Cioloş: E important să se menţină dialogul între UE şi Turcia, inclusiv privind angajamentele legate de migraţia ilegală

Publicat de Andreea Drilea, 27 august 2016, 21:24 / actualizat: 28 august 2016, 7:28

‘Am salutat rezultatele vizitei recente pe care miniştrii de Externe din Polonia şi din România au efectuat-o la Ankara, în Turcia. Credem că e important să se menţină dialogul între Uniunea Europeană şi Turcia. Şi pentru noi evoluţia din Turcia este foarte importantă, nu doar în perspectiva relaţiei pe care Turcia o are cu Uniunea Europeană, a rolului pe care Turcia îl joacă în menţinerea securităţii şi stabilităţii la Marea Neagră, dar şi angajamentele pe care Turcia le-a luat legat de chestiunea migraţiei ilegale spre Uniunea Europeană. Şi din această perspectivă menţinerea relaţiei cu Turcia este importantă’, a spus premierul Dacian Cioloş, într-o declaraţie de presă comună cu omologul său polonez, la Gura Humorului.

Totodată, Cioloş a precizat că şi pentru România, şi pentru Polonia menţinerea parteneriatului estic pe agenda europeană este un subiect important.

‘Am mulţumit Poloniei pentru modul în care a pregătit ultimul Summit al NATO, când am putut aborda subiecte importante pentru flancul estic al Uniunii Europene, pentru apărarea flancului estic şi pentru măsuri de descurajare în această parte a Europei’, a arătat Cioloş.

Potrivit acestuia, România şi Polonia sunt interesate ca Uniunea Europeană să menţină pe agendă cooperarea cu Ucraina şi Republica Moldova.

‘Am discutat în mod mai detaliat despre relaţiile noastre cu Ucraina, cu Republica Moldova. Şi România şi Polonia sunt interesate ca Uniunea Europeană să menţină pe agendă cooperarea cu aceste ţări şi reformele să fie sprijinite în continuare. (…) În Ucraina aplicarea şi ducerea la îndeplinire a deciziilor luate la Minsk sunt importante. În ambele ţări e importantă menţinerea trendului privind reformele şi Uniunea Europeană trebuie să susţină în continuare aceste reforme. Dar am început să discutăm şi câteva idei noi prin care am putea întări parteneriatul estic’, a menţionat prim-ministru român.

Premierul Cioloş se află sâmbătă în judeţul Suceava, cu ocazia vizitei de lucru pe care Beata Szydlo o efectuează în România.

Din delegaţia care îl însoţeşte pe premierul român fac parte şeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, şi secretarul de stat pentru afaceri europene în Cancelaria premierului, Cristian Bădescu.

(Agerpres/FOTO arhivă rfi.ro)

NEWS ALERT! Alţi doi români au murit în urma cutremurului din Italia

Publicat de , 27 august 2016, 12:08

Astfel, la acest moment, numărul cetățenilor români care și-au pierdut viața este de zece persoane.

Ministerul Afacerilor Externe mai anunță că numărul cazurilor de cetățeni români dispăruți, aflat în atenție, este, în prezent, de 16 persoane.

„Verificările complexe sunt efectuate de echipele consulare mobile, atât în baza informațiilor oficiale furnizate de către autoritățile italiene, cât și a celor primite din partea familiilor celor dispăruți”, arată MAE.

Echipele consulare mobile ale Ambasadei României la Roma și Consulatului General al României la Bologna sunt în continuare pe teren, acționează în mod coordonat și întreprind toate demersurile necesare pentru a verifica și confirma, pe toate canalele disponibile, situația persoanelor de cetățenie română declarate dispărute. Verificările se derulează în permanentă coordonare cu autoritățile italiene competente, precizează MAE.

Ministerul român de Externe mai arată că atât Ambasada României la Roma, cât și Consulatul General al României la Bologna își desfășoară activitatea la capacitate maximă, în vederea acordării de asistență consulară cetățenilor români afectați de seism.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români afectați pot solicita asistență consulară la următoarele numere de telefon: Ambasada României în Italia — (0039) 06 835 233 58 și (0039) 06 835 233 56, Consulatul General al României la Bologna — (0039) 051 5872120 și (0039) 051 5872209, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

(Radio Iasi, Agerpres/FOTO arhiva huff.ro)

(UPDATE) Premierul Dacian Cioloş se întâlneşte, la Suceava, cu omologul polonez

Publicat de Andreea Drilea, 27 august 2016, 12:00

‘Suntem într-o perioadă în care relaţiile bilaterale între Polonia şi România sunt foarte intense şi cred că avem toate premisele să putem să lucrăm împreună, atât pentru a întări schimburile dintre noi, dintre România şi Polonia, dar şi pentru a ne coordona punctele de vedere pe problematica europeană. Cu Polonia, dincolo de relaţiile istorice pe care le avem, avem şansa să avem în România o comunitate de polonezi pe care o vedem ca o punte de legătură între ţările noastre’, a spus premierul Cioloş, la începutul convorbirilor în plenul delegaţiilor română şi poloneză, potrivit unei înregistrări publicate pe site-ul Guvernului.

Premierul Cioloş se află sâmbătă în judeţul Suceava, cu ocazia vizitei de lucru pe care Beata Szydlo o efectuează în România.

Din delegaţia care îl însoţeşte pe premierul român fac parte şeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoş Tudorache, şi secretarul de stat pentru afaceri europene în Cancelaria premierului, Cristian Bădescu.

Premierul Dacian Cioloş se va întâlni, sâmbătă, în judeţul Suceava, cu omologul său din Polonia, Beata Szydlo, cei doi demnitari urmând să discute aspecte legate de dezvoltarea relaţiilor bilaterale, în contextul Parteneriatului strategic existent între cele două ţări.

Potrivit Guvernului, premierul Cioloş va merge sâmbătă, în judeţul Suceava, cu ocazia vizitei de lucru pe care Beata Szydlo o efectuează în România.

Din delegaţia care îl va însoţi pe premierul român fac parte şeful Cancelariei Prim-ministrului, Dragoş Tudorache, şi secretarul de stat pentru afaceri europene în Cancelaria premierului, Cristian Bădescu.

‘Cei doi premieri vor aborda aspecte legate de dezvoltarea relaţiilor bilaterale, în contextul Parteneriatului strategic existent între cele două ţări. De asemenea, vor avea un schimb de vederi cu privire la principalele teme de actualitate ale agendei europene: viitorul Europei în contextul votului în favoarea Brexit, bugetul UE şi procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual la jumătatea perioadei, cooperarea în domeniul securităţii şi interesul ambelor ţări pentru consolidarea relaţiei transatlantice, evoluţiile din vecinătatea estică a Uniunii’, precizează Executivul.

De asemenea, Dacian Cioloş şi Beata Szydlo se vor deplasa la Soloneţul Nou, comuna Cacica, unde se vor întâlni cu reprezentanţi ai comunităţii poloneze din România, vor avea un dejun de lucru şi vor vizita Mănăstirea Voroneţ.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

(VIDEO) 26-28.08.2016 Festivalul Internaţional „Capitala Muzicală” – ediția a IV-a, Sibiu

Publicat de Iuliana Bubuianu, 27 august 2016, 09:58 / actualizat: 29 august 2016, 10:22

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=0nL9w0iXVEA[/youtube]

27.08.2016
[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=OaoSC-hiwTg[/youtube]

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=FYsSCLUNwb4[/youtube]

(VIDEO) 26.08.2016 Festivalul Internațional pentru Copii și Tineret „CĂTĂLINA”, Ediția a XXII-a.

Publicat de Iuliana Bubuianu, 27 august 2016, 09:53

(FOTO 2 ) Festivalul Internațional pentru Copii și Tineret „CĂTĂLINA”, Ediția a XXII-a, Iași, 23-27 august 2016

Publicat de Iuliana Bubuianu, 27 august 2016, 09:32

Protestele organizate de transportatori împotriva majorării galopante de la un an la altul a polițelor RCA continuă în ţară

Publicat de Andreea Drilea, 27 august 2016, 07:56

În fiecare zi de luni, mașinile de transport persoane și marfă circulă cu viteză redusă pe șoselele de centură sau pe artere importante din orașe ceea ce face ca traficul să fie îngreunat sau blocat. Aceștia sunt nemulțumiți de faptul că asigurările sunt foarte scumpe, iar serviciile de proastă calitate.

Preşedintele executiv al Asociaţiei Judeţene Iaşi a Operatorilor de Transport, Vasile Toma, a explicat, în emisiunea Imperativ, la Radio Iași, care sunt motivele protestului:

Preşedintele executiv al Asociaţiei Judeţene Iaşi a Operatorilor de Transport, Vasile Toma, a spus, că există soluții la această problemă, că ele au fost transmise și la ASF și la Guvern:

Societatea de stat Eximasig, mai ușor de controlat și cu o activitate transparentă, ar trebui să vândă polițe RCA și abia atunci ar putea fi cunoscute tarifele reale pentru acest produs, este de părere Vasile Toma:

Un motiv care a condus la creșterea tarifelor prin ascunderea profitului, a mai spus preşedintele executiv al Asociaţiei Judeţene Iaşi a Operatorilor de Transport, Vasile Toma, este externalizarea serviciului de evaluare a pagubelor de către firmele de asigurări:

În Italia va fi doliu şi vor avea loc funeralii naţionale pentru 40 dintre victimele cutremurului

Publicat de Andreea Drilea, 27 august 2016, 07:10

Regiunile afectate sunt sub stare de urgenţă, iar replicile seismice îngreunează operaţiunile de salvare.

Ultimul bilanţ indică 281 de morţi, între care 8 cetăţeni români, aproape 400 de răniţi şi 2.500 de sinistraţi.

Astfel, la ora actuală, 19 români sunt daţi dispăruţi şi cinci răniţi. O echipă consulară va fi trimisă astăzi de la Bucureşti în sprijinul misiunilor diplomatice de la Roma şi Bologna, anunţă Ministerul Afacerilor Externe.

(Agerpres/FOTO am930theanswer.com)

Trebuia evitat 27 august 1991?

Publicat de nicolaetomescu, 27 august 2016, 06:00

*

Din 1985 până în 1990, cât timp a „explodat” perestroika lui Gorbaciov (unii afirmă că ideea a aparţinut KGB-ului), glasnosti devenise ineficient, „restructurarea” se transformase într-o noţiune parazitară. Pentru a susţine lupta împotriva conservatorilor, a nostalgicilor, a revanşarzilor, Gorbaciov a permis în „provincii” – adică în fostele republici sovietice – să se clădească o mişcare cu o „bază democratică largă”. Basarabenii s-au încadrat în această mişcare, deturnând-o (din aparenţă către esenţă), au încercat (parţial, au reuşit) să o transforme în mişcare de eliberare naţională. Aşa au procedat şi balticii, caucazienii, ucrainenii… Toţi au urmărit ieşirea din captivitate şi destrămarea Imperiului Sovietic. Au primit semnalul în 1989, când consemnăm prima undă seismică – destrămarea lagărului socialist, culminând cu reunificarea Germaniei; potrivit unei concepţii geostrategice şi geopolitice, urma a doua undă seismică – destrămarea U.R.S.S., apoi dezagregarea oricărui imperiu, inclusiv cel rusesc. În Uniunea Sovietică nu s-a conturat o luptă a democraţiei, ci un triumf (semi-provocat) al naţiunilor. Desigur, nu putem nega nici „forţele occidentale”, presiunea lor, dar, până la urmă, tot atât de adevărat este că basarabenii au ignorat o parte din vocile care le recomandau „să nu destrăme U.R.S.S., pentru a nu-l torpila pe Gorbaciov”. Legea este implacabilă: fiecare imperiu se naşte pentru ca, mai târziu, să dispară.

*

1990 nu a generat fenomene similare în spectrul politic din Chişinău, nu s-au conturat, de pe atunci, trei tabere. Baricadele se ridicau (oarecum) inconştient, latent, erau mai mult conceptual-istorice. În iunie 1990, basarabenii nu puneau problema suveranităţii, în august s-a ridicat chestiunea independenţei (potrivit câtorva concepţii relativ argumentate, 27 august 1991 trebuia evitat). Pe atunci, imaginea lui Mircea Snegur era una ademenitoare; domnia sa vorbea despre Putna, despre Iaşi, cu toate că Mircea Druc îi propusese să meargă cu căruţa balticilor, pe linia comportamentală a acestora, să se apropie de România şi, la momentul oportun, să decreteze reconfirmarea actului Unirii din 1918. Snegur nu s-a regăsit în planul de acţiune al balticilor, a mers la Alma-Ata şi a intrat în CSI. Dacă basarabenii ar fi avut un mesaj limpede, proeuropean, prooccidental, prounionist, Europa i-ar fi acceptat…

*

În 1991, odată cu proclamarea Republicii Moldova[3], existenţa a două state româneşti a permis altora să consacre nedreptatea şi să determine o cu totul altă atitudine vis-a-vis de posibila reîntregire.

https://www.youtube.com/watch?v=td_HiWVx25w

*

Sunt unii oameni care consideră că actualele frontiere cu Ucraina reprezintă o linie de demarcaţie, provizorie, atâta vreme cât românii nu pot renunţa la motivaţia istorică şi la drepul de continuitate ca un fel de contrapondere la integrarea deplină în organismele occidentale; ei nu resping ideea că sacrificiul istoric ar fi necesar pentru apărarea identităţii etnice, lingvistice, culturale, religioase a românilor care locuiesc în Ucraina, invocând faptul că o condiţie primordială viza respectarea, de către ţara vecină, a propriei sale legislaţii privind minorităţile naţionale. Prilej pentru a „coordona” linia strategică privind relaţiile cu Ucraina şi Republica Moldova… Dintr-o asemenea perspectivă, între Bucureşti şi Chişinău nu pot fi încheiate tratate de bază, politice. Pot fi încheiate convenţii, înţelegeri, programe, proiecte, strategii de integrare economică, de conlucrare regională etc. Dacă te gândeşti la tratate de bază, atunci este ca şi când Chişinăului i s-ar cere să perfecteze un tratat cu Tiraspolul (cinci raioane din stânga Nistrului s-au declarat stat, fie şi nerecunoscut de comunitatea internațională, spre deosebire de cele şase judeţe capturate de sovietici în 1940, şi vor tratat politic). Astfel s-a procedat în 1991, când, la sugestia Moscovei şi a Kievului, Mircea Snegur a efectuat o vizită-fulger la Bucureşti, a vorbit în Parlament, a trecut pe la Putna, s-a întors la Chişinău, câştigând alegerile… pentru a intra în CSI. Desigur, la 2 martie 1992, Republica Moldova a devenit stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Dar faptul nu a condus la nimic românesc, dimpotrivă, s-a întîmplat fenomenul din 1993, când s-a întins o mână lui Sangheli, omul care câştiga alegerile peste câteva luni şi se debarasa de România.

*

La Chişinău, forţele politice s-au conturat cât se poate de limpede: un „bloc” pro-sovietic, pro-rusesc, panslavist, anti-românesc,anti-unionist, anti-occidental, în frunte cu Partidul Comunist; adepţii nu şi-au ascuns resentimentele faţă de românism şi nostalgia faţă de refacerea Uniunii Sovietice; oricum, PCRM rămâne, în pofida câtorva aparențe, un bloc politic important, legiferat în condiţi democratice.

Al doilea „bloc” era (încă mai este) format din cei care nu vor nici cu ruşii, nici cu românii, sunt adepţii Moldovei Mari; avem de-a face cu un aspect grotesc şi periculos al naţionalismului, „Moldova Mare” fiind, până mai ieri, alimentată atât de Kiev, cât şi de Moscova. Nu sunt forţe declarate, care sugerează necesitatea fructificării antagonismului dintre Iaşi şi Bucureşti, spre exemplu. Aceşti oameni gândesc în următorii termeni: „Dacă s-a destrămat Cehoslovacia, apărută odată cu România”, de ce nu s-ar destrăma şi ţara noastră după acest model? Dacă nu se întâmplă nimic după o asemenea schemă, poate interveni modelul iugoslav – „ungurii să meargă, prooccidental, în Transilvania, Valahia să se petreacă cu turcii, noi să refacem Moldova Mare a lui Ştefan, într-o confederaţie estică”.

Grosso modo, al treilea bloc politic a fost/este format din forţele unioniste, originare din Basarabia şi din Ţară.

Există două state, nu două naţiuni. Bine ne-ar sta să fim prosperi pe ambele maluri ale Prutului, dar nu totul derivă din condiţia economică. Chiar dacă este greu să legi de ideal orice clipă a existenţei, încerc să mă adresez şi altora, legaţi mai mult de cotidian. Recunosc, avem două state, însă chestiunea care se tot vehiculează sperie până şi „blocul” adepţilor Moldovei Mari; aceştia conştientizează necesitatea sincronizării, panica i-a cuprins, întrucât, metaforic vorbind, nu trebuie să rămână prea mult în urma României. Am pornit, fie şi poticnindu-ne, către integrarea europeană. Procesele se cereau sincronizate: pe de o parte, integrarea europeană, pe de alta, integrarea teritorială, politică, a spaţiului românesc. Ce s-ar fi cuvenit, din perspectivă politică? Armonizare, ajutor acordat atât Bucureştiului, cât şi Chişinăului, pentru integrare concomitentă.

*

Integrarea tuturor românilor (din punct de vedere economic, cultural, religios) ar fi trebuit definită ca prioritate a politicii externe româneşti; acestei priorităţi i se putea subordona integrarea europeană şi euroatlantică a României. Nu a fost motiv de mare inspiraţie ca Prutul, preschimbat repede din Pod de Flori, să devină frontiera de răsărit a Uniunii Europene. Dacă ideea obsedantă privea securitatea şi stabilitatea în zonă, nu pare indicat să tragi cortina de fier pe Prut, să ridici un nou zid al Berlinului. Chiar nu contează cum judecă o parte a societăţii civile româneşti apropierea sau depărtarea celor două state, separate inclusiv prin ceea ce se discuta că ar putea fi ratificat – tratatul de bază româno-moldovean…

*

Trebuie să recunoaştem: nici în 1990, nici în clipa de faţă, destui români dintre Prut şi Nistru nu au fost şi nu sunt unionişti; nu toţi se ghidează după principiul continuităţii istorice şi a dreptului istoric. Majoritatea, cu părere de rău, este „situativă”, conjuncturală, oportunistă, sau – fără a o acuza – trăieşte după cum bate vântul (acest lucru este valabil nu doar pentru românii dintre Nistru şi Prut, ci şi pentru cei conduşi de Bucureşti). Cert este că, în 1990, se constituise un grup de intelectuali, cei din mişcarea de eliberare naţională, Uniunea Scriitorilor, diverse „pături sociale”, foştii deţinuţi politici, cei care s-au sacrificat, preţ de decenii, pentru ideea naţională; grupul dorea unirea cu Ţara, ar fi vrut „să repete gestul lui Mihai Viteazul”, Unirea de la 1859, Marea Unire de la 1918, să elimine consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar „masele” nu erau pregătite, deoarece basarabenii nu au avut probleme (drastice) de ordin social. Ei luptau atunci pentru limbă şi alfabet, revendicările erau naţionale şi nu sindicale. Au trecut anii… Şi s-a produs fenomenul invers: tot mai mult, „masele” păreau să înţeleagă faptul că s-a comis o greşeală atunci când Basarabia a evitat („ajutată” de România) integrarea în Ţară…

*

Nu vreau să-mi reprim un ultim gând… Sunt tot mai puțini românii, aflați pe ambele maluri ale Prutului, care se doresc aidoma eroilor dintr-o epopee sau care cred că evenimentele contemporane lor presupun curaj. Prea firava înțelegere față de revendicări îi va face și mai puțin curajoși. Oricum, alții, interesați sau deloc bravi, le vor reaminti: ajungând cu lecturile în dreptul lui Don Quijote, fabricarea morilor de vânt trădează plăcerea de a fi trântit la pământ…

[1] Potrivit lui Mircea Druc, ar trebui să spunem: nu mă iubi aşa cum sunt, dar vreau să merit iubirea aproapelui meu!

[2] Desigur, nu m-am implicat in enumerarea si descrierea tuturor „căilor” angajate în campaniile de creare a României Mari. Pentru experții în domeniu, va fi ideea centrală a trecerii de la simplu la complex.

[3]Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document care face referiri la „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumirile oficiale: limba română, popor român. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat drept Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței. Declarația a fost adoptată și semnată de 278 deputați. Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău, dar un document identic a fost restaurat în 2010. Declarația de independență a Republicii Moldova susține, în mod clar și direct, suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este „o parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru”. Cu toate acestea, Declarația de independență a Republicii Moldova este ea însăși un argument împotriva suveranității Republicii Moldova asupra Transnistriei, așa cum îl denunță acordul de la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, „nulă și neavenită” fiind doar uniunea formală între cele două teritorii…

La Chişinău sunt prevăzute mai multe manifestări dedicate aniversării a 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova

Publicat de Andreea Drilea, 27 august 2016, 05:58

Pe de altă parte, reprezentanţii mai multor partide de opoziţie au anunţat că vor participa şi la un protest care se va desfăşura în centrul Chişinăului, acolo unde sunt preconizate şi cele mai importante evenimente.

Tradiţonal, evenimentele dedicate Zilei independenţei Republicii Moldova vor începe cu depuneri de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, dar şi la Monumentul Maica Îndurerată ridicat în cinstea celor care au luptat în 1992 în conflictul armat de pe Nistru, după care, în Piaţa Marii Adunări Naţionale va avea loc o paradă militară, eveniment care este organizat o dată la cinci ani.

La paradă vor participa peste 1.200 de militari şi 36 de unităţi de tehnică militară şi sisteme de armament. Tot aici se vor desfăşura şi principalele manifestaţii ulterioare, discursurile oficialilor, concerte, manifestaţii artistice. În pofida faptului că este o cifră semnificativă, 25 de ani de la proclamarea independenţei, nu vor avea loc evenimente pompoase sau foarte costisitoare. Chiar şi aşa, pregătirile pentru acest eveniment au fost de durată şi au blocat periodic traficul în centrul Chişinăului, fapt care a provocat nemulţumirea mai multor locuitori ai capitalei.

Pe lângă manfestaţiile oficiale, un grup de iniţiativă a anunţat anterior organizarea unui protest în centrul Chişinăului cu sloganul „Eu nu mă tem!” pentru care şi-au anunţat susţinerea mai mulţi politicieni din opoziţie.

Totodată, liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, care anul trecut a organizat proteste de amploare la Chişinău, a îndemnat oamenii să nu participe la manifestaţiile dedicate Zilei independenţei. Republica Moldova marchează un sfert de secol de independenţă într-o atmosferă încordată după o perioadă îndelungată de proteste stradale şi fiind grav afectată de o nouă criză economică, iar dat fiind faptul că peste două luni urmează să se desfăşoare alegeri prezidenţiale şi situaţia politică este extrem de încordată. Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, în care a fost înglobată forţat prima dată în 1940, alături de ţările baltice şi Ucraina de Vest.

În Republica Moldova, Mişcarea de Eliberare Naţională a început să ia amploare încă în 1988, în februarie 1990 au avut loc primele alegeri democratice, în cadrul fostei URSS. În aprilie, acelaşi an este votată hotărârea privind adoptarea tricolorului ca drapel naţional, în iunie parlamentul proclamă suveranitatea Republicii Moldova.

La 27 august 1991, în centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar în aceeaşi zi a avut loc şedinţa extraordinară a parlamentului care a adoptat cu majoritate absolută de voturi Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

(Rador/FOTO arhivă consumator.gov.md)

Motoc: Ministerul nostru este pregătit să îndeplinească misiunea de repatriere a victimelor din Italia

Publicat de Andreea Drilea, 27 august 2016, 05:46

‘ (…) Dacă în măsurile pe care le în vedere Guvernul, Ministerul de Externe, intră şi misiuni de repatriere ca în alte rânduri până acum, ministerul nostru este pregătit să îndeplinească această misiune’, a spus Mihnea Motoc, la Realitatea TV.

Totodată, acesta a transmis condoleanţe familiilor victimelor decedate.

MAE a anunţat vineri că alţi doi cetăţeni români au murit în urma seismului produs în această săptămână pe teritoriul Italiei, numărul deceselor ajungând la opt, în timp ce 19 români sunt daţi dispăruţi.

(Agerpres/FOTO arhivă wnep.com)

Horoscop de week-end 27/28 august 2016

Publicat de , 27 august 2016, 05:34

BERBEC
În discuţii, veţi folosi mai mult intuiţia, decât raţiunea. Este un moment nepotrivit pentru conflicte. Veţi fi preocupat de situaţia unei persoane mai tinere. Va veţi îmbunătăţi şi situaţia financiară.
Sănătate – ●
Bani –●●●
Dragoste –●●●

TAUR
Veţi oscila între o atitudine conservatoare şi una mai impulsivă. Aveţi o atitudine pozitivă, dar va trebui să fiţi însă şi mai înţelegător. Sunteţi foarte sensibil şi ar fi bine că cei din jur să nu va supere.
Sănătate – ●●
Bani –●●
Dragoste –●●

GEMENI
Prietenii va vor stimula, dar nu vor avea o influenţă pozitivă asupra dv. Veţi acceptă unele schimbări şi veţi avea posibilitatea să avansaţi. Dacă veţi participa la o întâlnire, ar fi bine să va expuneti ideile.
Sănătate – ●●
Bani –●●●
Dragoste –●●

RAC
Veţi avea energia necesară pentru a îmbunătăţi mediul în care trăiţi, dar nu veţi realiza prea multe. Va veţi confruntă cu stuatii neobişnuite şi veţi simţi nevoia să faceţi ceva deosebit, mai sentimental.
Sănătate – ●●
Bani –●●●
Dragoste –●●

LEU
Sunteţi original în gândire şi ideile dv. vor fi susţinute. Persoanele mai în vârstă va aprobă toate ideile. Veţi fi nevoit să va ajutaţi din nou rudele. Veţi da multe sfaturi şi veţi rezolva probleme importante.
Sănătate – ●●
Bani –●●
Dragoste –●●●

FECIOARA
Îi veţi înţelege pe cei din jur şi veţi descoperi imediat dacă cineva conspiră împotriva familiei dv. Veţi fi mai sensibil, dar ar fi bine să nu amânaţi rezolvarea problemelor. Simţiţi nevoia unei evoluţii.
Sănătate – ●●
Bani –●●
Dragoste –●

BALANŢă
Va veţi confruntă cu schimbări care va vor determina să va modificaţi planurile de viitor. Veţi face multe transformări şi veţi avea tendinţa să renunţaţi la activităţile pe care le desfăşuraţi zilnic. Mici surprize.
Sănătate – ●●
Bani –●
Dragoste –●●●

SCORPION
S-ar putea să intraţi în conflict cu cei care încearcă să va manipuleze şi să va influenţeze continuu. Va place să le faceţi pe plac celor din jur, mai ales celor din familie. Aţi muncit prea mult în ultima vreme.
Sănătate – ●●
Bani –●●
Dragoste –●

SĂGETĂTOR
Încercaţi să aveţi o atitudine pozitivă faţă de rude şi amici, deoarece s-ar putea să aveţi nevoie de ei. Veţi comunica cu uşurinţă şi va veţi implică în discuţii legate de artă. Va gândiţi la o mică vacanţă.
Sănătate – ●●
Bani –●●●
Dragoste –●●

CAPRICORN
Dacă veţi fi nevoit să lucraţi la un proiect, trebuie să aveţi grijă la detalii, deoarece s-ar putea să greşiţi. Vi se va propune să lucraţi că voluntar într-o activitatate neinteresantă. Va trebui să fiţi mai bine motivat.
Sănătate – ●●
Bani –●●●
Dragoste –●●

VĂRSĂTOR
Încercaţi să nu cheltuiţi prea mult, dar nu renunţaţi la dorinţe fără a încerca toate variantele posibile. Aveţi multă imaginaţie, va place să povestiţi şi de cele mai multe ori îi impresionaţi pe cei din jur.
Sănătate – ●●
Bani –●
Dragoste –●●●

PEŞTI
Ar trebui să faceţi o plimbare că să nu mai fiţi atât de agitat. Seară, va veţi ocupă de familie, prieteni, iar amicii va vor solicită ajutorul. Găsiţi că întotdeauna soluţii potrivite pentru problemele altora.
Sănătate – ●●
Bani –●●
Dragoste –●●

Motoc: OUG pentru restabilirea normalităţii va fi adoptată în următoarea şedinţă a Guvernului

Publicat de Andreea Drilea, 27 august 2016, 05:01

‘În beneficiul acestei facilităţi vor intra şi cei care au luptat în teatrele de operaţii, veteranii zilelor noastre, veteranii mai tineri. Frontul pe care au luptat ei nu este cu nimic mai puţin riscant, nu este cu nimic mai puţin ameninţă tor decât fronturile din marile războaie ale secolului acesta şi de aceea, s-a considerat că trebuie aliniate regimurile aplicabile celor două categorii de veterani. Sigur, sunt generaţii diferite, cu nevoi şi aşteptări diferite, şi noi încercăm să ne adaptăm politica, să construim actele normative necesare şi să avem organizarea care să răspundă acestor nevoi’, a declarat Mihnea Motoc, la Realitatea TV.

Ministrul a subliniat că românii au o sensibilitate deja constitută, o cultură formată pe respect pentru cei care au luptat, au fost răniţi sau chiar şi-au dat viaţa în teatrele de operaţii ale contemporaneităţii.

Premierul Dacian Cioloş a precizat joi că Executivul nu a modificat Codul fiscal prin hotărâre de guvern, aşa cum a acuzat Liviu Dragnea, ci doar ‘a clarificat lucrurile’ scrise de Guvernul Ponta, adăugând că va modifica prin ordonanţă de urgenţă Codul fiscal, astfel încât soţiile veteranilor de război să fie scutite din nou de la plata impozitelor.

‘Guvernul nu a modificat nimic prin hotărâre de guvern, ci a clarificat lucrurile scrise în Codul fiscal. Aşa cum am făcut de nenumărate ori, rezolvăm problemele care ne apar în cale, probleme pe care nu le-am creat noi. Vom modifica Codul fiscal gândit şi promovat de Guvernul precedent şi vom corecta această nedreptate făcută veteranilor şi familiilor lor. Lucrurile sunt clare din punctul nostru de vedere. Greşeala este în Codul fiscal în care, la acest punct, formularea este ambiguă, spre deosebire de textul din Codul fiscal precedent, unde lucrurile erau limpezi în ceea ce-i priveşte pe veterani şi pe văduvele de război. Problema izvorăşte de acolo, din faptul că unele prevederi din vechiul Cod fiscal nu au fost transpuse în cel nou, cu o formulare la fel de clară. Nu aveam cum să modificăm noi prevederile Codului prin hotărâre de guvern’, a declarat Cioloş pentru ‘Adevărul’.

El a adăugat că soţiile veteranilor de război au fost nevoite să plătească impozit din cauza prevederilor din noul Cod fiscal, asumat de Guvernul Ponta şi adoptat în Parlament de majoritatea PSD.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, pe 3 august, că Guvernul Cioloş a adoptat o hotărâre prin care veteranii de război şi militarii care au luptat în teatrele de operaţii au rămas fără drepturile prevăzute în Codul fiscal, iar acest lucru este, în opinia liderului social-democrat, o dovadă de ‘dispreţ’ faţă de români pe care, dacă actualul Executiv nu şi-o va cenzura, o face face PSD, prin moţiune.

‘Îi cer, de aceea, premierului Cioloş ca, urgent, să anuleze efectele acestei noi şi uluitoare dovezi de dispreţ la adresa românilor. România este o ţară care îşi cinsteşte eroii, încă mai este aşa ceva. Dacă acest Guvern nu va şti să-şi cenzureze măcar acest dispreţ, îl va cenzura PSD prin moţiune’, a afirmat Dragnea.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)