Până sâmbătă, pe teritoriul României au fost confirmate 932.179 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre acestea, 834.162 au fost declarate vindecate.
La nivel naţional, până la această dată au fost prelucrate 6.634.693 de teste RT-PCR şi 565.902 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 25.528 de teste RT-PCR (14.150 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 11.378 la cerere) şi 11.616 de teste rapide antigenice.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.175 persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.
IAȘI: Comunele Valea Lupului, Aroneanu, Miroslava şi Roşcani, incidență peste 4 cazuri la mia de locuitori
Publicat de gabrielarotaru,
27 martie 2021, 10:35 / actualizat: 27 martie 2021, 12:29
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Iași, întrunit în ședință extraordinară, având în vedere evoluția pandemiei de Covid-19 și actualizările legislative privind combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, a adoptat o serie de hotărâri privind localitățile din județul Iași care fie au depășit incidența de 4 la mia de locuitori, fie au intrat în scenariul roșu sau galben.
Astfel, începând cu duminică, 28 martie 2021, în comunele Aroneanu (5,47), Miroslava (4,55), Rediu (4,92) Roșcani (5,11) și Valea Lupului (5,03) se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 20.00-5.00, cu următoarele excepții:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;
b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;
c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;
e) pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase în perioada 3 aprilie – 4 aprilie 2021, în intervalul orar 20.00–2.00.
De asemenea, agenții economici (comerț și prestări servicii) din comunele amintite trebuie să își desfășoare activitatea în zilele de vineri, sâmbătă și duminică intervalul orar 5.00 – 18.00. Se suspendă activitatea sălilor de sport și/sau fitness.
Toate aceste măsuri se adaugă restricțiilor deja existente specifice scenariului roșu în care se aflau aceste localități conform unor hotărâri anterioare ale CJSU Iași.
Aceste măsuri sunt valabile până incidența cumulată a cazurilor la 14 zile va fi mai mică sau egală cu 3,5/1000 locuitori.
Miroslava și Probota – scenariul roșu
Comuna Probota a intrat în scenariul roșu pentru două săptămâni (27 martie – 9 aprilie) având în vedere că incidența a ajuns la 3.05, iar în comuna Miroslava (4,55) scenariul roșu a fost prelungit. Restricțiile specifice scenariului roșu sunt:
• este interzisă activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor;
• este interzisă organizarea şi desfăşurarea activităţii cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte;
• este interzisă organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in;
• este interzisă organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale;
• activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, se va desfăşura doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unităţi;
• se permite prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective;
• este interzisă activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc.
• Privitor la instituțiile de învățământ, grădinițele și clasele primare continuă să funcționeze, scenariul roșu modificând doar activitatea claselor a VIII-a și a XII-a, care vor activa în sistem hibrid, jumătate prezenți fizic, jumătate online.
Tg. Frumos, Bivolari, Cotnari și Movileni – scenariul galben
Orașul Tg. Frumos (1,59) și comunele Bivolari (2,21), Cotnari (2,53), Movileni (1,97) au intrat în scenariul galben (incidența cumulată a cazurilor la 14 zile este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori).
În perioada 27 martie – 9 aprilie activitățile agenților economici de tipul restaurantelor sau cafenelelor, cinematografelor sau sălilor de spectacole și sălile de jocuri de noroc din aceste localități va fi permis în spațiile interioare fără a depăși 30% din capacitatea maximă a acestora și se va limita la intervalul orar 6.00 – 22.00.
În același timp, este interzisă organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale.
*******
Reamintim că rămân în vigoare restricțiile stabilite la nivel național pentru întreaga perioadă a stării de alertă:
• Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc) atât în spații deschise, cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, terase, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente etc) și desfăşurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private.
• Este suspendată defășurarea activității târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor.
• Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi, discoteci.
• Este interzisă circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.
În municipiul Iași vor fi adoptate măsuri suplimentare de verificare a aplicării în supermarket-uri a măsurilor anti-Covid adoptate de Guvern.
Primarul Mihai Chirica a subliniat faptul că, în ultimele patru zile, Iașul are o incidență a cazurilor de Covid-19 între 3,5 și 3,6 și se depun toate eforturile să nu se ajungă la 4 cazuri la mie.
Mihai Chirica a mai atras atenția că măsurile de protecţie presupun păstrarea distanței sociale nu doar în magazine, ci și în piețele agroalimentare și în mijloacele de transport public.
În ceea ce priveşte judeţul Iaşi, noile măsuri privind restricţiile aplicate în weekend vor fi introduse doar în comunele Valea Lupului, Aroneanu, Miroslava şi Roşcani, care au o rată de incidenţă cuprinsă între 4,3 şi 6,3 cazuri la mia de locuitori.
Absolvise (în 1968) „Secția de Actorie” a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București[2], la clasa profesoarei Beate Fredanov[3]… Debutul în teatru a avut loc la vârsta de 16 ani, atunci când juca în spectacolele „Alizuna”[4], „Adam și Eva”[5], remarcată, de altfel, la un festival școlar de poezie, de ilustrul regizor Sică Alexandrescu; pe timpul facultății, a mai interpretat un rol în „Jocul adevărului”[6], după care au urmat „Ulciorul Sfărâmat” – 1968, pe scena Teatrului din Craiova, „Troienele” de Jean Paul Sartre, „Furtuna” de Nikolai Alekseevici Ostrovski, „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Richard al III-lea” de William Shakespeare, „Coana Chirița”, „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, „Titanic Vals” de Tudor Mușatescu, „Marea” de Edward Bond, „Regele și cadavrul” de Vlad Zografi, multe altele[7]…
Debutul în privința filmului[8] s-a produs cu „Șapte băieți și o ștrengăriță” (1966)…
Ingenuă[9], cochetă, frumoasă (chiar independent de gusturi), a cucerit publicul de la prima ei apariție până la dispariție…
[1] Aimée Iacobescu (născută pe 1 iulie 1946, în Unguriu-județul Buzău)/declarase într-un interviu din „Jurnalul Național”, că s-a născut, de fapt, în noaptea de 23 iunie anul amintit, lucru pe care îl cunoșteau doar familia și apropiații…
[2] Astăzi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”…
[3] Asistenții fiind Octavian Cotescu și Laurențiu Azimioară…
[7] În stagiunea 2010-2011, am întâlnit-o în spectacolul „Cinci femei de tranziție”, la Teatrul „Național”…
[8] Alte filme: „Răpirea fecioarelor”, „Bolondos Vakacio” (Frumoasele Vacanțe), „Săptămana nebunilor”, „Haiducii lui Șaptecai”, „Cavalerul Tristei Figuri”, „Zestrea domniței Ralu”, „Cu mâinile curate”, „Un august în flăcări”, „Nu filmăm să ne amuzăm”, „Prețul succesului”, „Osânda”, „Revanșa”, „Audiența”, „Ultima noapte de dragoste”, serialul Tv în limba franceză „Revolta Haiducilor”, „Dumbrava Minunată”, „Cuibul de viespi”, serialul Tv „Detectiv fără voie”, serialul „State de România: Student la Sorbona”, în total 17 filme până în anul 2009 („Copilăria lui Icar”)…
[9] După ce a fost publicat articolul din „Ziarul Ring”/în data de 25.11.2015/, în care se arăta că Aimée Iacobescu se zbate în mizerie, Uniunea Teatrală din România a venit cu câteva „precizări”: „(…)Doamna Aimée Iacobescu a depus în 5 martie 2014 o solicitare pentru indemnizaţia de merit. Legea nr. 118 din 15 martie 2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit prevede că aceasta se acordă pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi de notorietate în domeniul culturii, ştiinţei şi sportului. În prezent toate locurile alocate UNITER sunt ocupate. Eliberarea unui loc pe această listă se face numai prin decesul unui artist. De aceea este necesară… aşteptarea, oricât de crud ar suna acest lucru. Evident că, există mai mulţi artişti de seamă ai României care încă nu deţin această indemnizaţie şi au depus la UNITER dosare de solicitare. După momentul depunerii la UNITER a dosarului de solicitare a indemnizaţiei de merit, doamna Aimée Iacobescu a verificat telefonic lunar stadiul solicitării Domniei Sale. De fiecare dată i s-a explicat politicos sistemul de acordare a indemnizaţiilor, oferindu-i-se, de asemenea, posibilitatea acordării unui sprijin financiar pentru problemele de sănătate pe care le are, pe baza unui dosar medical care să fie analizat de Comisia medicală a UNITER. Opţiunea doamnei Iacobescu a fost să nu beneficieze de această propunere de ajutor pe care i l-am fi putut oferi prin programul nostru, Casa Artistului.”
„Floare Albastră” pe scena Ateneului Național Iași, astăzi, de Ziua lui Eminescu. Profesorul Petronela Petrea, directorul Liceului „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
„Floare Albastră” pe scena Ateneului Național Iași, astăzi, de Ziua lui Eminescu. Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului...
Din nefericire, în urma impactului produs între un autoturism şi trenul InterRegio care circula pe ruta Pașcani-Adjud a rezultat decesul conducătorului auto și rănirea unei minore în vârsta de aproximativ 7 ani.
În cauză a fost întocmit dosar penal şi se efectuează cercetări în vederea stabilirii cauzelor şi împrejurărilor care au generat producerea accidentului feroviar.
Teritoriul a fost cedat la sfârșitul războiului ruso-turc, în pofida tratatului semnat între partea română şi cea turcă – prin care era garantată integritatea Moldovei. Planul iniţialviza alipirea Moldovei, Valahiei şi Basarabiei, „pe veci”, la Imperiul Rus, cu oraşele, cetăţile şi satele, cu locuitorii acestora şi averea lor. Tratatul semnat în 1812 avea 16 articole publice, dar şi alte două articole secrete. Conform unui recensământ comandat de autorităţile Imperiului Rus, Imperiul Otoman a cedat, la vremea respectivă, un teritoriu de 45.000 kmp, 482.000 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate. Au devenit teritoriu rusesc ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu şi Bugeacul, iar noua regiune ocupată a fost denumită oficial „Basarabia”.
În primii ani de ocupaţie, ţarul acordase o perioadă de graţie, timp în care locuitorii puteau decide de care parte a noii graniţe să rămână. În această perioadă, au fost vândute moşii, numeroşi români alegând să părăsească ţinutul. La început ţarul, Alexandru I a încercat să câştige simpatia locuitorilor din zonele ocupate, dar, în scurt timp, a preferat planul prin care Basarabia urma să fie reorganizată. Ţinutul a devenit gubernie (termen ce poate fi considerat similar cu cel de provincie), iar populaţia a fost supusă politicii de rusificare.
Noul teritoriu a fost împărţit în zece ţinuturi: Hotinul, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, iar capitala a fost stabilită la Chişinău.
Vechea Basarabie coincide cu Republica Moldova de astăzi doar până la Hotin, în timp ce partea de nord a Hotinului intră în componenţa Ucrainei.
În primii ani ai ocupaţiei, Basarabia a beneficiat de un regim autonom, cu administraţie bilingvă („moldovenească” şi rusă). A fost păstrată şi legislaţia locală, iar primul guvernator (gubernator) a fost Scarlat Sturdza. Abia din 1818 au apărut primele limitări, care s-au menţinut până în 1828. De la o zonă cu regim autonom, Basarabia era acum inclusă, la rândul ei, într-o gubernie (Novorosiisk). Funcţia de guvernator a fost desfiinţată, iar limba rusă devenea limbă oficială, unica admisă în administraţie şi justiţie. În şcoli şi biserici, limba română a continuat să fie utilizată până la începutul anilor ’70 ai secolului XIX, când folosirea ei a fost interzisă de autorităţi.
O perioadă înfloritoare pentru Imperiul Rus şi pentru Basarabia a fost cea cuprinsă între 1856 şi 1866. Reforma agrară, crearea administraţiei locale şi reforma justiţiei au avut rolul de a moderniza Imperiul. Ţăranii din Basarabia au devenit stăpâni pe lotul de pământ pe care îl puteau răscumpăra, plătind contravaloarea către stat. Perioada înfloritoare nu s-a prelungit pentru locuitorii din teritoriul anexat. Autorităţile ruse au început să încurajeze stabilirea în zonă a imigranţilor, iar, în urma politicii demografice, românii din Basarabia au ajuns să reprezinte un procent tot mai scăzut. Modificarea numărului de români avea ca principal scop eliminarea oricăror „vise separatiste”. Astfel, nu mai avea şanse să se formeze nicio mişcare naţională românească, existând (inclusiv) intenția modificării denumirii de Basarabia în Alexandrovskaia. Iniţativele celor care visau la o Românie Unită nu au fost însă stopate de planurile autorităţilor. În ciuda unei supravegheri stricte, moşierii şi intelectualii manifestau intenţia de a tipări ziare în limba română, abecedare sau broşuri. Tendinţele nu au făcut altceva decât să accelereze rusificarea, un proces care, la început, nu a alarmat românii din Basarabia. Rusificarea a luat amploare în cuprinsul bisericii, administraţiei, şcolilor şi armatei. Procesul a continuat până la Revoluţia din 1917, ocazie unică pentru Basarabia de a se desprinde definitiv de Rusia, după ce a fost smulsă din teritoriul Moldovei în 1812 şi anexată Imperiului. Deşi procesul de rusificare a fost extrem de dur în cei peste 100 de ani de dominaţie, Basarabia era formată, în continuare, în proporție de peste 60% din români, care au urmărit obţinerea autonomiei faţă de Rusia şi realipirea la patria-mamă.
Românii basarabeni s-au întrunit şi au votat o moţiune prin care solicitau autonomia administrativă, economică şi religioasă a Basarabiei, în vederea formării unei republici autonome în cadrul statului federativ rus.
S-au înfiinţat noi partide, dar cel care s-a impus a fost Partidul Naţional Moldovenesc. Înfiinţat în 1917, sub conducerea lui Vasile Stroescu, partidul coordona mişcarea pentru desprinderea Basarabiei de Rusia; partidul şi membrii săi solicitau autonomia completă, pe baza dreptului la autodeterminare, libertatea cultelor şi a învăţământului, restituirea pământurilor, eliberarea deţinuţilor politici. În august 1917, a fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (care va juca un rol important pentru ţărănimea din Basarabia). Împreună cu Partidul Naţional, Partidul Ţărănesc s-a impus în rândurile românilor de peste Prut. Liderii au participat la Congresul Popoarelor, desfăşurat la Kiev (în 1917), unde urma să se stabilească dreptul la autodeterminare pentru toate popoarele din Rusia. În paralel, la Chişinău s-a încercat organizarea unui congres moldovenesc, dar autorităţile ruse au refuzat să aprobe adunarea. În consecinţă, moldovenii au convocat Congresul Ostaşilor Moldoveni, la Chişinău, în noiembrie 1917. Congresul a naţionalizat armatele basarabene şi a convocat un Sfat al Ţării, „o adunare aleasă şi reprezentativă”, care l-a ales ca preşedinte, în unanimitate, pe Ion Inculeţ, iar Sfatul Ţării a preluat oficial conducerea Basarabiei.
În 1918, pe fondul presiunilor exercitate de Rusia, Ucraina, Puterile Centrale, dar şi în urma haosului generat de război, în ziua de 27 martie s-a deschis şedinţa Sfatului Ţării. La 24 ianuarie, Sfatul proclamase independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar, la scurt timp, au început să se manifeste intenţiile de unire cu România, exprimate prin „moţiuni” votate de diferite judeţe.
Unirea a fost hotărâtă de Sfatul Ţării la 27 martie 1918:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan”
Conferinţa de Pace de la Paris (1920) a recunoscut Unirea Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920, România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia – prin care era recunoscut actul din 1918.
Efectele unirii au fost anulate în anul 1940, atunci când, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, Rusia Sovietică a reanexat Basarabia, preluând, totodată, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa (care a făcut parte, încă de la înfiinţare, din Principatul Moldovei, aflându-se la câţiva kilometri nord de oraşul Dorohoi). După ce Basarabia era ocupată, în 1940, de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, formată din 30.000 km2 şi 4.100 km2 de teritoriu de pe malul stâng al Nistrului, sudul Basarabiei, de la Marea Neagră şi partea de nord, la care s-a adăugat a treia parte, formată din nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Ocupaţia sovietică a presupus distrugerea sistemului economic şi al identităţii naţionale. Numeroşi români au fost deportaţi în Siberia; bărbaţi, femei şi copii erau trimişi în lagăre diferite.
După intrarea României în cel de-Al doilea Război Mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, Basarabia a fost realipită la statul român pentru o perioadă de trei ani. În 1944, după trecerea României de partea Aliaţilor, armata sovietică reocupa, în întregime, Basarabia.
Abia după dezmembrarea Uniunii Sovietice, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa (în 27 august 1991), purtând denumirea de Republica Moldova, iar la 2 martie 1992 a fost recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite…
Îngrijorarea s-a transferat inclusiv la ţările vecine, până acolo încât Germania a decis să claseze astăzi întreaga Franţă, cu tot cu teritoriile sale îndepărtate, drept zonă de risc şi să le impună călătorilor sosiţi din Hexagon, pe lângă un test PCR negativ, şi o perioadă de carantină.
Acţiune la nivel local acolo unde epidemia ajunge să reprezinte un risc pentru populaţia regiunii sau departamentului şi accelerarea vaccinării, ţinta principală fiind zonele cele mai afectate care primesc de ceva vreme doze suplimentare.
Măsuri adaptate teritorial, fără să fie nevoie de un o izolare la nivel naţional, pe care francezii nu o vor mai suporta, fiind deja obosiţi şi stresaţi de toată această situaţie. Acesta este discursul politic de la cel mai înalt nivel, în opoziţie totală cu un grup de medici, în general şefi de spitale publice sau de servicii de urgenţă şi de reanimare, dar şi cercetători epidemiologi, care au primit demult eticheta de alarmişti.
Probabil că adevărul este undeva la mijloc. Sunt multe cazuri depistate zilnic. Astăzi, aproape 28.000, iar ieri, peste 45.000 în doar 24 de ore – dar să nu uităm că în Franţa testarea este gratuită. Se face la cerere, fără reţetă de la medic, nu doar în laboratoare, ci şi în farmacii. Deci se testează cine vrea, când vrea, unde vrea. Totuşi, sunt alte cifre care alarmează. Internările zilnice şi intrările de pacienţi COVID în reanimare au crescut faţă de acum trei săptămâni. Se fac transferuri de bolnavi din zonele grav afectate în altele cu mult mai calme; personalul medical dă semne de epuizare. Preşedintele Emmanuel Macron s-a felicitat că nu i-a ascultat pe profesorii şi medicii din Consiliul Ştiinţific atunci când aceştia i-au cerut în ianuarie să declare carantină naţională.
Emmanuel Macron:Am avut dreptate să nu izolăm din nou Franţa la sfârşitul lui ianuarie, pentru că nu a avut loc explozia epidemică prevăzută de mulţi. Pot să vă spun deschis că nu am de ce să îmi fac mea culpa sau să-mi asum vreun eşec. Am avut dreptate când am luat această decizie. Zero virus nu există în nicio ţară din Europa. Noi nu suntem o insulă şi chiar şi insulele care s-au super-protejat tot s-au trezit că virusul revine. Noi considerăm că prin interzicerea deplasărilor pe timpul nopţii şi prin alte măsuri de frânare a propagării pe care le-am impus am putut să facem faţă şi să împiedicăm o explozie epidemică.
În schimb, preşedintele Emmanuel Macron şi-a făcut mea culpa în ceea ce priveşte lentoarea vaccinării şi eşecul Europei de a se aproviziona corespunzător. Nu a spus, însă, că varianta ca Uniunea Europeană să gestioneze vaccinurile a fost o alegere proastă. La o conferinţă de presă ţinută cu ocazia Consiliul European de la acest sfârşit de săptămână, Macron a declarat că liderii Uniunii au examinat în detaliu posibilităţile de a creşte cât mai rapid posibil producţia de vaccinuri pe continent, astfel încât să fie asigurat întregul necesar pentru ţările membre ale Uniunii în câteva săptămâni, până la vară să fim continentul care produce cele mai multe vaccinuri din lume, îşi doreşte preşedintele Franţei.
Vaccinarea este soluţia pentru a scăpa de criză, spune şi ministrul sănătăţii, Olivier Véran, care a anunţat că de mâine li se deschide accesul la imunizare francezilor cu vârste între 70 şi 75 de ani care nu suferă de boli cronice, în timp ce se va continua vaccinarea celor de peste 75 care nu au făcut-o încă.
Toată lumea care ştie să facă o injecţie este chemată să vaccineze. După medicii de familie, farmaciştii, infirmierii militari şi de la pompieri, Autoritatea pentru Sănătate i-a autorizat astăzi pe veterinari şi pe dentişti să vaccineze.
De mâine, însă, încă trei departamente cu situaţia sanitară agravată, între care aglomeraţia urbană din jurul oraşului Lyon, cu o mare densitate a populaţiei, intră sub incidenţa măsurilor aplicate de săptămâna trecută în regiunea pariziană şi în nordul Franţei, precum interdicţia de a părăsi regiunea şi deplasări limitate la 10 km de domiciliu cu un motiv justificat.
Alte 24 de departamente se află sub supraveghere strictă. După ce s-a constată o înmulţire a cazurilor în şcoli, ministrul educaţiei, Jean-Michel Blanquer, a anunţat astăzi un nou protocol sanitar, mai riguros, în şcoli, pentru ca procesul educativ să continue, subliniind că pentru guvern, închiderea şcolilor este ultima soluţie luată în calcul. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Încă de anul trecut, pe fondul crizei de sânge, s-a luat decizia ca în ultima sâmbătă a fiecărei luni centrele, care de regulă nu lucrează în weekend, să fie deschise.
La Galaţi, printre cei care au răspuns apelului la donare au fost militarii şi jandarmii veterani care au efectuat în misiuni în Afganistan.
Până la finele acestei luni, zilnic, membri ai Asociaţiei Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi din Galaţi vor veni la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină pentru a dona sânge.
Locotenent Cătălin Bădin, purtătorul de cuvânt al asociaţiei: Anul acesta, campania a fost deschisă de jandarmii gălăţeni. Suntem impresionaţi de efortul făcut de jandarmi, care timp de 5 zile vor dona sânge. O parte din sângele donat de către noi va merge şi către o cauză umanitară: Adam, un băieţel de 2 ani şi 5 luni, a fost diagnosticat cu leucemie, iar îi sângele este foarte necesar.
La centrul de transfuzii sanguine au venit să doneze militari şi jandarmi care au participat la mai multe misiuni în Afganistan.
Colonel Florin Simionel, Comandantul Jandarmeriei Galaţi:Ca veteran al teatrului de operaţii din Afganistan şi comandant al Jandarmeriei gălăţene, am decis ca sângele pe care îl donez să meargă către o cauză umanitară şi să îl ajute pe Adam, băieţelul de 2 ani şi 5 luni care suferă de leucemie. Ştiu ce înseamnă să ai nevoie de ajutor, şi pe noi ne-au ajutat alţii atunci când am avut nevoie, iar prin acest gest sper să mobilizăm cât mai multe persoane.
Astăzi, Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Galaţi rămâne deschis donatorilor până la ora 12:00.
Centrele de transfuzii vor fi deschise astăzi şi la Hunedoara şi Deva, unde sunt aşteptaţi şi cei care s-au vindecată de COVID pentru a dona plasmă. Judeţul Hunedoara este pe primul loc în ţară la recoltarea plasmei de la cei care au învins boala. (Rador)
Vom dormi mai puţin. 28 martie va fi cea mai scurtă zi a anului – având 23 de ore.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creşterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a soarelui şi a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Sistemul cu ora de vară/ora de iarnă a fost adoptat de ţările europene pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piaţa petrolului apărute în anii 1970.
Ora de iarnă este considerată ora standard.
Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Schimbarea ar fi trebuit sa aibă loc anul acesta însă pandemia a dat peste cap planurile.
Statele care decideau să menţină permanent ora de vară ar fi trebui să facă ultima modificare în ultima duminică din martie, iar cele care preferau să rămână la ora de iarnă să facă modificarea finală în ultima duminică din octombrie. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
