Teodor Moga, profesor, specialist în politica externă a Uniunii Europene: pentru Republica Moldova, ”chestiunea transnistreană va fi probabil cel mai complicat dosar în negocierile de aderare”

Publicat de hdaraban, 16 decembrie 2023, 15:56

După decizia Consiliului European din această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lansarea negocierilor de aderare cu țara sa este o victorie pentru Ucraina și pentru întreaga Europă.

La rândul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că țara sa este pregătită să se ridice la nivelul provocărilor și hotărâtă să lucreze asiduu dacă este necesar în această privință.

Plecând de la decizia Consiliului European, Horia Daraban a discutat pe acest subiect cu lector universitar dr. Teodor-Lucian Moga, de la Centrul de Studii Europene al Facultății de Drept din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Interlocutorul a scos în evidență premisele care au dus la decizia deschiderii negocierilor, dar și faptul că discuțiile între Uniune și cele doua capitale ar trebui să aibă ca finalitate închiderea a 35 de dosare ce vizează mai multe reforme.

Acestea sunt legate, între altele, de sistemele naționale de justiție, dar și de articularea și implementarea unei legislațiide factură europeană privind drepturile minorităților naționale, aspect important și de interes mai ales în cazul Ucrainei.

Horia Daraban: Ce mesaj se desprinde din decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova? Mesaj pentru Kiev și Chișinău, dar cu siguranță este și unul pentru planul extern al Uniunii Europene.

Teodor Moga: Este un mesaj istoric ce denotă sprijinul pe care Uniunea Europeană îl extinde Republicii Moldova și Ucrainei. O decizie istorică deoarece, probabil, dacă nu ar fi fost acest război în Ucraina, statele nu ar fi primit statutul de candidat și, cu atât mai mult, nu ar fi început oficial negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, start pe care l-au obținut în cadrul Consiliului European.

Horia Daraban: Negocierile de aderare înseamnă și o listă de obiective, ținte pe care trebuie să le atingă cele două țări. Care sunt principalele puncte pe care va insista Uniunea Europeană, în cazul Ucrainei, în cazul Republicii Moldova?

Teodor Moga: Drumul este lung și nu este nicio garanție că, odată deschise, negocierile astea se vor finaliza curând. României i-au luat 7 ani și România nu se afla în situația geopolitică foarte complicată în care se află Republica Moldova și mai ales Ucraina. Astăzi sunt 35 de dosare pe care Uniunea Europeană le negociază cu Ucraina și Republica Moldova, dosare pe care aceste state trebuie să le închidă succesiv. Și bineînțeles, fiecare dintre aceste dosare reprezintă un set de provocări.

Ce fel de provocări? În ceea ce privește respectarea statului de drept, reforme în ceea ce privește justiția, instituții solide, piață liberă, democratizare, bineînțeles, drepturile minorităților. Un pachet foarte amplu care va dura mult timp până va fi bifat de către cele două state. Ținta este 2030, dar nu este nicio garanție că această țintă să fie chiar respectată. Turcia este candidat oficial la aderarea în Uniunea Europeană din 1999 și astăzi este parcă mai departe de aderare decât era la început.

Sunt state care, chiar dacă au primit oficial acceptul Consiliului de a deschide negocierile pentru aderare, nu au început în fapt acest lucru, așa cum este cazul Macedoniei de Nord, Albaniei. Deci e un proces lung care va ridica multe provocări celor două state și, bineînțeles, cele două state depind și de situația geopolitică. Așadar, nu doar de ele, mai ales Ucraina, de acest război cumplit care se desfășoară pe teritoriul său.

Horia Daraban: Apropo de ceea ce spuneați dumneavoastră, ambele state, Republica Moldova și Ucraina, cu teritorii ocupate, cu zone asupra cărora nu au control administrativ, economic, politic ș.a.m.d. Aceste situații, realități, cât de mult vor conta în procesul de negociere ce are ca final aderarea? Va mai fi permisă situația care s-a înregistrat în cazul Ciprului?

Teodor Moga: Va cântări foarte mult. Experiența cipriotă cu cele două comunități, cea turcă și cea elenă, a complicat mult prezența Ciprului în cadrul Uniunii. Uniunea Europeană a crezut că cele două comunități se vor reconcilia. Odată ajunse în Uniunea Europeană, nu s-a întâmplat acest lucru.

Așadar, chestiunea transnistreană în cazul Republicii Moldova cântărește foarte greu și va fi probabil cel mai complicat dosar de rezolvat în cazul Republicii Moldova. De aici vă spuneam dificultatea ca lucrurile să se întâmple cu repeziciune. Să nu mai vorbim de cazul Ucrainei, care are o situație foarte, foarte dificilă astăzi, cu teritorii controlate de Rusia, o situație încă volatilă.

Deci nu știm exact cum va arăta situația post-conflict, post-război. Deci sunt multe semne de întrebare la care, din păcate, acum nu putem răspunde.

Horia Daraban: România și-a exprimat explicit sprijinul pentru această decizie în privința ambelor state. Ce rol poate Bucureștiul să-și asume pe mai departe, pe acest drum al negocierilor dintre Uniune și Ucraina, dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova?

Teodor Moga: România a jucat și joacă un rol foarte important. A fost un susținător constant al celor două state. Deci, hotărârea României de a sprijini cele două state nu este una nouă. E mai veche discuția cu privire la deschiderea negocierilor și, mai ales, primirea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană în cazul Moldovei. România poate ajuta Moldova nemijlocit. În ce sens? Toată experiența României, acquis-ul comunitar tradus de România în limba română poate fi cu ușurință utilizat de autoritățile din Republica Moldova.

Mai mult, experiența României în această tranziție complicată economică, politică despre care vă vorbeam la începutul dialogului nostru, poate fi un atu important în sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei. Deci experiența României este vitală. România s-a arătat deschisă să sprijine cele două state și o face de ceva timp, mai ales pe Republica Moldova, în acest proces de apropiere și, finalmente, să sperăm, de integrare în cadrul Uniunii Europene.

Horia Daraban: Ungaria s-a opus până în ultimul moment deschiderii negocierilor. Tot din cauza opoziției Budapestei, nu s-a ajuns la unanimitate în acordarea Ucrainei a unui sprijin financiar european de 50 de miliarde de euro, dintre care 33 de miliarde sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro sub formă de granturi pe o perioadă de 4 ani, începând cu anul viitor. Implicațiile pe termen scurt sunt evidente: blocaje în decizii ale Uniunii, relații mai puțin cordiale între Budapesta și Kiev. Dar dacă e să ne referim pe termen lung, poziția refractară a Ungariei scoate în evidență ce anume?

Teodor Moga: Da, poziția Ungariei a fost foarte controversată în toată această perioadă. Orban nu a torpilat deschiderea negocierilor, însă ce a făcut a fost să nu sprijine acest important suport financiar pe care Uniunea Europeană plănuia să i-l acorde Ucrainei pentru efortul de război și nu numai pentru societatea ucraineană, în general, plata salariilor, pensiilor etc., ceea ce e un semnal prost pentru Kiev, mai ales că știm că în Statele Unite ale Americii avem o situație similară cu Partidul Republican, care, în continuare, blochează oferirea Ucrainei a unui sprijin de 60 de miliarde, în special sprijin militar.

Deci Ucraina nu este într-o situație simplă, dar asta nu înseamnă că lupta e pierdută. Negocierile se desfășoară în ceea ce privește Uniunea Europeană. A-l convinge pe Victor Orban, probabil ar trebui să se întețească sau să deschidă sprijinul financiar acordat Ungariei de către Uniunea Europeană prin politica de coeziune și acest plan național de redresare și reziliență.

Deci negocierea continuă. Vor mai fi și alte întâlniri, alte summit-uri pe această discuție a fondurilor, a sprijinirii Ucrainei și la începutul anului viitor. Deci nu este o luptă pierdută.

Horia Daraban: Privind în viitor, evident, aderare în același moment pentru ambele state, pentru Ucraina și Republica Moldova, sau aderare în funcție de performanțe și la momente diferite?

Teodor Moga: Aderarea ar trebui să fie un proces meritocratic, adică să nu existe scurtături în acest proces. Așadar, depinde foarte mult de capacitatea acestor state de a îndeplini toate aceste criterii pe care Uniunea Europeană le impune, acele dosare despre care am vorbit la început, de negociere pentru aderare.

Nu se știe dacă vor intra la pachet, așa cum am intrat noi și bulgarii în 2007, dar probabil, ținând cont și de zona geopolitică, geografic mă refer aici, în care cele două state se situează, și ținând cont și de amenințarea comună la adresa acestor state, mă refer aici la amenințarea dinspre Federația Rusă, probabil decizia va fi, când va fi, una la pachet.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: https://audiovisual.ec.europa.eu/

Cele două Camere ale parlamentului încep marţi dezbaterile proiectelor bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat

Publicat de gabrielarotaru, 16 decembrie 2023, 07:56

Potrivit calendarului accelerat stabilit vineri seară de conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor, luni, între orele 11:00 şi 15:00, vor avea loc dezbateri în comisiile permanente în vederea elaborării avizelor şi a rapoartelor.

De luni după-amiază sunt programate dezbateri în comisiile de buget-finanţe cu principalii ordonatori de credite.

Senatorii şi deputaţii pot depune amendamente la cele două proiecte până mâine după-amiază. Guvernul se bazează în 2024 pe o bună absorbţie a fondurilor europene şi mizează pe creşterea colectării la buget pentru finanţarea cheltuielilor în creştere cu pensiile şi salariile.

Opoziţia susţine deja că proiectul bugetului este conceput pe cifre nerealiste. cu venituri supraevaluate. O problemă ar fi pe viitor cu plata pensiilor, insuficient bugetată.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Klaus Iohannis: Summitul de iarnă UE, marcat de decizia de a începe negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Publicat de gabrielarotaru, 16 decembrie 2023, 07:54

El a încurajat guvernul de la Chişinău să accelereze şi mai mult reformele pentru integrarea în Uniune. În privinţa Ucrainei, preşedintele Comisiei Europene a spus că a fost o promisiune respectată şi o investiţie în stabilitate şi securitate. Liderii europeni au discutat vineri şi despre războiul dintre Israel şi Hamas, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre situaţia din Gaza.

Preşedintele Comisiei condamnă continuarea ostilităţilor de ambele părţi şi înmulţirea victimelor în rândul civililor palestinieni, atât în Gaza, cât şi în Cisiordania. Ea anunţă încă cinci zboruri cu ajutoare umanitare.

Ursula von der Leyen: Până acum, Uniunea Europeană a livrat 28 de zboruri umanitare, care au dus 1.200 de tone de ajutoare către Gaza, şi plănuim încă cinci zboruri până la sfârşitul anului.

Pe fond, liderii europeni spun că pacea nu va fi atinsă până când nu va fi instituită soluţia celor două state, Israel şi Palestina, iar, până să ajungă acolo, Uniunea Europeană cere ca palestinienii să nu fie forţaţi să-şi părăsească teritoriile şi respinge ideea unei prezenţe militare israeliene pentru securitate în Gaza. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Un raport al Curţii de Conturi arată că reţeaua de spitale se confruntă cu mai multe probleme

Publicat de gabrielarotaru, 16 decembrie 2023, 07:51

Un raport al Curţii de Conturi arată că reţeaua de spitale se confruntă cu mai multe probleme, iar experţii oferă şi o serie de recomandări pentru remedierea situaţiei.

Experţii Curţii de Conturi au analizat ceea ce s-a întâmplat în 310 spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii, a altor ministere sau a autorităţilor locale, în perioada 2014-2021, pentru a vedea cum au fost asigurate resursa umană şi infrastructura specifică, dar şi dacă banii au fost gestionaţi în mod eficient. Una dintre concluzii este că 68 de spitale au imobile de dinainte de anul 1900 şi sunt unităţi sanitare care funcţionează în clădiri cu risc seismic, spaţii improprii desfăşurării activităţii medicale şi fără autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor. În plus, în cei opt ani analizaţi, s-au cheltuit sume semnificative pentru studii de fezabilitate şi proiecte de investiţii care nu au fost puse în practică din lipsa unei strategii. Curtea de Conturi mai evidenţiază că spitalele din România au reale probleme cu personalul de specialitate. Gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 70%. Mulţi manageri sunt numiţi sau interimari, nu se stimulează performanţa, iar cheltuielile cu personalul au crescut în detrimentul investiţiilor. Peste 60% din fondurile totale ale spitalelor s-au dus pe salarii. Raportul mai arată că, deşi s-au mai făcut investiţii în aparatură, mai puţin de jumătate dintre spitale, mai exact 46%, au echipamente de imagistică medicală CT sau RMN. Specialiştii mai recomandă maximizarea veniturilor, inclusiv prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, şi folosirea acestora pentru creşterea calităţii serviciilor prestate. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Noua ordonanţă de urgenţă cu măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial

Publicat de gabrielarotaru, 16 decembrie 2023, 07:49

Faţă de varianta iniţială, criticată atât de mediul de afaceri, cât şi de sindicate, sunt mai multe modificări.

De exemplu, la programul Rabla nu mai scade valoarea subvenţiei acordate de stat, iar la Rabla Plus pentru maşini electrice tichetul se reduce la jumătate, adică aproximativ 5.000 euro, faţă de 2.000 euro la cât fusese diminuat iniţial.

Salariile personalului plătit din fonduri publice se majorează cu 5% de la 1 ianuarie.

Cresc tot cu acelaşi procent şi indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi cele asimilate acestora, dar, pe de altă parte, munca suplimentară a bugetarilor va fi compensată doar cu timp liber. Excepţie fac personalul militar, poliţişti, poliţiştii din penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

În zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017.

Instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă.

Tot în sectorul bugetar nu se mai fac angajări, cu câteva excepţii enumerate în ordonanţă, iar sporurile se menţin la nivelul din această lună.

Salariile din învăţământ cresc în medie cu 20% în 2024, în două tranşe: prima de la 1 ianuarie şi cea de-a doua de la 1 iunie. Nu sunt specificate însă procentele, care vor fi prevăzute într-o ordonanţă viitoare.

Actul normativ mai prevede că punctul de amendă va fi de 5% din salariul minim brut garantat în plată şi acum, de la 1 ianuarie, acesta creşte. Punctul de amendă va ajunge la 165 lei, de la 145 cât este acum. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)