DNA cere arestarea unui om de afaceri din Botoşani, implicat în dosarul jocurilor de noroc
Publicat de Andreea Drilea, 27 ianuarie 2016, 18:27
Procurorii DNA au cerut miercuri judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava arestarea preventivă a unui om de afaceri din Botoşani, Ştefan Viorel Dănuţă, implicat în dosarul jocurilor de noroc, după ce acesta a încălcat obligaţiile impuse de instanţă atunci când a fost plasat în arest la domiciliu.
Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava au înaintat Curţii de Apel Suceava referatul cu propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive în cazul lui Ştefan Viorel Dănuţă, administrator al unor societăţi comerciale, acuzat de săvârşirea a trei infracţiuni de dare de mită.
În referatul procurorilor s-a reţinut faptul că Ştefan Viorel Dănuţă a încălcat cu rea-credinţă obligaţia instituită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia din 24 noiembrie 2015, aceea de a nu comunica cu ceilalţi inculpaţi, suspecţi şi martori din dosar sau cu membrii familiilor acestora, direct sau indirect.
De asemenea, din acţiunile întreprinse de Ştefan Viorel Dănuţă a rezultat intenţia reală a acestuia de a deţine controlul asupra unor categorii de persoane audiate în dosar.
Procurorii mai susţin că măsura arestului la domiciliu nu a fost de natură să determine schimbări în comportamentul lui Ştefan Viorel Dănuţă, acesta continuând să identifice noi oportunităţi de a exploata în continuare aparate de jocuri de noroc, activitate cu prilejul căreia a comis infracţiunile de corupţie investigate în acest dosar.
Ştefan Viorel Dănuţă a fost reţinut de DNA în luna noiembrie 2015, alături de alte două persoane, Ioan Teodorescu de la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) – Serviciul Teritorial Nord – Est Suceava şi omul de afaceri Costel Calistru.
Ancheta vizează activităţi de jocuri de noroc şi pariuri derulate de importanţi oameni de afaceri din Botoşani, prin societăţi care aveau puncte de lucru în patru judeţe – Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ. Aceştia au pus la punct un mecanism de fraudare a bugetului de stat prin utilizarea unor aparate de tip ‘slot-machine’ fără licenţă şi fără autorizaţie de exploatare.
(Agerpres/FOTO arhivă universuljuridic.ro)
