Muzeul Teatrului Evreiesc în România (foto: Alex Aciobăniței)

Publicat de alexaciobanitei, 22 august 2021, 23:18 / actualizat: 23 august 2021, 11:09

Despre acest muzeu am discutat în emisiunea EVREII AZI, realizată de Alex Aciobăniței – ediția de marți 24 iunie 2021.

(foto: Alex Aciobăniței)

23 august: semnificații…

Publicat de nicolaetomescu, 22 august 2021, 20:50

Pactul nu doar că a pregătit şocul psihologic din vara anului 1940, el rămâne exemplul unui tratat de distrugere, împărţire şi război (fără precedent)[3].

*

La 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai şi-a dat acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu[4]…

După înlăturarea regimului comunist, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat, oficial, ca o lovitură de stat condusă de către regele Mihai şi partidele istorice… Desigur, au fost și sunt alte interpretări/reinterpretări[5]; semnificaţia zilei de 23 august a rămas în continuare una dintre cele mai ideologizate chestiuni din istoria contemporană a României…

Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale[6]. Din 1948[7] şi până în 1990, 23 august a fost sărbătorită[8] drept Ziua Naţională a României, „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a  doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”[9]…

*

Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului este marcată, anual, la 23 august, pentru a păstra vie amintirea victimelor deportărilor și exterminărilor în masă, precum și pentru întărirea bazelor democrației și consolidarea păcii și stabilității în Europa[10].

În România, Traian Băsescu semnase, în noiembrie 2011, decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului. Deputaţii aprobaseră, în urmă cu o lună, ca ziua de 23 august să fie declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, iar 21 decembrie să fie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului din România…

[1] Tratatul de Neagresiune Sovieto-German, cunoscut publicului larg sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, a redefinit relaţiile germano-ruse; în sine, reprezintă o reorganizare a diplomaţiei europene de până atunci, bazată pe excluderea, mai mult sau mai puţin voită, a U.R.S.S. din afacerile continentale; spaţiul care se afla între aceste două mari puteri, respectiv Europa Central-Estică, era izolat de legăturile sale cu Occidentul, în ciuda garanţiilor politice anglo-franceze, pe care le primiseră Polonia, România şi Grecia în primăvara lui 1939…

[2] Pentru Hitler, situaţia părea mai complicată, având în vedere că fusese, constant, până la momentul respectiv, în declaraţii anti-bolşevice. Realismul politic a avut câştig de cauză în ceea ce îl privește pe cancelar, planurile sale de dominaţie europeană nu s-ar fi putut realiza fără acest Pact iniţial. Tratatul de Neagresiune a amânat, temporar, războiul în Est cu U.R.S.S. pentru Lebensraum (spaţiu vital), iar Germania și-a concentrat mare parte a forţelor armate la Vest, pentru a declanşa Blitzkrieg împotriva Franţei şi Angliei. Din punct de vedere strategic, Berlinul a comis o eroare fatală, care a permis Moscovei să se pregătească de război beneficiind de aparenta sa neutralitate; Hitler miza, totodată, pe efectul psihologic al suprizei semnării acestui pact asupra Occidentului, care ar fi determinat Polonia să îi ceară pace, înţelegând că nu va fi ajutată de U.R.S.S. să reziste Reich-ului…

[3] Ernst Nolte, Războiul Civil European 1917-1945: Naţional-Socialism şi Bolşevism, p. 243…

[4] În urma refuzului net al lui Antonescu de a semna armistiţiul cu Naţiunile Unite, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, România a trecut de partea Aliaţilor… Armata sovietică era în nordul Moldovei, încă din luna martie a anului 1944…

[5] Funcție de ideologii sau de interese, au pus și pun în discuţie inclusiv rolul jucat de Regele Mihai… Despre actul de la 23 august 1944 unii cred că „s-au ascuns, cu abilitate, adevăruri ale și implicații”, în majoritatea lor nefaste pentru România, că „s-a trecut cu vederea, în mod deliberat”, situația militară a României în primavara anului 1944, nu s-a spus nimic despre marea trădare de la Iași, din 20 august 1944, a comandantului Armatei a 4-a (general de Corp Armată) Mihai Racoviță, „în strânsă legatură cu Casa Regală și cu Partidul Comunist”, că au fost prezentate, „în mod denaturat”, situația militară a României de dinainte de 23 august 1944, tratativele diplomatice/rezultatele acestora nu s-a suflat o vorbă despre manevrele cercurilor palatului de sabotare a respectivelor tratative ale guvernului Antonescu de la Cairo și Stockholm (inițiate încă de la sfârșitul anului 1943), „nu s-a spus mai nimic” în legătură cu conspirația Casei Regale și a P.C.R. – pentru arestarea lui Ion Antonescu și a guvernului pe care acesta îl conducea…

[6] Putem vorbi despre desincronizări fundamentale între Regele Mihai şi prim-ministrul Petru Groza, în condițiile în care primul ceruse demisia cabinetului, iar Groza refuzase…

[7] Regele fusese forţat să abdice, România se găsea sub influenţa sovietică, Partidul Comunist începuse o campanie propagandistică de legitimare, sarbătoarea de la 23 august avea un rol central…

[8] Cu defilări ale oamenilor muncii, sub portretele lui Marx, Lenin, Stalin. După moartea ultimului, putem vorbi de mare fast, demonstraţii militare şi coloane (muncitori, tineri, elevi, copii) cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi steaguri tricolore, cu enorme portrete ale „iubiţilor conducători” comunişti (cu timpul, au rămas „doar” Nicolae şi Elena Ceauşescu); pe stadioane erau programate alte manifestari omagiale, de dimensiuni megalomanice, dedicate Partidului Comunist şi conducătorului iubit (elevii, artiștii, sportivii, muncitorii din uzine participau, „cu entuziasm”, în „cinstea” cuplului dictatorial; la sfârșitul demonstraţiei, românii începeau un fel de petrecere; exista o dedublare – mergeau să „elogieze”, dar, în clipa în care simţeau că s-a terminat „procesul de adulare” se trecea la „tarafuri şi grătare” (unii oameni au rămas cu o imagine „idilică”; în plus, alții consideră comemorările unor zile istorice drept încercări ale unui popor de a se afirma)…

[9] Pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul Nicolae Ceaușescu au început să se detaşeze de Moscova, s-au „schimbat” nu doar portretele ci și semnificația zilei de 23 august. Insurecția armată antifascistă a devenit revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă…

[10] În 2008, Parlamentul European (PE) a declarat ca respectiva zi să fie amintită drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut. Rezoluția PE amintea că în timpul acestora au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile și libertățile omului, au fost săvârșite crime de război și crime împotriva umanității – pe care le condamnă și își exprimă respectul pentru victimele acestor crime, precum și regretul că accesul la documentele de arhivă din această perioadă este încă limitat. Membrii Parlamentului European au subliniat că o înțelegere comună a trecutului este necesară pentru construirea viitorului comun. Marcarea zilei de 23 august ca zi internațională în amintirea victimelor totalitarismului a fost susținută și de Declarația de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE…

Harghita: Două persoane au murit după ce un tren a lovit un autoturism, la Miercurea Ciuc

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2021, 13:32 / actualizat: 23 august 2021, 7:34

Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita, colonelul Stelian Cimpoeşu, a declarat pentru AGERPRES că autoturismul a fost lovit de tren, după care a fost împins pe calea ferată mai bine de 200 de metri. În urma impactului, autoturismul a luat foc, în interior fiind găsite două persoane carbonizate. De asemenea, un incendiu a izbucnit şi la locomotivă, focul fiind stins de pompierii ajunşi la faţa locului.

Colonelul Cimpoeşu a precizat că nu există pericol de propagare a focului la garnitura de tren, iar călătorii sunt în siguranţă.

La rândul său, şeful Serviciului Judeţean de Ambulanţă Harghita, doctorul Peter Szilard, a declarat pentru AGERPRES că la sosirea echipajului medical autoturismul era în flăcări, iar şansele ca cineva să mai fie în viaţă erau nule.

La faţa locului se află trei echipaje din cadrul Detaşamentului de Pompieri Miercurea Ciuc, cu o autospecială de stingere, una de descarcerare şi o ambulanţă SMURD, dar şi Grupa Operativă a IS, echipajul Serviciului de Ambulanţă şi echipe de poliţişti care investighează evenimentul. AGERPRES

GCS: 517 cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2; peste 28.000 de teste efectuate în ultimele 24 de ore

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2021, 13:26

1.051.987 de pacienți au fost declarați vindecați. 

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 517 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.  

Prinţesa Maria de Liechtenstein a încetat din viaţă

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2021, 07:17

Prinţesa Maria a suferit un atac cerebral miercuri şi a decedat la spital sâmbătă după-amiază. Familia s-a reunit în jurul ei şi, după ce a primit ultimele sacramente, ea ”a decedat paşnic şi cu o mare încredere în Dumnezeu”, se precizează în comunicat.

Prinţesa consoartă, ca şi soţul ei, se retrăsese în mare parte din viaţa publică din Liechtenstein, un mic principat între Austria şi Elveţia, având o populaţie de aproape 40.000 de locuitori.

Principele Hans-Adam al II-lea, care a preluat regenţa în 1989, a încredinţat în 2004 gestionarea afacerilor principatului fiului său cel mare, Prinţul Alois.AGERPRES

Iaşi: Episcopul auxiliar al Diecezei de Roma va prezida slujba la hramul Catedralei ‘Sfânta Fecioară Maria, Regină’

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2021, 06:33

‘Monseniorul Benoni Ambăruş, numit la 20 martie episcop auxiliar al Diecezei de Roma şi hirotonit episcop la 2 mai, se află zilele acestea în România pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru darul episcopatului, prezidând Sfânta Liturghie în catedrala din Iaşi, duminică, de la ora 11,00, cu ocazia hramului Catedralei ‘Sfânta Fecioară Maria, Regină’. Aşa cum a amintit în zilele din preajma hirotonirii sale episcopale, aflându-ne în această perioadă dificilă de pandemie, noul episcop auxiliar de Roma a căutat un moment mai potrivit pentru a veni şi în România pentru a celebra Sfânta Liturghie în calitate de episcop în satul său natal şi în dieceza din care a plecat la Roma pentru a-şi continua formarea spre Sfânta Preoţie’, se menţionează într-un comunicat de presă.

PS Benoni a celebrat prima Liturghie în calitate de episcop în comunitatea natală, localitatea băcăuană Somuşca, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. AGERPRES

Episcopul Ignatie: Să nu ne comportăm cu indiferenţă sau cu aroganţă faţă de tot ceea ce ne dă Dumnezeu

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2021, 06:30

‘Să-i putem iubi şi respecta pe cei de lângă noi, să putem avea grijă de viaţa noastră, fără a o mânji prin patimi, să fim sănătoşi, să fim integri la minte şi să găsim sensul vieţii noastre, să avem capacitatea de a ne face puţin timp, pe parcursul unei zile, pentru a vorbi cu Dumnezeu în rugăciune, să participăm la o Liturghie şi să ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele lui Hristos – sunt daruri de la Dumnezeu. De noi depinde cum primim în viaţa noastră toate aceste daruri cu care ne binecuvintează Dumnezeu. Să avem mare grijă, să nu ne comportăm cu indiferenţă sau cu aroganţă faţă de tot ceea ce ne dă Dumnezeu! (…) Când noi suntem atenţi să primim darurile lui Dumnezeu aşa cum se cuvine, El le sporeşte’, a spus ierarhul Huşilor.

Episcopia Huşilor şi Asociaţia Tinerilor Ortodocşi Vaslui, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Vaslui, a organizat, sâmbătă, cea de-a treia ediţie a Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi, cu tema ‘Adevărata şcoală a discernământului în viaţa noastră online şi în cea offline’.

Întâlnirea a reunit la Vaslui tineri din tot judeţul, aproximativ 50 de voluntari implicându-se în organizarea evenimentului.

Tinerii au participat la o conferinţă susţinută de arhimandritul Hrisostom Rădăşanu, la ateliere de comunicare în Parcul Copou şi la un concert tradiţional. AGERPRES

CNCAV: 9.160 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2021, 06:03

Din 27 decembrie 2020, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, au fost administrate 9.663.370 de doze pentru 5.176.670 de persoane, dintre care 5.051.035 au primit schema completă.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate şapte reacţii adverse, toate de tip general.

De la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 16.957 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.809 de tip local şi 15.148 de tip general.

Potrivit CNCAV, 55 reacţii adverse sunt în curs de investigare. AGERPRES

IGSU: Cei 142 de pompieri trimişi Grecia au ajuns la destinaţie

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2021, 05:45

‘Va urma o perioadă în care fiecare efort contează, fiecare sprijin va face diferenţa! Reamintim faptul că autorităţile elene au rol principal în coordonarea întregii misiuni, acestea fiind responsabile de configurarea planului de intervenţie, gruparea numerică a forţelor şi efectivelor care alcătuiesc un modul pregătit în a acţiona în vederea limitării răspândirii incendiilor de pădure. În mod permanent se menţine legătura cu ofiţerul elen delegat în asistarea şi buna desfăşurare a întregii misiuni derulate de salvatorii români’, precizează sursa citată.

Conform unui comunicat transmis anterior de MAI, misiunea este un răspuns la solicitarea de asistenţă internaţională înaintată joi de statul elen, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă.

Pompierii care au plecat în Grecia provin de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă şi de la 16 inspectorate pentru situaţii de urgenţă (Bucureşti-Ilfov, Alba, Argeş, Bihor, Cluj, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Sălaj, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Vâlcea şi Timiş). AGERPRES