Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.084.711 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.048.481 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.
La nivel naţional, până la această dată, au fost prelucrate 8.788.084 de teste RT-PCR şi 1.945.358 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 13.305 de teste RT-PCR (4.119 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.186 la cerere) şi 16.826 de teste rapide antigenice.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 37 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Opt decese au fost raportate în ultimele 24 de ore la pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).
Potrivit GCS, este vorba despre trei bărbaţi şi cinci femei, internaţi în spitale din judeţele Bistriţa-Năsăud, Brăila, Călăraşi, Iaşi, Prahova, Vaslui şi Vrancea. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Conform sursei citate, seismul s-a produs la adâncimea de 140 km, în apropierea următoarelor oraşe: 80 km est de Braşov, 95 km nord-est de Ploieşti, 99 km sud de Bacău, 114 km vest de Galaţi, 115 km nord-vest de Brăila, 146 km nord de Bucureşti, 167 km nord-est de Piteşti, 179 km sud-vest de Iaşi, 193 km est de Sibiu şi 210 km nord de Ruse.
În decursul lunii august s-au produs, până în prezent, 12 cutremure cu magnitudini cuprinse între două grade şi 4,1 grade pe scara Richter.
Cel mai important seism din acest an a avut loc pe data de data de 26 mai, cu o magnitudine de 4,7 grade. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Vaslui, Marius Stanciu, cele trei victime prezintă multiple traumatisme cranio-cerebrale şi toracice.
‘La sosirea echipajelor de intervenţie, persoanele implicate în accident nu erau încarcerate. Trei din cele patru persoane implicate în accident au avut nevoie de îngrijiri medicale. (…) Cele trei victime, doi bărbaţi şi o femeie, au suferit multiple traumatisme cranio-cerebrale şi toracice. Victimele au fost transportate la Compartimentul de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Municipal Bârlad’, a precizat oficialul ISU.
Stanciu a menţionat că în accident au fost implicate două autoturisme în care se aflau patru persoane.
IPJ Vaslui informează că, autospeciala implicată în accident, în care erau doi poliţişti, se afla într-o misiune, având semnalele acustice şi luminoase în funcţiune.
‘În evenimentul rutier a fost implicată o autospecială care circula în regim prioritar, cu semnalele acustice şi luminoase pornite. Maşina a fost acroşată de un autoturism înmatriculat în judeţul Vaslui, condus de un tânăr în vârstă de 28 de ani. În urma impactului, cei doi poliţişti şi o pasageră din autoturism au fost transportaţi la spital’, au declarat reprezentanţii IPJ Vaslui. (Agerpres/ FOTO arhivă radioiasi.ro)
Calea de rulare în această zonă a oraşului a fost refăcută în cadrul unui proiect cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, în valoare totală de aproape 24 milioane de euro.
Lucrările au vizat reabilitarea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaielor pe trei tronsoane: Podu Roş – intersecţie cu bulevardul Primăverii, Cinci Drumuri – strada Pădurii – strada Nicoriţă şi bulevardul Virgil Săhleanu – intersecţie cu bulevardul Metalurgiei – rond Ţuţora, precum şi achiziţionarea a cinci tramvaie.
‘După aproape doi ani se reia circulaţia pe zona Pădurii, care face legătura între centru şi Tătăraşi. În această perioadă cartierul nu a fost izolat de restul oraşului, s-a circulat cu autobuze, dar aşa transportul e mult mai ecologic şi economic. Este o linie de tramvai care ne-a creat foarte multe probleme înainte de modernizare. A fost schimbată cu ajutorul fondurilor europene. Mai sunt în continuare lucrări de făcut în cadrul acestui proiect european, dar am decis să reluăm circulaţia pe acest tronson de linie de tramvai‘, a declarat Chirica într-o conferinţă de presă.
În urma finalizării acestor lucrări, partea de coborâre a străzii Pădurii, dintre intersecţia Cinci Drumuri spre bulevardul Tudor Vladimirescu, devine pietonală. Potrivit proiectului, circulaţia vehiculelor va fi interzisă pe aceste sectoare de drum, cu excepţia tramvaielor, a autobuzelor şi a riveranilor. Aceştia din urmă nu vor putea circula pe partea pietonală, ci pe linia de tramvai, doar până la proprietăţile corespunzătoare.
În cadrul proiectului ‘Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iaşi’ sunt modernizaţi 5.720 metri liniari de cale simplă de rulare, de-a lungul cărora vor fi amenajate şapte staţii de tramvai şi o staţie intermodală cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi. De asemenea, proiectul include refacerea trotuarelor pe 5.184 metri pătraţi, a spaţiilor verzi pe o arie de 6.079 metri pătraţi, reabilitarea carosabilului pe o distanţă de 325 de metri, dar şi construirea de piste pentru biciclişti pe o lungime de 914 metri, pe bulevardul Ţuţora. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
În Moldova, vântul puternic a avariat reţelele de electricitate, iar echipele de intervenţie au fost pe teren.
La Iaşi, mai mulţi arbori s-au prăbuşit peste calea ferată, perturbând circulaţia feroviară.
În municipiul Tecuci, mai multe străzi au fost inundate. Vijeliile au produs pagube însemnate şi în localităţi din Vaslui.
Municipiul Bârlad a fost cel mai afectat întrucât apa a păstruns în 120 de case, dar şi în subsolurile instituţiilor precum primăria, spitalul şi judecătoria, dar şi într-o grădiniţă. La primărie, de pildă, apa a acoperit complet un garaj în care erau mai multe vehicule, a distrus o parte din arhiva instituţiei, dar şi câteva transformatoare electrice. Şi în comuna Zorleni au fost probleme grave generate de precipitaţiile abundente de peste 80 l pe metru pătrat. Peste 30 de case au fost inundate, multe animale au fost înecate, iar recoltele abia adunate de oamenii în gospodării au fost luate de ape. Primarul a cerut sprijinul voluntarilor care vor să vină să ajute la decolmatarea şanţurilor şi rigolelor pline de mâl, întrucât în următoarele zile, dacă vor mai cădea precipitaţii, există riscul unor noi inundaţii. Prefectura Vaslui a anunţat că va centraliza toate pagubele produse în judeţ şi va prezenta Guvernului un raport detaliat. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Mii de oameni au fost evacuaţi, iar zeci de focare ameninţă capitala Atena.
Meteorologii nu au veşti bune, şi astăzi sunt prognozate temperaturi de 45 – 46 de grade Celsius.
O nouă noapte de foc pe insula Evia, în Peloponez şi în nordul Atenei, unde pompierii au de stins peste 150 de focare pe măsură ce ajutorul internaţional soseşte. 112 pompieri români, cu 23 de autospeciale, vor participa timp de 10 zile la stingerea incendiilor. Ei vor fi coordonaţi de colegii lor eleni, care vor colabora şi cu echipe din alte ţări. Protecţia Civilă greacă a anunţat că aşteaptă două avioane din Franţa şi trei elicoptere din Elveţia, pe lângă întăririle din Cipru şi Suedia.
Premierul Kyriakos Mitsotakis îşi avertizează conaţionalii că urmează zile grele, iar populaţia nu mai are voie să intre în păduri în următoarele zile. Imaginile difuzate de televiziuni arată nori uriaşi de fum, case mistuite şi vegetaţie care arde. Mai multe depozite şi fabrici situate de-a lungul autostrăzii dintre Atena şi Salonica au luat foc şi s-au produse explozii. Aproape 20 de persoane au fost rănite şi au fost spitalizate, majoritatea acuzând probleme respiratorii, iar autorităţile au raportat şi primul deces. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Teodora s-ar fi născut[3] pe la jumătatea secolului al XVII-lea, în satul Vânători-Neamţ. După ce a fost în lume[4], îmbrăţişa viaţa monahală, un rol important în hotărâre avându-l duhovnicul ei (şi soţul a luat calea călugăriei)[5]…
Cuvioasa Teodora s-a retras în munţii Vrancei[6], după care i-a părăsit şi s-a retras în părţile Neamţului[7]; a ajuns în munţii Sihlei, un sihastru milostiv oferindu-i chilia (aproape de schit şi de peştera care îi poartă numele)[8]. În acea vreme, turcii perseverau să prade mănăstirile şi satele; au ajuns până la Sihla, iar Sfânta Teodora s-a adăpostit în peştera ei (din apropiere)[9]. Aproape de sfârşitul vieţii, cunoscând că o cheamă Hristos la locaşurile cerești, s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu să-i trimită un preot ca s-o împărtăşească cu Preacuratele Taine[10]. Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peşteră până după anul 1830[11]…
[1] Celelalte două personaje feminine cu acest rang din calendarul ortodox au origini în alte ţări, chiar dacă moaştele lor se găsesc acum în România; Sfânta Cuvioasă Parascheva, protectoarea Moldovei, s-a născut într-un sat de pe malul Mării Marmara (Epivata, Turcia), în timp ce Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş (racla cu moaşte) provine din Bulgaria…
[2]Ridicarea la rang de sfântă a avut loc pe 20 iunie 1992, atunci când Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut şi proclamat sfinţenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind 7 august ca zi de prăznuire; recunoaşterea venise după mai bine de două secole de la moartea Teodorei, petrecută în al treilea deceniu al veacului al XVIII-lea…
[3] Ştefan Joldea Armaşul, tatăl Teodorei, avea dregătorie ostăşească, fiind paznic al Cetăţii Neamţului şi armaş (făuritor de arme pentru cei care apărau cetatea Moldovei); mama sa, al cărei nume nu a rămas cunoscut, se îngrijea de cele pentru casă, de buna creştere a fiicelor Teodora şi Maghiţa (Marghioliţa)…
[4] Teodora a fost măritată, împotriva voinţei sale, cu un tânăr evlavios din Ismail; neavând copii, arzând de dorinţa unei vieţi cu totul curate, a îmbrăţişat viaţa monahală…
[5] Marii sihaştri, vechii ei sfătuitori, care se nevoiau în acea vreme prin pădurile şi munţii din ţinutul Neamţ, precum şi duhovnicul care îi cunoştea firea evlavioasă şi râvna pentru rugăciunea de taină, o îndemnau spre viaţa de sihăstrie. Astfel, fericita Teodora a îmbrăţişat cinul monahal la Schitul Vărzăreşti-Vrancea; după doi ani, soţul ei s-a călugărit în Schitul Poiana Mărului, primind numele de Elefterie…
[6] Odată cu năvălirea turcilor în părţile Buzăului, Schitul Vărzăreşti a fost incendiat; toate surorile obştii s-au risipit în pădurile seculare, aşteptând să treacă primejdia şi mânia lui Dumnezeu; la fel a făcut şi Teodora, împreună cu stareţa ei, schimonahia Paisia, a cărei ucenică era; acolo se nevoiau singure, în post şi rugăciune, răbdând multe ispite…
[7] Pentru a se nevoi în pădurile neumblate din jurul schiturilor Sihăstria şi Sihla. Mai întâi, s-a închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ; egumenul lavrei a trimis-o la Sihăstria să urmeze sfatul egumenului de acolo; cu binecuvântarea ieroschimonahului Varsanufie, egumenul Sihăstriei, fericita Teodora a fost încredinţată duhovnicului Pavel, care a dus-o în pustie, în apropierea Schitului Sihla, sfătuind-o să rămână acolo până la moarte, dacă va putea răbda asprimea vieţii pustniceşti, iar de nu va putea suferi ispitele şi frigul iernii, să se aşeze la o sihăstrie de călugăriţe…
[8] Acolo s-a nevoit Teodora, ostenindu-se singură în post şi rugăciuni de toată noaptea, în lacrimi şi mii de metanii, departe de lume; adevărat, cuviosul Pavel din Sihăstria, duhovnicul ei, o cerceta, o mărturisea, o îmbărbăta, o împărtăşea cu Sfintele Taine şi îi ducea cele de trebuinţă; când a răposat fericitul duhovnic Pavel, nu departe de Schitul Sihla, într-o mică colibă pustnicească, iar Cuvioasa Teodora a rămas cu totul singură (nimeni nu ştia locul şi aspra ei nevoinţă), i s-au rupt şi hainele, ca hrană avea doar măcriş, fructe de pădure, alune. În această şcoală a liniştii şi nevoinţei a dobândit Cuvioasa darul rugăciunii de foc, care se lucrează în inimă, darul lacrimilor, al răbdării şi al negrăitei iubiri de Dumnezeu…
[9] Descoperind-o păgânii, ea s-a rugat lui Dumnezeu s-o scape din mâinile lor. În clipa aceea, prin minune, s-a crăpat stânca din fundul peşterii, așa cum se vede până astăzi, iar fericita s-a izbăvit de moarte. În peştera amintită s-a nevoit Sfânta Teodora în ultimii ani ai vieţii sale; rugându-se, neîncetat, lui Dumnezeu – cu rugăciunea cea de taină a inimii, faţa i se lumina, iar trupul i se ridica de la pământ, asemenea Sfintei Maria Egipteanca; din timp în timp, păsările cerului îi aduceau în ciocurilor lor, prin voia Domnului, fărâmituri de pâine de la trapeza schitului Sihăstria, iar apă bea din scobitura unei stânci din apropiere, numită până astăzi Fântâna Sfintei Teodora…
[10] Cu rânduială de Sus, egumenul Sihăstriei și-a dat seama că păsările duceau fărâmituri spre Sihla şi a trimis doi fraţi să vadă unde anume; călăuziţi de mâna lui Dumnezeu, fraţii au ajuns noaptea aproape de peştera Sfintei Teodora şi au văzut-o cum se ruga cu mâinile înălţate spre cer, învăluită în lumină ca de foc; înfricoşându-se, au strigat, iar Cuvioasa, chemându-i pe nume, le-a cerut o haină ca să se acopere, căci era goală, şi le-a spus să coboare la Sihăstria şi să aducă un duhovnic ca s-o împărtăşească cu Trupul şi Sângele lui Hristos; călăuziţi de o lumină cerească, fraţii au mers repede la schit şi dimineaţa au adus la peşteră pe ieromonahul Antonie şi ierodiaconul Lavrentie, cu Sfintele Taine; după ce Sfânta Teodora şi-a făcut cuvenita spovedanie şi şi-a destăinuit viaţa, ostenelile şi ispitele ei, a rostit Crezul, s-a închinat, a primit dumnezeieştile Taine şi, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate, şi-a dat duhul în mâinile Lui; părinţii au făcut slujba înmormântării şi au îngropat sfântul ei trup în peşteră (toate acestea s-ar fi petrecut în al treilea deceniu al secolului al XVIII)…
[11] Atunci când familia domnitorului Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a aşezat moaştele Teodorei în racla de preţ şi le-a depus în biserica schitului, spre închinare; zidind o biserică nouă la moşia lui din satul Miclăuşeni-Iaşi, le-a adus în această biserică (multă lume venea aici să se închine, primind ajutorul Cuvioasei). În anul 1856, familia Sturza a convenit cu stareţul Mănăstirii Pecerska din Kiev să dea sfintele moaşte în schimbul unor veşminte preoţeşti şi arhiereşti; iată cum s-au înstrăinat moaştele Sfintei Teodora şi se păstrează în catacombele de la Pecerska, aşezate în raclă de mult preţ, pe care sunt scrise cuvinte în românește și în slavonă (Sfânta Teodora din Carpaţi, respectiv Sveti Teodora Carpatina)…
*
La Sihla, începuturile de sihăstrie ar fi premergătoare anului 1200 (prima mențiune scrisă datează din 1326)…
Schitul a fost întemeiat în 1731. În noiembrie 2011, devenea mănăstire cu denumirea ,,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”-Sihla… Biserica principală se remarcă prin câteva virtuți; ctitorită din lemn, în anul 1741, de familia Cantacuzino, are hramul ,,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”; înfățișarea actuală s-ar păstra din anul 1813, atunci când era reînnoită de arhimandritul Benedict, starețul Mănăstirilor Neamț și Secu…
Biserica din deal, denumită ,,biserica dintr-un brad”, având hramul ,,Schimbarea la față”, a fost construită, de Ioniță Cantacuzino Pașcanul, în anul 1763…
Oficial, Cuvioasa Teodora de la Sihla este prima româncă trecută în rândurile sfinţilor… Teodora s-anăscut, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, în satul Vânători-Neamţ. După ce a fost în lume, îmbrăţişa viaţa monahală, un rol important în hotărâre avându-l duhovnicul ei… Cuvioasa Teodora a ajuns în munţii Vrancei, după care i-a părăsit şi s-a retras în părţile Neamţului; în munţii Sihlei, un sihastru milostiv i-a oferit chilia (aproape de schit şi de peştera care îi poartă numele); în acea vreme, turcii perseverau să prade mănăstirile şi satele; au ajuns până la Sihla, iar Sfânta Teodora s-a adăpostit în peştera ei (din apropiere); aproape de sfârşitul vieţii, cunoscând că o cheamă Hristos la locaşurile cerești, s-ar fi rugat, cu lacrimi, lui Dumnezeu să-i trimită un preot ca s-o împărtăşească cu Preacuratele Taine; trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peşteră până după anul 1830…
De ce să respingi trezirea spirituală, prin disciplină și discernământ, în ierarhia valorilor creștine, ca modalitate de a salva ceea ce mai poate fi salvat? Ce anume ne-ar împiedica să-i respectăm pe cei trimişi de Dumnezeu să facă prezenţa sa cunoscută în lume, pe cei care au iubit/iubesc Binele, Adevărul, Frumosul, idealuri capabile să ofere conținut demnității omului/, și să ducă, prin toate acestea, crucea responsabilităților?
*
De ce să respingi trezirea spirituală, prin disciplină și discernământ, în ierarhia valorilor creștine, ca modalitate de a salva ceea ce mai poate fi salvat? Ce anume ne-ar împiedica să-i respectăm pe creștinii practicanți, pe cei trimişi de Dumnezeu să facă prezenţa sa cunoscută în lume, pe cei care iubesc Binele, Adevărul, Frumosul /idealuri care oferă conținut demnității omului/, care duc, prin toate acestea, crucea responsabilităților?
Ieromonah Alexie Toadere
fragment din cuvântul de învățătură rostit în Peștera Sfintei Teodora de la Sihla
‘O persoană infectată cu Delta poate să genereze de la şapte până la nouă cazuri secundare, se extinde foarte uşor unde numărul de persoane este foarte mare, unde nu se respectă măsurile de prevenţie’, a arătat şeful CNCAV, la Vama Veche, şi a subliniat că ‘litoralul este o zonă în care oamenii stau unii lângă alţii şi nu se respectă măsurile de prevenţie’.
Mai mult, Valeriu Gheorghiţă a spus că ‘persoanele nevaccinate au cel mai mare risc de a se îmbolnăvi în perioada următoare, când estimăm că vom avea o transmitere comunitară crescută, în mod deosebit aceasta fiind de varianta Delta’.
‘Vedem că în ultimele nouă săptămâni procentul cazurilor generate de varianta Delta, din totalul celor care au fost cauzate de variante virale de îngrijorare, a crescut de aproape nouă ori, ceea ce e un lucru extrem de important. Avem nevoie de această supraveghere epidemiologică prin secvenţiere. Doar în săptămâna 30, procentul testelor de secvenţiere pozitive pentru varianta Delta a fost de 89% din totalul secvenţierilor efectuate în săptămâna respectivă, ceea ce ne arată că avem în continuare aproximativ 35% din cazurile confirmate cu varianta Delta care nu au legătură epidemiologică, ca atare, acestea sunt cazuri cu transmitere comunitară’ a explicat Gheorghiţă.
Şeful CNCAV a mai afirmat că, în ceea ce priveşte varianta Delta a COVID-19, ‘suntem într-o etapă de la transmitere sporadică la transmitere comunitară, (…) dacă nu facem la acest moment ceva suplimentar, (…) este foarte probabil să înregistrăm o creştere a numărului de cazuri’.
Întrebat de o eventuală administrare a unei a treia doze de vaccin anti-COVID-19, Valeriu Gheorghiţă a spus că în acest moment este aşteptată aprobarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi este ‘foarte probabil’ ca primii vizaţi să fie ‘persoanele vulnerabile, persoanele imunodeprimate, care au în continuare un risc de a dezvolta boala cu o eventuală formă mai gravă’.
Valeriu Gheorghiţă este în judeţul Constanţa pentru promovarea mesajului campaniei de vaccinare anti-COVID pe litoral.
Împreună cu echipa mobilă, el vaccinează vineri seara turiştii care doresc să se imunizeze, aflaţi în staţiunea Vama Veche, cu serul produs de PfizerBioNTech şi Johnson&Johnson, la Punctul SMURD din localitate. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Postul nostru de radio a oferit publicului cel mai lung serial din istoria emisiunii EVREII AZI, în cele 6 episoade ale serialului fiind acoperite toate aceste evenimente.
Mai jos, puteți vedea instantanee de la: Prima ediție a Festivalului Filmului Evreiesc la Iași, Marșul Vieții și Comemorarea victimelor Pogromului în Cimitirul Evreiesc din Iași, dezvelirea unei plăci comemorative la monumentul funerar al regretatului inginer diplomat Abraham Ghiltman (fost președinte al Comunității Evreilor din Iași), Conferința Internațională ”Iași 1941 – 2021: memorie, asumare, uitare”, Colocviul Internațional ”80 de ani de la Pogromul de la Iași și Holocaustul (Șoah-ul) din România”, inaugurarea Muzeului Pogromului de la Iași, acordarea titlurilor de cetățean de onoare al Municipiului Iași, serata muzicală ”Elogiu muzicienilor evrei”.
„Floare Albastră” pe scena Ateneului Național Iași, astăzi, de Ziua lui Eminescu. Profesorul Petronela Petrea, directorul Liceului „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
„Floare Albastră” pe scena Ateneului Național Iași, astăzi, de Ziua lui Eminescu. Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului...
Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: prin oprirea gazului în Transnistria, ”Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară, cu speranța că asta va duce în Republica Moldova la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (12.01.2025)
Republica Moldova trece în această iarnă printr-o criză energetică de amploare. Pe scurt, la 28 decembrie, concernul de gaze rusesc Gazprom a...
Sărbătoare la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași, 160 de ani de existență. Profesorul Gabriela Săndulescu, director, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
Sărbătoare la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași 160 de ani de existență Zilele colegiului încep astăzi, 13 ianuarie 2025...
2025 – un an al ambițiilor pentru aventurierul Radu Păltineanu, explorator al Oceaniei. Radu Păltineanu alături de Mihai Florin Pohoață, la ”Pulsul Zilei” – 10.01.2025.
Radu Păltineanu, explorator și speaker motivațional este invitat astăzi, vineri, 10 ianuarie 2025, în intervalul orar 13:25 – 13:35, la...
”MINTE, INIMĂ ȘI GRAI DE ACASĂ”- o rubrică nouă, cu Petronela Cotea Mihai! Prima invitată: ieșeanca Cecilia Țugulia, creatoarea brandului ”Magazia Morăriței”
”MINTE, INIMĂ ȘI GRAI DE ACASĂ” este genericul unei noi rubrici radiofonice, la Radio România Iași. Rubrica va fidifuzată în fiecare...