Ion Tăbârță, comentator politic la Chișinău: ”scrutinul electoral de la 5 noiembrie, pistă de lansare pentru alegerile prezidențiale din 2024 și, în special, pentru cele parlamentare din 2025”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (29.10.2023)

Publicat de hdaraban, 29 octombrie 2023, 23:59 / actualizat: 30 octombrie 2023, 14:59

În ce constau mizele alegerilor din noiembrie, cum pot fi interpretate sondajele legate de posibilele rezultate, toate aceste repere s-au regăsit în interviul cu domnul Ion Tăbârță, comentator politic la Chișinău.

Invitatul consideră,  printre altele, că ”actualele alegeri sunt o pistă de lansare” pentru viitoarele scrutine, în special cel pentru Parlament (2025) și că Republica Molodova se află ”într-un proces de resetare a eșichierului politic”.

Horia Daraban: Privind de sus, care sunt resorturile, elementele ce vor determina modul în care vor vota alegătorii? E vorba de cele de anvergură națională, externă, de exemplu conflictul din Ucraina, provocările economice și sociale din Republică sau chestiunile de la nivel local ce țin de administrarea localităților?

Ion Tăbârță: Mai degrabă, tema acestor alegeri locale ține totuși de subiectele legate de geopolitică și deja este o trăsătură a actualei campanii electorale că subiectele administrative, subiectele care ar trebuia să fie esența acestui scrutin electoral cumva lipsesc sau cel puțin lipsesc în acele secții de votare care reprezintă adevărata miză. Și aici mă refer, desigur, la alegerile pentru municipiul Chișinău, pentru Bălți și alte localități principale.

În localitățile mai mici, în localitățile rurale, desigur, subiectul geopolitic nu este într-atât de prezent. Mai degrabă se centrează pe om, pe comunitate, cu problemele fiecărei comunități în parte. Însă, dacă e să revenim la campania per ansamblu, atunci, da, avem o campanie care este dominată de subiectele naționale. Mai puțin, poate războiul din Ucraina, deși și acest subiect este, însă subiectul din Ucraina este cumva adiacent mesajului proeuropean, și anume, cel puțin partidul de guvernare, acum, își construiește mesajul său electoral pe subiectul Moldovei e europene.

Și acest lucru este unul vizibil. Partidele pro-europene, de opoziție, la fel, construiesc campania pe mesajul proeuropean, dar în sensul de a critica actualul partid de guvernare. Partidele din stânga, dimpotrivă, merg pe subiecte social-economice, subiecte în a acuza actualul partid-guvernământ care încălca normele democratice. Însă într-adevăr, subiectele administrative nu prea sunt prezente în actuala campanie

Horia Daraban: Vă propun să vorbim puțin și despre mizele alegerilor locale din Republica Moldova. Punctual, care sunt acestea? Se reduc ele la desemnarea primarilor sau la ideea că anul viitor aceștia vor conta în cursa pentru alegerile prezidențiale, care vor avea loc în Republica Moldova?

Ion Tăbârță: Actualele alegeri sunt cumva o pistă de lansare pentru viitoarele alegeri, și anume alegerile prezidențiale, dar în mod special, alegerile parlamentare. Ori, de soarta următoarelor alegeri parlamentare din anul 2025, ce forță vom avea la guvernare în Republica Moldova, acest lucru foarte mult va influența parcursul proeuropean sau dimpotrivă, poate să nu fie uuln european în dezvoltarea Republicii Moldova.

Din păcate, la noi alegerile tot timpul au fost determinate de acest factor geopolitic. Forțele revanșiste, oligarhice și proruse speră să pună capăt actualului parcurs proeuropean, prin a răsturna actualul partid de guvernare. Sau în general pentru a nu permite ca, iarăși, forțe pro-europene să fie la cârma Republicii Moldova. Și de aceea actualul scrutin electoral este un exercițiu de poziționare a forțelor politice pentru anul 2025. Noi, începând cu 2019, 2020, 2021, am avut alegeri în permanență. În urma acestor scrutine electorale, treptat, treptat, acel regim oligarhic, care a fost la cârmă Republicii Moldova, a fost dat jos de la guvernare.

Nu că nu ar mai fi elemente oligarhice, ele sunt și în fruntea acestor elemente oligarhice din viața politică nu este nimeni altcineva decât controversatul om de afaceri și politician Ilan Șor, însă ele acum sunt în opoziție. Ori, acum aceste forțe origahice și-au dat mâna cu forțele geopolitice de la Kremlin și scopul lor este să stopeze parcursul european al Republicii Moldova, în așa mod, stopând anumite reforme, reforme de esență democratică. Și din acest punct de vedere, da, acum forțele abordează aceste alegeri drept o pistă de lansare, de poziționare în perspectiva următoarelor scrutine electorale.

Horia Daraban: Scrutinul este un fel de test pentru noi formațiuni? Și întreb în ideea că, dau un exemplu, actualul primar al Chișinăului, domnul Ion Ceban, candidat pentru un nou mandat, este președinte al formațiunii Mișcare Alternativă Națională, formațiune de factură proeuropeană, spune primarul Ceban. Toate acestea, în condițiile în care domnia sa a fost membru al PSRM (Partidrul Socialiștilor din Republica Moldova). Cum se explică o astfel de schimbare de direcție, de viziune politică în cazul candidatului care este și primar în funcție?

Ion Tăbârță: De fapt, anterior Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, dumnealui și-a început cariera politică la Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Domnul Ion Ceban este cumva un polician atipic pentru Republica Moldova. Proiectul lui, și anume, faptul că ar fi unul proeuropean, provoacă anumite dubii, aici, cel puțin la nivelul criticilor, comentatorilor observatorilor politici. Și el nu a reușit să convingă partea proeuropeană că, într-adevăr, este de esență proeuropeană și nu este un proeuropean camuflat, care ar juca după anumite scenarii poli-tehnologice din Federația Rusă.

Și aici, trebuie să remarcăm că, în anul 2019, când el a câștigat Primăria Municipiului Chișinău pentru prima dată, a făcut acest lucru un un polician din stânga. Pentru dumnealui au lucrat poli-tehnologi din Federația Rusă, el fiind atunci candidatul socialiștilor. Desigur, se cere remarca că atunci acei poli-tehnologi nu au lucrat pentru el personal, dar au lucrat pentru socialiști.
El încearcă acum să construiască un partid politic care să ocupe centrul politic, un partid politic, care, anterior, a fost Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc sau Marian Lupu, care era liderul formal, un partid care putea să facă alianță atât cu stânga, cât și cu dreapta politică.

Din acest punct de vedere, când electoratul din stânga începe cumva să scadă numeric în favoare celui de dreapta proeuropean, nu este exclus că anumite poli-tehnologii intenționat l-au plasat pe domnul Ceban în centrul politic ca să acumuleze și din electoratul proeuropean, ca ulterior să îl plaseze în anumite coaliții guvernamentale de stânga. Și da, într-adevăr, noi suntem acum, după anul 2021, într-un proces de resetare a eșchierului politic, pentru că, în 2021, am avut practic o prăbușire a proiectelor proeuropene alternative actualului partid de guvernământ , PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate). PAS a acumulat în jur de 50 de procente, însă, în mod evident, acest electorat nu este bazinul electoral firesc al acestui partid.

Cred că bazinul electoral al acestui partid ar fi între 25-30 de procente și, desigur, se bazează foarte mult pe doamna președinte Maia Sandu, care, deși formal nu este în rândurile Partidului Acțiune și Solidaritate, informal, tot asociază PAS-ul cu personalitate dumneaei. Însă, ar mai fi încă vreo 20 de procente din electoratul proeuropean, unde alte proiecte politice, acum apărute, resetate, încearcă să își găsească loc pe eșchierul politic din Republica Moldova. Inclusiv, acest lucru se referă și la resetarea partidelor unioniste. După anul 2014, partidele unioniste nu au mai fost reprezentate în Parlament.

Horia Daraban: Am văzut rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS Research. Conform datelor, actualul edil al Chișinăului, domnul Ion Ceban, ar lua 46,8% urmat de candidatul PAS, Lilian Carp, 14,9 procente. În ceea ce privește Consiliul Municipal Chișinău, locuitorii capitalei ar vota majoritar pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aproape 30 de procente, pe locul doi Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Cum se explică diferența de opțiune, candidatul principal la primărie și consilierii? Marea majoritate ar putea fi de la Partidul Acțiune și Solidaritate.

Ion Tăbârță: Totuși, în Chișinău, dacă ne uităm după esență, electoratul este unul de dreapta, este unul proeuropean sau chiar unionist. În mod special, această opțiune se referă la suburbiile municipiului Chișinău. Dar, totodată, partidele de dreapta nu au reușit să construiască o alternativă actualului primar Ion Ceban. În vara toamna anului 2019, atunci, la guvernare, în Republica Moldova era blocul ACUM cu Partidul Socialiștilor. Alegerile de atunci au avut loc în acel consens și principalul său contracandidat, Andrei Năstase, era asociat cu un politician și nu cu un administrator.

Și, în acel context de atunci, domnul Ion Ceban a reușit să se impună. Între timp, partidele de dreapta nu au reușit să construiască la nivelul imaginii și percepției publice în Chișinău o persoană alternativă domnului Ceban, contracandidat real, viabil, care ar putea să lupte cu domnul Ceban în această dispută electorală.

Chiar partidul actual de guvernământ trebuia să înceapă pregătirea ca și imagine și percepție publică a acestui contracandidat cu vreun an și ceva în urmă. Însă, ei, din păcate, cumva, s-au înecat în disputele interne cine să fie, știind acest ce rating mare are partidul în Chișinău. Până la urmă, l-au înaintat pe domnul Carp mai mult din lipsă de soluții decât prea multe soluții, cum era la un moment dat.

Miza partidului actual de guvernământ, de fapt, cred a electoratului proeuropean este ca domnul Ceban este să nu câștige din primul tur. Ori există într-adevăr această posibilitate. Dacă domnul Ion Ceban nu câștigă din primul tur, atunci, în turul doi, print-o mobilizare a electoratului proeuropean, printr-un pact al candidaților europeni, ar putea să existe o șansă ca candidatul proeuropean să iasă, mai exact spus, învingător. Însă, la momentul dat, acest lucru, desigur, pare că este unul foarte dificil.

Horia Daraban: Aceste rezultate ale alegerilor locale de la 5 noiembrie vor arăta câștigători, vor scoate în evidență perdanți?

Ion Tăbârță: Principalul perdant poate fi actualul partid guvernământ. Actualul partid de guvernământ mizează foarte mult pe actualele alegeri ca să nu-i scadă rating-ul. Asta, pentru că reieșind din rezultatul acestor alegeri, vom avea anumite tendințe în creștere sau descreștere ale unor proiecte politice în Republica Moldova.

Dar, totodată, este foarte important pentru forțele proeuropene ca partidele oligarhice, partidele geopolitice de esență rusă să nu acumuleze un scor mare, pentru că acest lucru cumva le-ar crea anumite șanse suplimentare în perspectiva următoarelor scrutine electorale.

Interviu realizat de Horia Daraban.

Paula Ciupag, redactor-șef de revistă bilingvă, la Augsburg: ”am simțit că e nevoie de o presă a românilor din Germania, care să pună în lumina reflectoarelor conaționalii care merită.” Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (29.10.2023)

Publicat de hdaraban, 29 octombrie 2023, 23:45 / actualizat: 31 octombrie 2023, 17:16

”Leute Magazin” împlinește la sfârșitul lui 2023 doi ani de la apariția primului număr. Publicația are menirea să pună în lumina reflectoarelor ”românii care merită”, tocmai pentru a îmbunătăți un pic imaginea comunităților formate în străinătate, inclusiv în Germania.

Acest lucru justifică și apariția revistei și în limba țării gazdă.

La capitolul provocări, invitata a vorbit despre dificultățile în găsirea resurselor financiare, mai ales la început și ținând cont că proiectul este unul independent.

Horia Daraban: Apariția revistei coincide cu stabilirea dumneavoastră în Germania?

Paula Ciupag: La doi ani după ce m-am stabilit în Germania, am dat drumul proiectului ”Leute Magazin”. Prima ediție a apărut undeva în anul 2021, în luna noiembrie, și a fost distribuită gratuit, doar pentru a vedea dacă comunitatea românească are interes către o astfel de publicație.

Horia Daraban: De unde ideea editării unei reviste bilingve în Germania?

Paula Ciupag: Eu sunt jurnalist de peste 14 ani, lucram în România, înainte de plecarea în Germania, și bineînțeles că am vrut să continui drumul acesta al jurnalismului, pentru că știm că devine un fel de microb. Nu prea putem să ne re-profesionalizăm, să zic așa, chiar dacă emigrăm.

Am simțit că e nevoie de o presă a românilor din Germania, una de calitate, fără influențe, complet independentă, care să pună în lumina reflectoarelor românii care merită. Avem aici medici, artiști, scriitori, oameni de televiziune, ambasadori, toți oameni de ispravă, despre care presa nu prea scrie. Cum să spun, din punct de vedere al mass-media, românii din diaspora trăiesc, așa, între două lumi. Mass-media din străinătate nu are interes să-i promoveze și nu scrie despre ei decât în cazuri excepționale sau dacă fac lucruri mai puțin ortodoxe și ne pun într-o lumină proastă.

În același timp, mass-media din România nu vorbește despre românii de vază din străinătate decât de 1 decembrie sau în anumite campanii de promovare, în puținele emisiuni care se fac în direcția aceasta.

Horia Daraban: Îmi dau seama din ceea ce spuneți dumneavoastră, revista ”Leute Magazin” își propune, prin textele sale, să realizeze o punte între comunitățile românești, în cazul nostru din Germania, și cei de acasă din țară.

Paula Ciupag: Da, asta pe de o parte, iar pe de altă parte, dorim să îmbunătățim un pic imaginea românilor în străinătate și din acest motiv am ales să facem revista bilingvă. Deci, practic, caracterul bilingv ne ajută să transmitem despre românii geniali din Germania, dar și din alte țări din diaspora din lume, prin intermediul limbii vorbite în țara care ne-a adoptat, Germania, pentru că astfel reușim să ne facem înțeleși.

E destul de dificil, dacă scriem doar în limba română despre noi, cât suntem de minunați și ce evenimente și campanii frumoase facem, dacă cei de aici nu pot să citească, nu pot să înțeleagă textele noastre. Și de aceea am ales să facem revista bilingvă și să abordăm cu ea și comunitate nemțească sau alte comunități care trăiesc în Germania și sunt vorbitoare de limba germană.

Horia Daraban: Greu de imaginat, ar spune unii, că românii care pleacă peste hotare ar fi interesați să deschidă pagini de reviste și să citească. Ei merg peste hotare, să spunem sincer, ca să câștige mai bine, ca să lumineze un viitor pentru cei mai tineri. În cazul revistei Leute, își găsește ea destinatari?

Paula Ciupag: Da, să știți că a fost o provocare și pentru noi la început și așa cum spuneți, au fost voci care ne-au spus că n-o să citească nimeni sau prea puțini vor fi interesați. Însă tocmai de aceea, prima ediție a fost distribuită gratuit, pentru a vedea dacă avem o piață de deschidere, dacă oamenii sunt interesați, dacă citesc ș.a.m.d. S-a epuizat și am continuat. Primul an am avut distribuție prin comenzi singulare plasate la noi pe site, doar de românii care erau interesați să ne cunoască.

O dată la nu știu cât timp mai plasau câte o comandă și prin distribuția în magazinele românești din străinătate. Iar anul al doilea am trecut la abonamente, pentru că cererea a fost foarte bună. Și da, sunt oameni care citesc revista, care o poartă cu ei în lume, care ne promovează și se mândresc cu aparițiile în revista noastră și ne promovează ei singuri către alți oameni și către alte comunități.

Horia Daraban: Este greu să găsești subiecte în diaspora, odată stabilit peste hotare?

Paula Ciupag: Nu este greu deloc, sunt foarte mulți români, avem atât de multe subiecte și atât de mulți oameni frumoși despre care putem să scriem. Noi avem rubricile în revistă sub formă de: info utile, avem povești de viață, Picătura de Succes, acolo unde prezentăm de fiecare dată un român care face lucruri extraordinare și cu care ne putem mândri. Avem evenimente, scriem foarte mult despre evenimente.

Sunt comunități mari aici care organizează de la festivaluri până la spectacole, sărbători, tot felul de târguri, expoziții. Și anul acesta chiar am reușit să fim co-organizatori la cel mai mare eveniment și primul mese organizat vreodată de comunitatea românească din Germania, într-o locație extraordinară, la Ratiofarm Arena, Ulm, unde am reușit să aducem laolaltă peste 40 de antreprenori români care au expus pe o zi întreagă în fața unui public de aproape opt sute de persoane.

Horia Daraban: Care este provocarea cea mai mare, când discutăm despre scoaterea la tipar a unui număr al revistei?

Paula Ciupag: Bineînțeles, provocarea cea mai mare este cea de ordin financiar, pentru că, mai ales în ultimul an, inflația, știm cu toții, a fost în creștere și prețurile de la o ediție la alta au explodat la tipografie, noi nefiind finanțați sub nicio formă, suntem total independenți și atunci banii pentru tipărirea revistei și pentru distribuție către cititori îi suportăm din costurile noastre proprii.

În ultimul an, putem să spunem că s-au alăturat nouă foarte mulți antreprenori români care au ales să se promoveze prin intermediul revistei. Practic, plasează publicitate în revistă și atunci ei ne susțin financiar pentru ca noi să putem tipări revista. Deocamdată, noi nu ne plătim salarii din această revistă. O facem absolut voluntar și din dragoste pentru a aduce un plus comunității românești.

Horia Daraban: Dumneavoastră ați spus la începutul dialogului nostru că ați lucrat în presă timp de 14 ani în România. Acum, publicați această revistă. Jurnalismul se face în mod diferit în Germania?

Paula Ciupag: Da, este o diferență foarte mare între felul în care se face presă în România și în Germania. Vreau să vă spun că, în Germania, lucrurile se prezintă total obiectiv. Bineînțeles, anumite subiecte nu se savurează cu atâta intensitate ca și în România și de aceea, cumva, cele din Germania sunt mult mai scurte, mult mai la obiect, fără atâta sare și piper.

Iar emisiunile TV sunt iarăși total diferite. Din acest punct de vedere, ai putea spune că pentru un român presa din Germania este plictisitoare. Nu sunt expuse atât de mult lucrurile negative care se întâmplă în societate, deși noi le vedem în jurul nostru. Nu este nici Germania un paradis, să spun așa. Se întâmplă lucruri în jurul nostru, dar ele nu sunt expuse în presa scrisă și cu atât mai mult în TV.

Horia Daraban: Unii spun că jurnalismul este o meserie care nu merge la export, o poți practica doar în țara în care te-ai născut. Îi puteți contrazice când formulează un astfel de enunț?

Paula Ciupag: Dintr-un anumit punct de vedere? Da, îi pot contrazice. Acum, depinde foarte mult de în ce direcție s-a format fiecare ca jurnalist. Dacă stilul de scriere este într-o anumită direcție și stilul de a face jurnalism, da, e greu să mergi cu el la export, pentru că diferențele sunt foarte mari. Dar atâta timp cât tu, ca jurnalist, ai făcut anumite tipuri de jurnalism sau ai mers pe anchete, reportaje și interviuri ș.a.m.d., nu este deloc greu să mergi cu el la export, pentru că vei urma aceeași direcție.

Deci da, din punctul ăsta de vedere poți să-i contrazic. Este foarte important unde și care a fost direcția ta în țara în care te-ai format.

Horia Daraban: Pregătiți un nou număr. Când apare? Ne puteți oferi câteva idei în ceea ce privește conținutul?

Paula Ciupag: Da, acum lucrăm la ediția de noiembrie-decembrie a revistei noastre. Este și ediția aniversară, doi ani de la apariție. Vorbim despre transferul școlar de la o școală la alta în Germania. Foarte mulți părinți vor să-și transfere copiii și trebuie să știe ce pași au de urmat. Apoi avem la ”Picătura de Succes”, un interviu cu soprana Lavinia Cherecheș de la Opera din Berlin și profesor de canto de operă atât în Berlin, cât și în România.

Avem despre oameni de bine, oameni care fac voluntariat, campanii umanitare. Foarte mulți români se implică, trimit pachete acasă, diverse asociații, au colaborări încheiate cu alte asociații umanitare din România și se adună de la lucrușoare, hăinuțe la dulciuri și toate se trimit acasă către persoanele din medii defavorizate din România, să zic așa.

Horia Daraban: Deci orizontul revistei care este?

Paula Ciupag: Noi ne dorim ca anul viitor să ajungem să facem un pas în față, să câștigăm și mai mulți colaboratori, să ajungem la și mai multă lume și să reușim să punem România în lumina reflectoarelor, așa cum ar plăcea fiecăruia să fie văzută, așa cum o vede fiecare și credem că poate fi văzută.

Interviu realizat de Horia Daraban.

Sursa foto: facebook.com

29 oct, ora 18.03 Excelența românească: Violonista Irina Mureșanu și pianista Dana Ciocârlie în Festivalul Rencontres Enesco Paris 2023

Publicat de dvlad, 29 octombrie 2023, 16:47

Un fapt remarcat în deschiderea Recitalului este diplomația culturală neobosită a sufletului acestui mare eveniment românesc la Paris, director artistic al Întâlnirilor, Alina Pavalache. L-am citat pe Pompiliu Constantinescu de la ICR Paris, care a salutat publicul în deschiderea serii. Alina Pavalache a mulțumit partenerilor festivalului de-a lungul celor 10 ediții, este vorba în primul rând de Societatea Editorilor și Autorilor de Muzică, de ICR, anul acesta este acest parteneriat cu Festivalul ProPatria, început în Italia, Alina mulțumește de asemenea d-nei Simona Miculescu ambasador al României la UNESCO.

Cele două mari artiste invitate în Recitalul desfășurat în sala de la Espace Bernanos pe 13 octombrie sunt două românce minunate, care promovează mult muzica românească, violonista Irina Mureșanu ne va vorbi chiar despre proiectului ei aflat în plină desfășurare, la pian se află partenera ei de scenă de peste 30 de ani, colegă de școală și prietenă, Dana Ciocârlie. Pe care noi, cel puțin, am ascultat-o cu mai multe prilejuri în Univers Muzical, inclusiv în legătură cu prezența ei anterioară chiar în Rencontres Enesco.

Violonista de origine română Irina Mureșanu este cunoscută pe ambele maluri ale Atlanticului, pentru concertele sale în Statele Unite, Canada, Europa, Asia și Africa de Sud. Irina Mureșanu și-a stabilit o reputație solidă prin programele îndrăznețe și înregistrările de mare succes. 

Deținătoare a mai multor premii I la numeroase concursuri internaționale de prestigiu, printre care cel de la Montreal sau Regina Elisabeta, Irina Mureșanu s-a făcut remarcată foarte devreme ca o muziciană de cameră excepțională. Printre premiile Irinei Mureșanu se regăsesc Creative and Performing Arts Award de la Universitatea din Maryland, un prestigios New Music USA Grant, un Pro Musicis International Award, Presser Music Award și Arthur Foote Award de la Harvard Musical Association. Extrem de activă în muzica de cameră, Irina Mureșanu este membră a Boston Trio din 2001 și a fost invitată în multe festivaluri americane,din New York, Massachusetts, Maine’s Bay Chambers și Bowdoin Festival, Colorado’s Strings in the Mountains și Festivalul de muzică San Juan, Festivalul de muzică de cameră din Maui – Hawaii, ;I multe altele din Olanda, Belgia, Franța sau Guadelupa. La Rencontres Enesco ne-a adus o combinație din programele sale „4 strune în jurul lumii” și proiectul ei de muzică românească, susținut de ICR prin bursa George Enescu, prin care va înregistra alături de Dana Ciocârlie lucrări din literatura românească pentru vioară și pian și vioară solo din ultimii 150 de ani. De altfel, seara din Rencontres Enesco a deschis seria concertelor din acest proiect de partaj, cum îl numesc cele două artiste, de împărtășire publicare a muzicii românești pe o platformă online.

Prima sursă de inspirație a Danei Ciocârlie este școala românească de pian, din care au venit și Clara Haskil, Dinu Lipatti sau Radu Lupu. După o primă diplomă la București, a urmat apoi cursurile cu Dominique Merlet și Georges Pludermacher la Conservatoire National Supérieur de Musique din Paris, iar întâlnirea sa cu pianistul german Christian Zacharias a fost determinantă pentru aprofundarea pieselor pentru pian ale lui Franz Schubert.

În 2018, Dana Ciocarlie este una dintre cele trei finaliste nominalizate la Victoires de la Musique Classique, Integrala pentru pian de Robert Schumann (13 albume din 15 concerte publice) numărându-se printre cele 443 de înregistrări prezentate la categoria „Înregistrarea anului”. Ea a susținut de asemenea un ciclu de 40 emisiuni consacrate creației lui Robert Schumann, în perioada 2001-2005, la France Musique.

Experiența și talentul său au fost răsplătite cu numeroase premii prestigioase: al doilea Mare Premiu la Concursul Internațional Robert Schumann de la Zwickau, Premiul special Sandor Vegh la concursul Geza Anda de la Zurich, Premiul Internațional Pro Musicis, Young Concert Artist European Auditions în Leipzig și un premiu la competiția Ferruccio Busoni din Italia.

Înzestrată cu un temperament de argint viu în care generozitatea concurează cu angajamentul, Dana Ciocarlie are un repertoriu vast, de la Johann Sebastian Bach până la compozitorii de astăzi, interpretat în numeroase recitaluri și concerte pe toate meridianele lumii.

Danei Ciocârlie  i-au dedicat lucrări: Nicolas Bacri, Edith Canat de Chizy, Karol Beffa, Frédéric Verrières, Helena Winkelman, Dan Dediu și este recunoscută și ca unul dintre interpreții majori ai lucrărilor de Horațiu Rădulescu. Numeroasele sale înregistrări au primit critici elogioase din partea presei care, grație muzicalității interpretării sale excepționale, au comparat-o cu Wilhelm Kempff și Clara Haskil. În prezent, pregătește de câteva sezoane înregistrarea Integralei concertelor de Mozart, alături de Open Chamber Orchestra, dirijată de talentatul violonist și dirijor Yaïm Benhaïm.

​Dana Ciocârlie este profesor la Școala Normală de Muzică „Alfred Cortot” din Paris și profesor de muzică de cameră la Conservatorul Național Superior de Muzică și Dans din Lyon.

Recent, Dana Ciocârlie a performat sub bagheta lui Lawrance Foster, cu Orchestra „Novosibirsk”, în cadrul Festivalului „The Trans-Siberian Festival of the Arts” de Vadim Repin, din Novosibirsk. A cântat cu cvintetul de coarde al Filamonicii din Berlin și a susținut mai multe recitaluri în Japonia, un concert la Montréal și un tuneu în China. În 2018, a interpretat „Concerto de Schumann”, la Ateneul Român din București, cu Filarmonica „George Enescu” și Orchestra Simfonică din Minsk. A susținut recitaluri la Sala Cortot din Paris, la Teatrul „Edwige Feuillère” din Vesoul, la Centrul „Yamaha Music Europ” din Rellingen (Germania) și numeroase concerte în cadrul Festivalului „La Folle Journée” din Nantes, la Teatrul Ateneului „Louis-Jouvet” și la Sala „Gaveau” din Paris, la casa natală a compozitorului Robert Schumann din Zwickau (Germania), la Lyon și în cadrul „Festivalului Pădurilor”/„Festival des Forêts” etc.

Concertul de Gală al Festivalului „Next Step

Publicat de zlei, 29 octombrie 2023, 11:54

Ștefan Baciu, membru în comitetul executiv al FIJET: ”industria ospitalității aduce Tunisiei circa 16% din produsul intern brut”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (29.10.2023)

Publicat de hdaraban, 29 octombrie 2023, 11:40 / actualizat: 2 noiembrie 2023, 15:51

Evenimentul a prilejuit întâlnirea a peste 100 de gazetari și nu numai, din peste 20 de țări și a constituit o ocazie bună ca gazdele să arate oaspeților oportunitățile, atracțiile, facilitățile turistice pe care le oferă Tunisia.

Unul dintre participanți a fost Ștefan Baciu, realizator de emisiuni la Radio România Internațional,  membru în comitetul executiv al Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism.

În dialogul cu Horia Daraban, interlocutorul a vorbit despre importanța pe care o reprezintă pentru Tunisia sectorul de turism, dar și despre multiplele atracții pe care țara nord – africană le oferă oaspeților.

Este vorba de vestigiile din perioada romană, cum este apeductul de la Zaghouan, sau de stațiunile situate pe coasta Mării Mediterane: Sousse, Hammamet și Monastir.

Horia Daraban: Ce ne poți spune despre participare, O temă anume pentru acest congres?

Ștefan Baciu: Nu, n-a fost o temă anume. Probabil că dacă ar fi fost cumva pregătit mai din timp și nu ar fi fost această situație internațională tensionată, să spunem, probabil că lucrurile ar fi fost mult mai așezată. Dar chiar și așa , am avut multe discuții cu colegii din celelalte țări, am pus la punct programul următorilor ani al evenimentelor FIJET. Deci pot să vă spun că următorul congres va avea loc în Grecia, la Olimpia.

Nu întâmplător colegii din Grecia au venit cu această ofertă deosebită și că anul viitor sunt două orașe care vor primi, în urma votului pe care l-am dat, vor primi ”Mărul de aur”. De fapt, nu sunt orașe. Este o regiune din Grecia, Pieria, și insula Korčula din Croația, pe care am și văzut-o, întrucât am fost în vacanță în această vară.

Horia Daraban: Până să ajungem în Grecia, să spunem ascultătorilor, nu a fost întâmplătoare alegerea țării gazdă. Tunisia are foarte bine conturată această industrie a ospitalității.

Ștefan Baciu: Da, exact, se străduiește să arate că este o țară ospitalieră și de acest lucru chiar m-am convins în aeroportul din Tunis, atunci când noi, jurnaliștii străini, am fost invitați la controlul pașapoartelor, pe culoarul de protocol.

Iar o altă surpriză a fost că unul dintre operatorii de telefonie mobilă din Tunisia ne-a oferit gratuit, la biroul deschis chiar în aeroport, imediat după controlul pașapoartelor, un simcard pentru traficul de date, iar grija noastră, a jurnaliștilor, a fost de a ne alege din ziua următoare un plan tarifar care ni se potrivea.

Și vă asigur că nu a fost scump, iar oferta este valabilă nu numai pentru jurnaliști, ci și pentru toți cei care vizitează Tunisia, o țară care, într-adevăr, dorește să se promoveze în străinătate.

Să vă spun că anul trecut au fost 6 milioane de turiști, iar ministrul tunisian al turismului, la deschiderea oficială a congresului, a propus o strategie coerentă astfel încât, până în 2035, să crească numărul sosirilor la 15 milioane de turiști anual, iar, în același timp, să crească de patru ori veniturile din turism, ținând cont de faptul că acest domeniu al industriei ospitalității aduce Tunisiei circa 16 procente din produsul intern brut și are și cu ce să se laude.

Horia Daraban: Atracțiile turistice cred că nu lipsesc în Tunisia, fie și dacă ne gândim la vestigiile romane, spre exemplu.

Ștefan Baciu: Da, da, da și nu numai. Au 1.300 de km de zonă costieră și, într-adevăr, multe situri arheologice. Au și stațiuni importante, care sunt situate pe coasta Mării Mediterane: Sousse, Hammamet și Monastir. În aceste stațiuni sunt multe hoteluri de dimensiuni impresionante, fiecare cu piscină, au și o ofertă complexă de spa. Deci sunt multe, multe atracții. Într-adevăr, sunt și siturile romane și nu numai.

Ținând cont că ne aflăm aproape de marginea deșertului Sahara, se pot face deplasări, în general, pentru turiști. Din câte știu, sunt pachete de 7 zile, dar există și posibilitatea de a sta 2 săptămâni în resorturi de patru-cinci stele în regim de ”all inclusive”.

Sunt cel puțin șase destinații care oferă așa ceva în Tunisia. În ceea ce privește siturile arheologice, ei bine, dacă ar fi să vedem ceva concentrat, atunci cu siguranță ar trebui să mergem la Muzeul Bardo din Tunis, unde există nu mai puțin de 5.000m² de mozaicuri romane aduse din siturile arheologice ale Tunisiei.

Mozaicurile au fost reconstituite nu în poziție orizontală, ci în poziție verticală, pentru că nu ar fi fost spațiul necesar pentru a le expune și, desigur, nu ar fi fost indicat să călcăm pe ele după ce au fost recuperate din situl arheologic. Dar vă asigur că este ceva absolut spectaculos. Muzeul Bardo a fost închis timp de vreo 5 ani și a fost redeschis în urmă cu șase luni.

A fost cumva reamenajat, iar una dintre noutăți o constituie tezaurul descoperit în partea de sud-est a Tunisiei, peste 1600 de monede din aur din perioada romană. De asemenea, una dintre marile atracții, care trebuie neapărat văzută și practic nu ai cum să nu vezi dacă faci o călătorie la Hammamet, este apeductul de la Zaghouan.

Acesta a fost construit în perioada romană, în secolul al doilea și aducea apa din Munții Zaghouan până în celebrul oraș Cartagina, care devenise și el roman.

Romanii reconstruiseră din temelii acel oraș după războaiele punice, în urma cărora romanii îl distruseseră complet. Deci să aduci apa pe o distanță de 132 de km este o performanță care poate și nouă astăzi, în secolul XX, nu ne este foarte la îndemână.

Horia Daraban: Interesant ceea ce spui tu. Cred că puține industrii, domenii sunt legate, cum este turismul, de ideea de siguranță, securitate. Cum se simte acest lucru în Tunisia? Pentru oaspeți, pentru turiști.

Ștefan Baciu: Am observat că sunt puncte de control. De fapt, erau și înainte de pandemie. Nu este o măsură suplimentară luată în aceste zile, în această perioadă. Este un control de securitate pe principalele drumuri, în apropierea stațiunilor de la malul mării.

Da, mi se pare o țară sigură și chiar și în zonele comerciale. Știu, recomandarea este să evităm, în general, noi, turiștii, vizitatorii, zonele aglomerate, ceea ce am și făcut, dar în zonele comerciale nu a fost niciun fel de problemă. Am fost la Sidi Bou Said, am discutat chiar cu cei care aveau mici magazine de suvenire și recunoșteau că Tunisia, din punctul lor de vedere, nu și-a revenit turistic, economic.

Cea mai bună perioadă a fost înainte de pandemie, când veneau foarte mulți vizitatori germani, francezi. Bine, și acum aceștia reprezintă ponderea vizitatorilor străini, dar nu mai sunt în număr așa de mare ca înainte de pandemie, iar câștigurile lor, ale micilor comercianți, încă nu ating nivelul celor de dinaintea pandemiei.

Horia Daraban: Ca o concluzie, Tunisia, o destinație potrivită pentru întreaga perioadă a anului? Sunt anumite condiții speciale ca să ajungem acolo?

Ștefan Baciu: În primul rând, pentru a ajunge în Tunisia n-ai nevoie de viză. Pentru noi, cei din Uniunea Europeană, pentru noi, românii. Trebuie ales un pachet. Oferta este diversificată, în funcție de bugetul fiecărei familii, să spunem. Am văzut la Hammamet, deși în momentul în care am plecat din țară mi s-a spus ”vai, dar cum să pleci acolo dacă se întâmplă ceva?” Aici, toată lumea este liniștită.

Nu am văzut, să zicem, manifestări legate de războiul din Gaza. Iar în ceea ce privește pachetele turistice mi se pare că fiecare își poate alege în orice perioadă. Acum, toată lumea merge la plajă, pentru că aici este foarte cald, iar în perioada de iarnă, nu știu sincer dacă sunt exact pachete pentru a merge la plajă, dar oferta de vizitare situri arheologice, muzee este fantastică și merită o astfel de experiență.

Pe de altă parte, merită să și guști produsele tradiționale tunisiene, pentru că și acestea sunt foarte interesante.
Eu am încercat să parcurg, așa, mai multe feluri, să spunem, dar trebuie procedat cu grijă puțin. Aici, trebuie să fii foarte atent, pentru că unele dintre preparate sunt extrem de picante.

Interviu realizat de Horia Daraban.

Sursă foto: facebook.com/ Ștefan Baciu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că războiul împotriva Hamas a intrat în a doua fază

Publicat de gabrielarotaru, 29 octombrie 2023, 07:54

Netanyahu a avertizat într-un discurs televizat că va fi un război lung şi dificil, cu scopul de a distruge capacităţile militare şi de conducere ale grupării islamiste palestiniene şi de eliberare a ostaticilor.

Până acum, armata israeliană a folosit loviturile aeriene pentru bombardarea teritoriului palesnian, după atacurile Hamas din 7 octombrie, în care au fost ucise peste 1.400 de persoane, în Israel. La rândul lor, autorităţile Hamas din Gaza spun că bilanţul celor ucişi în represariile israeliene a trecut de 8.000.

Corespondentul nostru în Israel Ion Ştiubea relatează: În paralel cu atacul masiv al armatei israeliene de pe uscat, apă şi din aer în Fâşia Gaza, au continuat şi lansările de rachete ale organizaţiei Hamas pe teritoriul Israelului. Câteva dintre aceste atacuri au fost direcţionate ieri seară în zona Tel Aviv-ului, exact în momentele în care premierul Netanyahu se întâlnea cu reprezentanţii familiilor celor răpiţi în Fâşia Gaza şi apoi în timpul conferinţei de presă. La Kiryat Ono, un oraş din zona de centru, o rachetă Hamas a lovit o parcare, provocând incendierea câteva maşini, dar nu au fost consemnate victime. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a declarat în ultima sa expunere de ieri seară că propunerea Hamas de eliberare a ostaticilor israelieni nu trebuie luată în considerare, întrucât face parte din tehnica psihologică a organizaţiei de influenţare a moralului societăţii israeriene, iar negocierile privind eliberarea ostaticilor se desfăşoară între alţi factori, nu direct între Hamas şi stratul Israel. El a mai făcut cunoscut că, potrivit unor informaţii recente, numărul ostaticilor israelieni a fost actualizat la 130 de persoane. Un expert în tactica de luptă a Israelului a definit operaţiunea de acum a armatei israeliene drept modulară, constând în alternarea atacurilor din direcţia a patru medii: aer, apă, sol, dar şi virtual, acesta din urmă vizând atacurile cibernetice – fie ca apărare, fie ca ofensivă. (Rador/ FOTO captură youtube)

Vicepreşedintele Comisiei Europene vine în vizită oficială în România

Publicat de gabrielarotaru, 29 octombrie 2023, 06:46

Potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene, vicepreşedintele executivului european va discuta despre statul de drept şi reformele din justiţie, despre obiectivele României în cadrul deceniului digital, proiectele de digitalizare cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi despre inteligenţa artificială şi combaterea dezinformării. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Manifestaţii în sprijinul palestinienilor în mai multe oraşe europene

Publicat de gabrielarotaru, 29 octombrie 2023, 06:43

Pentru al treilea weekend consecutiv, s-a format o procesiune la chemarea mişcării Palestine Solidarity Campaign, care a mers pe malul Tamisei până la Piaţa Parlamentului. Peste o mie de poliţişti au fost mobilizaţi. Au fost făcute şi două arestări, un bărbat suspectat că a agresat un ofiţer de poliţie, transportat la spital, şi un altul pentru o infracţiune de ordine publică, agravată de caracterul rasial şi ameninţările cu moartea.

Şi în capitala Franţei, Paris, mii de oameni au participat la un miting în sprijinul poporului palestinian, interzis de autorităţi. Au avut loc cel puţin 15 arestări şi au fost date peste o mie de amenzi, potrivit poliţiei din Paris. La Marsilia, în sud-estul Franţei, o manifestaţie autorizată a reunit 1.800 de persoane, potrivit poliţiei, 4.000, potrivit organizatorilor.

Adunări paşnice au avut loc în Elveţia, la Zürich, Lausanne, Geneva şi Berna. Câteva mii de persoane s-au adunat ieri şi la Berlin pentru a denunţa atacurile Israelului asupra Fâşiei Gaza, dar şi sprijinul guvernului german pentru Israel, informează agenţia germană de presă. (Rador/ FOTO captură youtube)

De la 1 noiembrie intră în vigoare reducerea excepţiilor fiscale din domeniile IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară

Publicat de gabrielarotaru, 29 octombrie 2023, 06:39

Astfel, angajaţii din IT vor plăti impozit pe venit pentru suma ce depăşeşte 10.000 lei.

De asemenea, ei vor fi scutiţi şi de plata contribuţiei la pilonul doi de pensii, dacă optează pentru această variantă.

În ceea ce priveşte sectoarele construcţii, agricultură şi industria alimentară, salariaţii vor plăti contribuţia la sănătate pentru ca angajaţii din aceste domenii să nu încaseze mai puţini bani decât luau până la eliminarea facilităţilor fiscale. Guvernul a majorat salariul minim pentru categoriile vizate. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

SUA: A murit actorul Matthew Perry din serialul Friends

Publicat de gabrielarotaru, 29 octombrie 2023, 06:37

Potrivit Los Angeles Times, actorul a fost găsit mort în cada de baie.

Nu a fost găsit niciun indiciu care să sugereze un act criminal, potrivit unor surse anonime citate de acelaşi ziar şi de tabloidul TMZ, primul care a anunţat decesul. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Noua lege a pensiilor va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie – toate pensiile cresc cu 13,8%

Publicat de gabrielarotaru, 29 octombrie 2023, 05:59