase profesorii de la patru unități de învățământ, de la Colegiul Național, de la Costache Negruzzi, de la Școala Gimnazială ”Mihai Codreanu” sau de la Școala ”Vasile Conta”, care se disting propriu-zis, pe de o parte, prin ceea ce fac la clasă, adică prin metodele pe care le folosesc la Limba Română, la Matematică, la Geografie, materiile pe care le predau dumnealor, dar mai mult decât atât, prin modul în care, cumva, ”ies din fișa postului”, adică fac mult mai mult decât a preda și a urmări materia. Au o mulțime de activități extra-curriculare și aici aș putea să dau exemplul profesorilor Nicoleta și Emil Munteanu de la ”Colegiu Național” Iași, care au Clubul Alecart, un cerc de literatură, să-i spunem, care deja produce autori și în rândul elevilor și mai apoi al studenților. Pot să-l menționez, de asemenea pe Dorin Fiscutean, profesor de gografie tot la ”Colegiu Național” Iași, care coordonează lotul Internațional de Geografie la Olimpiadele internaționale de geografie, super premiați anul acesta sau mai este Cătălina Dogaru, profesoară la Școala ”Mihai Codreanu” din Iași, cu o platformă foarte cunoscută printre elevi și părinți pauzademate.ro, de pregătire gratuită, suplimentară pentru elevi. Adică au tot felul de performanțe de genul acesta, care înseamnă, începând de la a cultiva pasiunea pentru învățarea elevilor și până la  performanțe olimpice, performanțe de literație sau de lectură, pasiune pentru lectură sau performanța de a le crește nivelul, de a-i aduce, de exemplu, la un prag de promovabilitate. M-am referit așa la câțiva profesori din Iași, pentru că, de fapt, în regiunea Moldovei, de la nord la sud, sunt mulți profesori pe care îi avem în comunitate și pe care vă și invităm să-i descoperiți pe site-ul nostru.

Andreea Daraban: Care credeți că este cea mai mare dificultate cu care se confruntă profesorii din România? Ați stat de vorbă cu ei? De ce se plâng cel mai adesea?

Cosmin Chiriță: Suntem în legătură permanentă cu ei și, de pildă, de 3 ani de zile, de când cu școala online, noi avem întâlniri de comunitate online o dată la două săptămâni, pe diverse teme, parte din acea investiție despre care spuneam și sigur e greu de făcut un top. Statistic, primul lucru de care se plâng, dar printre cele mai stringente, să zicem, este zona de colaborare sau cultură colaborativ a cancelariei, de sprijin, colaborare, învățare între profesori. Și că, din păcate, în prea puține școli există această cultură a colaborării în cancelarie, a schimbului de practici și de experiențe între colegii de aceeași materie. Sau le lispsește un mediu de înțelegere, de sprijin, de încredere sănătos, așa cum vedem, de exemplu, prin organizațiile din mediul privat, unde e foarte cultivată zona asta de inteligență emoțională și colaborare între angajați. Din păcate, în școli și în sistem nu este cultivată pe cât ar fi nevoie. E un exercițiu încă insuficient practicat, asta pe de o parte. Pe de altă parte, sunt problemele bine știute și bine cunoscute, inclusiv pentru care a existat greva profesorilor din această primăvară, care au legătură în principal cu credibilitatea, statutul, dezirabilitatea meseriei în societate, modul în care este privită și respectată meseria în societate, începând de la cum sunt remunerați profesorii și până la facilitățile pe care le au sau nu le au sau modul în care munca lor este respectată și de autorități, și de instituții, dar și de societate de către părinții care au, de exemplu, elevii în școală. Aș rezuma, să zicem, la acestea două, statutul meseriei, care e o cauză externă, să-i spunem, respectiv colaborarea din școală, care ține de interiorul școlii.

Andreea Daraban: Avem profesori buni, îi apreciem. Ce facem însă cu statisticile care ne arată că gradul de analfabetism funcțional este la cote îngrijorătoare?

Cosmin Chiriță: Și acolo cauzele sunt destul de complexe și destul de multe, dar evident că ele se trag dintr-un mix, începând de la clasă și până la politicile educaționale din ultimii 20 sau chiar 30 de ani. Abordarea noastră în Merito este ”om cu om”, adică, în esență, noi lucrăm cu profesorii în mod individual și îi sprijinim să își ducă bunele lor practice, validate, care au dat rezultate, și către alți colegi, să inspire sau să contribuie la formarea altor colegi. Noi credem, de fapt, foarte mult în zona asta de formare, creșterea calității profesorilor prin ceea ce numim  ”peer to peer education”, adică de la ”egal la egal”, învățarea între profesori. Există soluții fundamentate științifice, există practici validate. Pot să îl dau drept de exemplu și pe profesorul Vasile Solcanu de la Bogdănești, județul Suceava, care activează în mediul rural și nu doar că duce copiii, respectiv la Matematică, la un nivel foarte înalt, dar ajung chiar și la olimpiadă. Din mediul rural, unde, în general, mediul nu este neapărat prielnic să-i spunem, dar cu profesorul potrivit și cu metodele potrivite rezultatele pot exista. Ca să răspund la întrebare, una dintre soluțiile anafabetismului funcțional este de fapt a aduce educație de calitate pentru fiecare copil, în fiecare clasă. Adică, din nou, abordarea copil cu copil și concentrarea profesorului pe asta.  Sigur că pentru asta e nevoie și de politici educaționale mult mai bine centrate și coerente. De pildă, profesorul să se poată concentra pe un număr de 15-20 de copii pe care îi are la clasă și nu pe 30 cum e acum regula în general.

Andreea Daraban: Anul trecut, reprezentanții proiectului Merito au propus o serie de standarde de evaluare și descriptori de performanță pentru clasa a V-a la disciplinele Limba și Literatura Română, Matematică și Educație Muzicală. Ce vă propuneți printr-un astfel de demers și ce s-a ales de această inițiativă?

Cosmin Chiriță: Într-adevăr, iar una dintre profesoarele care a coordonat și a contribuit la lansarea acestor standarde este chiar din Iași, Antoaneta Luchian, profesoară de educație muzicală, laureată anul acesta. Și prin acel demers, pilot, la momentul respectiv și acum este în continuare în faza de pilotare, ne propunem ceea ce la momentul respectiv nu exista, de a avea ceea ce numim generic, standarde de evaluare în system.  Adică și profesorul și elevul și părintele acestuia să știe, să înțeleagă ce este în spatele unei note de șapte, de exemplu.  Și să avem și niște criterii unitare de evaluare, de notare la nivel național, ceea ce în momentul acesta nu se întâmplă. Adică nota șapte de la”Colegiul Național” din Iași la Matematică, clasa a 5-a, să spunem, să însemne același lucru și la Pașcani, și la o școală din Bogdănești, județul Suceava, și la Bârlad, și la Vaslui, ș.a.m.d. pentru că, repet, în momentul acesta nu se întâmplă, iar de cele mai multe ori, evaluarea poate fi destul de subiectivă. Adică nota șapte de la un profesor nu înseamnă neapărat același lucru cu nota șapte de la alt profesor. Așa, simplificat, asta înseamnă demersul acesta. A apărut propunerea noastră de standard  și descriptori de performanță, cum ar trebui și ce ar trebui urmărit pe niveluri de notare și ce cunoștințe ar trebui să aibă elevii la finalul clasei a V-a de exemplu, în acord cu programa sau cu programele în vigoare. Iar de anul trecut, de când l-am lansat și până în prezent, continuăm pentru cel puțin încă jumătate de an demersul de pilotare. Adică, cu mai mulți profesori din țară, din mai multe școli, testăm cum arată aceste standarde și descriptori la clasă. Cum predau profesori în funcție de aceștia și cum evaluează în funcție de aceștia și cum arată progresul elevilor. În esență, așa arată acest proces de pilotare a standardelor, proces pe care ni-l dorim generalizat și care este extrem de necesar, inclusiv să fie tradus pe înțelesul părinților.

Andreea Daraban: O altă inițiativă Merito este Harta lecturii în România, un demers de colectare și cartografiere a practicilor de lectură. Despre ce este vorba mai exact?

Cosmin Chiriță: Tot anul trecut, în 2022, în contextul Zilei Naționale a Lecturii, ne-am dat seama că există multe practici de lectură la nivel național pe care fie profesorii, școlile sau organizații din educație le au pentru a cultiva lectura sau pentru a crește nivelul de alfabetizare sau de literație funcțională.  Dar practicile acestea, ca să fie disponibile, accesibile profesorilor din sistem, oricărui profesor care vrea să adopte anumite strategie la clasă, nu erau neapărat strânse sau centralizate undeva. Sunt multe organizații mai mici sau mai mari care poate au aceste practici publicate, dar de fapt, ce fac în momentul ăsta profesorii de la clasă, nu prea știm, nu prea este centralizat. Din această nevoie de a cultiva lectura și pasiunea pentru lectură în viața de zi cu zi, nu doar de Ziua Națională a Lecturii, a venit și această idee de a strânge, de a reuni aceste practici, pe care noi le validăm, să spunem, sau le procesăm puțin și la un moment dat le vom și publica validate, ca ele să fie accesibile profesorilor din publicul larg.

Andreea Daraban: Ce recomandări aveți pentru profesorii care doresc să facă parte din comunitatea Merito?

Cosmin Chiriță: Recomandarea noastră pentru profesorii care își doresc să facă parte din comunitatea Merito, în primul rând este să își facă meseria cu pasiune, cu dăruire, cu profesionalism și în timp va veni, probabil ca un rezultat firesc și această recunoaștere. Fie că este premiul Merito, fie că sunt premii, recunoașteri și din partea altor organizații ce mai sunt în zona asta și de fapt merită dat de veste oricărui elev, oricărui părinte, oricărui profesor că există acest instrument prin care pot recomanda profesori valoroși. Apoi, există și al doilea mijloc de a fi parte din comunitate și anume de a ni se alătura la evenimentele noastre pe care le desfășurăm în țară. Periodic desfășurăm ceea ce noi numim ”Forumuri Merito” sunt, să le spunem, conferințe de o zi întreagă sau chiar de două zile, cu ateliere experiențiale pentru profesori, uneori și pentru elevi, adică este învățare practică, aplicată, experiențială, cu practici validate de la clasă. Profesori din comunitatea Merito țin aceste ateliere voluntar și gratuit pentru profesori din toată țara, la care au acces, oricum, și care sunt disponibile pe pagina noastră de facebook. Urmează un Forum Merito la Gura Râului, aproape de Sibiu și pe 25 noiembrie o să avem Forumul Merito de la București, iar toate evenimentele astea sunt accesibile, sunt gratuite, sunt deschise oricărui profesor din țară interesat de învățarea colaborativă și detaliile sunt întotdeauna disponibile pe pagina noastră de facebook, unde avem câte un eveniment dedicat pentru fiecare astfel de acțiune.

Varianta audio a interviului: