Iaşi: Mai multe vestigii vechi de peste 500 de ani, descoperite pe locul vechii Curţi Domneşti

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 aprilie 2016, 18:06 / actualizat: 12 aprilie 2016, 19:11

Mai multe vestigii şi artefacte vechi de peste 500 de ani au fost descoperite în timpul unor săpături efectuate în apropierea bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, o ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare care se află în centrul municipiului Iaşi.

În timpul lucrărilor efectuate pentru construcţia unui lumânărar bisericesc în curtea Bisericii Nicolae Domnesc, lăcaş de cult aflat în apropierea Palatului Culturii din Iaşi, muncitorii au descoperit morminte vechi, un cavou şi monede medievale.

‘Săpăturile de pe latura de sud a Bisericii au fost iniţiate de părintele paroh pentru a se construi un depozit, un lumânărar pentru biserică. A primit cu greu acceptul pentru a face o intervenţie în situl respectiv, având în vedere trecutul acestei bucăţi de pământ. Desigur, au început lucrările şi la primele intervenţii au apărut ziduri. Unele mai vechi, altele mai noi, şi, desigur, şi necropola mănăstirii sau Bisericii Sfântului Nicolae Domnesc. Cât de vechi nu putem fi siguri deocamdată, deoarece monedele sunt oxidate. Ele trebuie spălate şi datate’, a declarat arheolog Stela Cheptea.

Arheologul nu exclude ipoteza ca aceasta să fie o casă parohială sau o casă în curtea vechii mănăstiri.

‘Despre Mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc istoricii cred că este mult mai veche decât ctitoria lui Ştefan cel Mare, adică pe acest loc a fost o biserică mult mai veche. Nu am găsit-o până acum, dar este inadmisibil ca o biserică ortodoxă să nu fi existat înainte de 1492, când a fost ctitorită Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, mai ales că vechea Curte Domnească în faţa căreia a funcţionat acest lăcaş de cult a existat de la începutul secolului al XV-lea, din timpul lui Alexandru cel Bun. Descoperirile făcute în alte părţi au confirmat că în preajmă era o biserică mai veche chiar decât Curtea’, a declarat arheologul Stela Cheptea.

Conform acesteia, lucrările făcute în secolul XIX au stricat vechiul sit arheologic.

‘Au făcut săpături pe sub biserică. Sub biserica aceasta există nişte camere, nişte încăperi care au stricat situl vechi. Astfel a fost pierdută această informaţie. Informaţia însă se găseşte şi în exteriorul acestei biserici, adică în morminte şi în alte construcţii’, a mai spus arheologul.

Arheologul a afirmat că zidul de incintă al fostei mănăstiri se află sub Hotelul Moldova, aflat în apropierea lăcaşului de cult.

‘Vom mai face o intervenţie pentru cercetări mai ample’, a precizat Stela Cheptea.

Potrivit istoricilor, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc este una dintre cele mai frumoase şi impozante biserici ridicate în plină epocă de afirmare a stilului moldovenesc în arhitectură din vremea lui Ştefan cel Mare. Lăcaşul a fost construit din porunca voievodului, între 1 iulie 1491 şi 10 august 1492, pe locul unei vechi biserici.

Biserica este construită în plan triconic, cu turla pe naos. Absida altarului are nouă firide, iar cele laterale câte cinci. Deasupra acestora se găsesc două şiruri de ocniţe, mari şi mici. Restul faţadei este decorat cu cărămizi şi discuri smălţuite policrom, cu motive florale sau zoomorfe în relief. În ocniţele care înconjoară biserica sunt pictate figuri de sfinţi, iar în firidele absidelor sfinţi şi filosofi antici, în mărime naturală.

Biserica a jucat un rol important în istoria politică a Moldovei, pentru că a slujit sute de ani ca altar de ungere a domnitorilor la urcarea lor pe scaun, după mutarea capitalei la Iaşi. În secolul al XVI-lea biserica a primit o pictură exterioară şi însemnate adaosuri.

Între 1888 şi 1904, arhitectul Lecomte de Nouy a reconstruit biserica după planurile celei construite de Ştefan cel Mare, dărâmând adaosurile făcute de urmaşii domnitorului. În prezent, biserica funcţionează ca paraclis mitropolitan. (agerpres/ FOTO adevaruldespredaci.ro)