La Iași, demersuri pentru înființarea ”Ariei Naturale Urbane Ciric”. Sorana Lupu, Asociația ”Civica”: zona Ciric ”înseamnă aer curat, verdeață, înseamnă adăpost pentru niște animale; este o zonă în care poți să te relaxezi, să te conectezi cu natura. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (28.07.2024)

Publicat de hdaraban, 28 iulie 2024, 23:59 / actualizat: 30 iulie 2024, 17:50

În acest sens, și Iașul este implicat într-un proiect de anvergură națională cu titulatura ”Natura Urbană”.

Astfel, Asociația Civica propune acțiuni, evenimente de apropiere și conștientizare din partea ieșenilor a ceea ce oferă zona Ciricului.

În primul rând, se dorește obținerea statului de arie naturală urbană pentru pădurea de lângă cartierul Tătărași, statut ce presupune inclusiv realizarea unui plan de management specific, care deocamdată nu este funcțional. Mai mult decât atât, prin proiect  se militează pentru salubrizarea ariei astfel încât să prezinte siguranță.

Toate acestea le-a spus doamna Sorana Lupu, responsabil cu comunicarea în cadrul proiectului. În ediția ”Weekend cu prieteni” din 28 iulie 2024, ea a anunțat pentru luna august organizarea unor tururi ghidate în pădurea Ciric, precedate de o expoziție fotografică, ce  va fi vernisată pe 3 august, la Ateneul Tătărași.

Invitata a precizat că acțiunile au rolul de a schimba percepția publicului față zona forestieră amenajată în anii ’30, și care,  în zilele noastre, generează un microclimat  de pădure benefic pentru zona urbană, dar care este și habitat pentru mai multe specii de animale.

Horia Daraban: ”Natura urbană”, un proiect cu deschidere în mai multe orașe, implicit la Iași, care urmărește să…?

Sorana Lupu: Să conecteze orașele la natură. Ăsta este și sloganul Rețelei pentru Natură Urbană. Este practic ideea de a accesibiliza natura urbană și peri-urbană pentru cetățenii orașelor învecinate.

Horia Daraban: În cazul Iașului?

Sorana Lupu: Se întâmplă mai multe lucruri. Asociația Civica, parte din Rețeaua pentru Natură Urbană, prin această inițiativă umbrelă care se cheamă, i-am zis noi, ”Natura Urbană Iași”, vrea să promoveze și să protejeze natura urbană. Ne-am concentrat, pentru început, pe pădurea și lacurile Ciric, urmând să mergem și spre alte zone.

Horia Daraban: De ce să fie protejate? Aceste zone nu sunt ele conservate suficient, sunt supuse unui stres din partea orașului?

Sorana Lupu: Absolut sunt supuse unui stres. Există impactul din partea dezvoltării urbane, deci restrângerea ariilor naturale pe fondul dezvoltării imobiliare, drumurile care să construiesc, utilitățile care se taie prin ele, poluarea de orice fel care vine din oraș. În zona Ciric, de exemplu, avem o poluare fonică din partea aeroportului care este acolo. Aeroportul nu poți să-l muți, adică trebuie să ai o armonie între om și natură, între nevoile orașului și ale cetățenilor și nevoile de dezvoltare și existența și traiul naturii.

Horia Daraban: Referitor la Aria Naturală Ciric, având acest cadru pe fundal, ce acțiuni sunt pregătite în cadrul proiectului?

Sorana Lupu: Civica, în general, are activități pe natură, pe mai multe direcții. Prima ar fi cea de ”advocay”, lucrul cu autoritățile. Specific pentru această zonă este desemnarea acestei arii ca arie naturală urbană. Deși nu există o legislație specifică, dar Rețeaua pentru Natură Urbană participă la consultări publice și face advocacy și lobby pe lângă factorii de decizie ca să se treacă legislație în această direcție, pentru că este nevoie de ea. Iarăși, cu autoritățile locale lucrăm pentru înființarea unui plan de management al zonei respective. Vrem să facem parteneriate cu autoritățile implicate în gestionarea zonei, cu instituțiile care se ocupă de ea și, în același timp, avem și partea cu cetățenii, pentru că oamenii nu-și dau seama ce putere au. Deci cetățenii nu știu că un cuvânt foarte greu de spus, totuși. Și pe de altă parte, lumea nu-i conștientă nici măcar ce înseamnă zona asta pentru ei sau o zonă naturală lângă oraș.

Horia Daraban: Ce înseamnă?

Sorana Lupu: Înseamnă aer curat, înseamnă verdeață, înseamnă adăpost pentru niște animale care sunt folositoare. Avem păsări de pradă care vin și se ocupă de rozătoare, ca să nu mai avem deratizări. Avem păsări care consumă insecte, avem lilieci enorm de mulți, lilieci care mănâncă kilograme de țânțari în fiecare noapte. Și toate astea își găsesc adăpost în aceste arii naturale, nu numai peri-urbane, chiar și urbane, cum e Grădina Botanică sau parcurile. Și în afară de asta, este o zonă în care poți să mergi, să te relaxezi, să te conectezi cu natura și, în același timp, să înveți ceva, să vezi o pasăre și atunci, deodată, te apropii altfel de natură. Asta ar fi în partea de acțiuni, de activități de educare și conștientizare.

Horia Daraban: Putem da câteva exemple de acțiuni pe care le pregătiți? Este sfârșit de iulie, luna august bate la ușă. Așadar?

Sorana Lupu: Vrem să începem o serie de tururi ghidate, plimbări tematice prin pădure, în grup restrâns, însoțite de specialiști pe vegetație și pe faună. Adică, să mergem o dată într-un tur să vedem ce libelule putem găsi pe lângă Lacul Ciric, ce fluturi sunt acolo, ce insecte găsim, mai ales că avem măcar o specie protejată. Este rădașca, ”lucanus cervus”. Alte dăți, să mergem să facem un tur de seară cu specialiștii pe chiroptere, pe lilieci. Deja, de câțiva ani, și cei de la Societatea Ornitologică Română, care de altfel a fost implicată în realizarea studiului științific pentru desemnarea Ariei Naturale Urbane Ciric și voluntari, iubitori de păsări, au mers în pădure, iarna, și au pus semințe, hrănitori pentru păsări ca să le ajute un pic, mai ales când solul e acoperit de zăpadă. Important e să le ajutăm, pentru că ele, după aia, ne ajută pe noi.

Horia Daraban: Îmi dau seama că scopul este de a crea o conexiune reală, sinceră între ieșeni și natura de lângă ei. În acest sens, pregătiți o expoziție?

Sorana Lupu: Lansăm seria de tururi cu o mică expoziție foto. Am rugat fotografii de la Clubul Fotografilor Iași să ne arate cum văd ei prin obiectivul foto pădurea și lacurile Ciric. Din partea autorităților a fost sugestia, ”veniți la Ateneu”. În față, pe spațiu verde, în grădina Ateneului, prezentăm povestea lor, povestea proiectului și sperăm să adunăm oamenii din comunitate, pentru că și asta este un scop, construirea unei comunități, pentru că păstrez protejez o zonă, dacă ai susținere a celor care locuiesc lângă ea sau care vin și o vizitează și o îndrăgescă.

Horia Daraban: Este dificil să găsești, să-i atragi pe oameni de partea unui astfel de deziderat?

Sorana Lupu: E o întrebare dificilă, pentru că este vorba de multă lipsă de cunoaștere. Lumea a învățat că la Ciric te duci la grătar sau la scăldat, uitând că există această pădure. E adevărat, trebuie spus de la început: zona e creată de om. În anii ’30, acolo erau niște dealuri golașe și care alunecau. În valea dintre cei doi versanți, era râul Ciric. Sste și în ziua de astăzi, dar a fost îndiguit și regularizat. Autoritățile de atunci au îndiguit râul și au creat lacurile și cu scop de agrement și au plantat copaci și arbuști pentru stabilizarea versanților. Dar în timp, această plantație forestieră a devenit o pădure. A început să aibă arbori care nu mai sunt toți de aceeași vârstă, care au vârste diferite. Sunt arbuști, sunt puieți. Acum, se găsesc specii pe care le găsești numai în pădure. Avem brebenei, avem lăcrămioare, care, pe câmp, nu s-ar găsi.

În afară de asta, există specii de animale care au început să cuibărească acolo și sunt specii care preferă păduri mature, cum este ciocănitoarea neagră, care a început să apară și să cuibărească în urmă cu doar câțiva ani. Deci, pe de o parte, este faptul că pădurea este în evoluție, a devenit mai sălbatică în ultima perioadă, deci lumea nu o percepe ca pe o zonă naturală sălbatică. Pe de altă parte, este oarecum luată de bună: ”a, este acolo, o să fie, dacă este, și așa, e pe terenul primăriei, Ce o să se întâmple?” Este, totuși, nevoie să fie în primul rând gestionată corect, să aibă un plan de management, ceea ce nu are deocamdată, să aibă un amenajament forestier, care e un plan de management al pădurii, care deocamdată nu este funcțional, să fie salubrizată și să prezinte siguranță.

Dar deocamdată, lumea nu cunoaște zona și asta era ideea cu vernisajul și cu tururile, să o facem cunoscută. Acum, are valențe și funcții ”mediogene”, generează un microclimat ca de pădure. Diferența de temperatură între oraș și pădure este enormă.

Horia Daraban: Așadar, peste câteva zile, mai exact?

Sorana Lupu: Pe 3 august, sâmbătă, ieșenii, mai ales cei din Tătărași, sunt invitați să vină în față la Ateneu, să fie alături de noi și, de acolo, să țină legătura cu noi. Avem pagina Comunitate ”Aria Naturală Urbană Ciric”, avem pagina ”Natură urbană Iași” pe facebook și vom anunța acolo și tururile ghidate. Deja primim întrebări legate de viață sălbatică. Deci comunicarea funcționează, comunitatea se construiești în timp, aducându-i împreună și întâlnindu-te cu ei față în față și la fața locului. Abia atunci pui bazele comunității.

Varianta audio a interviului:

sursa foto: facebook/reteaua natura urbana

Claudia Catană, printre cei mai buni o sută de bucătari din regiunea italiană Lazio. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (28.07.2024)

Publicat de hdaraban, 28 iulie 2024, 17:57 / actualizat: 30 iulie 2024, 18:12

Claudia Catană este originară din Sibiu și are, din 2020, un restaurant în Bracciano, o stațiune turistică de munte,  lângă Roma.

Conaționala, în 2021, a câștigat Campionatul Mondial de Cous Cous din Sicilia.

Un interviu realizat de Elena Postelnicu.

Fănel Apostu, ieșean, pe cel mai înalt vârf al Europei, cu planuri de expediții pentru ascensiuni pe cele mai înalte șapte piscuri de pe șapte continente. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (28.07.20024)

Publicat de hdaraban, 28 iulie 2024, 12:03 / actualizat: 31 iulie 2024, 12:17

Toate acestea sunt în dreptul unuia dintre invitații la ”Weekend cu prieteni”. Fănel Apostu, inginer de mediu, s-a întors recent de pe cel mai înalt vârf al Europei. În interviul  Radio Iași, el a povestit despre întreaga experiență, cât de dificilă a fost ascensiunea pe Vârful Elbrus și în ce măsură o astfel de expediție deschide noi file de jurnal de călătorie.

De altfel, ieșeanul a fost de mai multe ori în Nepal, unde  a ajuns și pe Vârful Kala Patthar, la peste 5160 de metri.

Experiențele de călătorie trăite îl fac să viseze la ascensiunea pe cele mai înalte șapte vârfuri de pe șapte continente, în acest sens, în atenție fiind Aconcagua (6961 de metri), cel mai înalt vârf din Americi și Kilimanjaro (5895 de metri), cel mai înalt pisc de pe continentul african.

Dincolo de performanță și sentimentul imens al reușitei, Fănel Apostu spune că experiențele l-au făcut să devină ”mai calculat și mai modest în relația cu natura”.  

Horia Daraban: Elbrus, ce înălțime?

Fănel Apostu: Elbrus, 5642 de metri.

Horia Daraban: Și în acest sens, căutăm o justificare. De ce o astfel de ascensiune?

Fănel Apostu: În primul rând, ca să-mi dovedesc mie că pot. Și în al doilea rând, pentru că e cel mai înalt vârf din Europa, adică trebuia urcat la un moment dat. Dar nu ascund faptul că aș fi preferat să urc vârful Mont Blanc, care este un pic mai mic decât vârful Elbrus, dar e mai dificil.

Horia Daraban: Ideea de a urca pe munte, indiferent de altitudine, ține de neliniștea asta specifică călătorului?

Fănel Apostu: Cred că da. E, de fapt, o pasiune care se cultivă în timp și, odată cu vârsta, poate cresc și posibilitățile financiare, pentru că astfel de excursii nu sunt chiar ieftine. Încet, încet îți dorești din ce în ce mai mult.

Horia Daraban:  Mai dificil de ajuns în Federația Rusă, în condițiile actuale?

Fănel Apostu:  În condițiile actuale, e un pic mai dificil de ajuns, dar nu imposibil. Această excursie a fost organizată de un tur-operator român. Ne-am înscris, am fost 11 în grup. Plecarea a fost din București, cu escală la Istanbul și apoi în Tbilisi, Georgia.

Înainte de evenimente, se zbura direct în Rusia și era o distanță mai mică între aeroport și vârf, însă acum am fost obligați să aterizăm în Georgia, iar de acolo am luat un microbuz și am mers foarte mult. Cu microbuzul am trecut și granița dintre Georgia și Rusia. Acolo, am avut ceva emoții, însă s-au dovedit nefondate, pentru că trecerea a fost foarte lină. A durat ceva câteva ore, dar fără niciun incident. Ghizii ne-au avertizat că e posibil ca pe unii dintre noi să-i investigheze mai în amănunt, dar noi am avut noroc și am trecut cu bine de graniță.

Horia Daraban: Ați ajuns la munte. O urcare simplă, de o zi sau e ceva mai complex, mai ales că vorbim de peste 5500  de metri  altitudine?

Fănel Apostu: Da, e complex. Odată ce depășești 4000 de metri, ai nevoie de o aclimatizare pe care poți să o sari, dar nu este indicat. Aclimatizarea constă în ture repetate la diferite altitudini. În fiecare zi, mai crești altitudinea cu 500 -1000 de metri diferență de nivel și în felul ăsta organismul se acomodează altitudinii,  presiunii diferite, concentrației de oxigen diferite și ai simptome din ce în ce mai puține. Dar simptomele există și rămân. Depinde de fiecare organism în parte. Nu este o regulă dacă ești antrenat sau novice. Nu este o regulă dacă ai sau nu ai rău de altitudine. Pur și simplu, răul poate să apară la oricine.

Horia Daraban: Cu ce sentiment, ajuns în vârf?

Fănel Apostu: În primul rând, un sentiment de împlinire, pentru că ascensiunea nu a fost simplă deloc. Pregătirea pentru ascensiune a fost destul de complicată și de durată. Îți trebuie o oarecare pregătire fizică, un efort mental, chiar și financiar. Și când ajungi acolo sus, pe vârf, ai un sentiment de împlinire, fără discuții, și un sentiment plăcut că ai ajuns acolo pe cel mai înalt vârf din Europa.

Horia Daraban: Elbrus este ultimul episod al unui jurnal de călătorii și dacă ar fi să citim dintr-o altă filă acestui jurnal?

Fănel Apostu: Aș zice că a fost primul episod. Deja mi s-a deschis apetitul pentru ascensiuni montane. Am mai avut ceva experiență în trecut. Am mai fost în Nepal, la Base Camp, am urcat câteva vârfuri de peste 5000 de metri în Nepal.

Horia Daraban: Munții sunt diferiți?

Fănel Apostu: Sunt total diferiți. În primul rând, clima și senzația pe care o ai la altitudinea respectivă sunt diferite. Clima în Nepal, la 5000 de metru, este blândă, să spunem așa. Practic, n-am avut nevoie de echipament special. Am mers cu echipament uzual de tracking. În schimb, pe vârful Elbrus, am avut nevoie de echipament super specializat, că altfel nu poți. Acolo sunt temperaturi foarte scăzute, chiar și în mijlocul verii, zăpadă, vânt, viscol, tot ce e mai rău și s-au simțit din plin. Chiar dacă am prins o zi nemaipomenită pentru ascensiune, dar e o diferență mare și altitudinea se simte altfel.

Horia Daraban: Indiferent de zona geografică, ospitalitate a gazdelor este aceeași, are aceeași intensitate?

Fănel Apostu: Aici, vreau să zic că am avut o surpriză foarte plăcută. Toți oamenii au  fost foarte ospitalieri. Ne-au primit cu brațele deschise, au vorbit cu noi, ne-am înțeles. Mulți dintre ei vorbesc și limbi străine, deci ne-am putut înțelege cu ei, sunt dornici să ajute, să te îndrume. Ne-am simțit în siguranță. Asta este cel mai important lucru. Da, pot spune că ospitalitate este cel puțin la fel ca la noi.

Horia Daraban: Dacă e să dăm câteva repere legate de Nepal, la ce altitudine ați ajuns?

Fănel Apostu: În Nepal am fost la Base Camp, la 5300 și am urcat pe Vârful Kala Patthar, care are 5400 și ceva. Apoi a urmat vârful Elbrus 5642 și de aici, tot înainte, sperăm.

Horia Daraban: Putem invoca și continentul sud-american, o călătorie aparte, un teritoriu întins până la capătul lumii.

Fănel Apostu: Am fost, tot anul acesta, în America de Sud, Patagonia. Am mers pe un traseu destul de lung până în Ușhuaia,  la așa zis Capătul Lumii. Un traseu deosebit, inedit, total diferit față de ce știm noi în Europa sau în România, dar foarte frumos, cu peisaje impresionante și oameni diferiți, dar totuși foarte de calitate peste tot pe unde am fost acolo.

Să zicem că a fost un fel de tatonare a terenului pentru următoarea ascensiune, Vârful Aconcagua din America de Sud, care depășește 6.000 de metri. Este mult mai dificil, dar de alpiniști este considerat un urcuș relativ simplu. Face parte din circuitul Seven Summits, Șapte Vârfuri cele mai înalte din cele șapte continente. La fel, Vârful Elbrus face parte din Seven Summits. Colegii cu care am fost pe munte deja aveau câteva vârfuri la activ din cele șapte. Eu urmează, încet, încet, să-i ajung din urmă. Cel puțin asta este intenția mea. Dar, așa ca obiective de viitor, aș spune Mont Blanc și apoi Aconcagua și Kilimanjaro.

Horia Daraban: Dacă e să vorbim despre repere geografice, România, în tot peisajul ăsta al călătoriilor tale, ce loc ocupă?

Fănel Apostu: Un loc fruntaș, pentru că România are foarte multe de oferit. Peisajele din România sunt excepționale și foarte mulți oameni cu care m-au întâlnit în călătoriile mele, care au fost în România, au rămas profund impresionați de ce au văzut aici. Poate pentru noi este sentimentul că avem totul lângă noi. Deci sentimentul ăsta există. Avem munți foarte frumoși, chiar dacă nu sunt foarte înalți, dar sunt deosebiți. Avem tot felul de forme de relief. Delta Dunării, mare, fluviu, doar dorința de a ieși în natură trebuie să mai existe.

Horia Daraban: Având în vedere că ai fost în Asia, în Europa, în America de Sud, se văd efectele prezenței omului chiar și la altitudini mari?

Fănel Apostu: Da, omul influențează destul de mult natura, ceea ce nu este chiar foarte bine. Am întâlnit situații neplăcute. Cel mai amenințător lucru este reprezentat de schimbările climatice. S-a observat chiar și pe Vârful Elbrus. Ghețarii de acolo se topesc într-un ritm alarmant. Acum, în timpul verii, râurile formate de topirea gheții sunt foarte mari, mult mai mari decât de obicei. Apoi nelipsitele gunoaie, peste tot și prezența omului se simte puternic chiar și pe vârful muntelui.

Horia Daraban: Am trecut prin jurnalul tău de călătorie. În ce fel te-au schimbat experiențele astea toate?

Fănel Apostu: Aș spune că am devenit un pic mai calculat, mai modest în relația cu natura. Mi-am dat seama cât de mici și neînsemnați suntem noi în relație cu natura. În momentul în care te afli la acea altitudine și vezi că, din moment în moment, se poate schimba vremea radical și, din moment în moment, tu treci de la o condiție OK la o condiție extremă, limită, îți dai seama că ești la mâna naturii, efectiv.

Horia Daraban: În ideea  a ceea ce ai spus până acum, la final de interviu, un sfat, un îndemn pentru cei care doresc să deschidă jurnal de călătorie și sunt la început.

Fănel Apostu: Cel mai bun sfat, să înceapă cu ieșiri în natură ușoare, în țară, la noi, drumeții, eventual, campări cu cortul. Plăcerea pentru natură se va dezvolta și își vor dori din ce în ce mai mult.

Varianta audio a interviului: 

Sursa foto: fănel apostu

Preţul carburanţilor s-a majorat, însă România se află în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină şi motorină în UE

Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2024, 07:42

În Bucureşti, un litru de benzină standard se comercializează cu preţuri cuprinse între 7,35 de lei şi 7,49 de lei, iar un litru de motorină standard costă la pompă între 7,44 de lei şi 7,57 de lei.

În această perioadă, România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria şi Malta, şi pe locul patru în ceea ce priveşte cel mai mic preţ la motorină, după Bulgaria, Lituania şi Malta.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

(AUDIO) Primăria Iași va amenaja în cartierul Ciurchi cel mai mare parc de agrement din municipiu

Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2024, 07:16

Valoarea proiectului depășește 24 de milioane de lei, a anunțat primarul Mihai Chirica:

”Parcul Chiruchi tinde să devină cel mai mare parc din oraș după parcurile din Copou. El va avea o suprafață de 63 de mii de metri pătrați comparativ, să spunem, în jur de 20 de mii este Parcul din Grădina Copou și aproape 50 de mii parcul din Expoziției și, în felul acesta reușim să mutăm atenția către o altă zonă din oraș pe partea ei sud-estică. În felul acesta va mai dispărea și aglomerația spre Copou și sunt convins că toți locuitorii din zona Grădinari, Metalurgie, Tătărași vor avea un loc în care să se simtă bine.”

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

România nu scapă de caniculă în luna august

Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2024, 07:00

Oana Păduraru: Până în jurul datei de 26 august, vor rămâne valorile termice peste cele specifice lunii august, dar trebuie să ţinem cont că normele lunii august din punct de vedere termic vor fi în scădere pe măsură ce ne apropiem de finalul lunii în toate zonele ţării. Astfel că nu mai putem să spunem că valori peste norme sunt comparabile cu cele pe care le-am înregistrat acum, ci şi acestea vor fi mai scăzute, vor mai atinge pragul de 35 de grade al caniculei, dar la nivel izolat, treptat, ziua va fi în scădere şi va creşte noaptea, astfel că valorile termice pe care le vom înregistra după amiaza vor fi cele ridicate. Mă refer, vor fi pentru intervale mai scurte de timp, iar noaptea procesul radiativ va fi de mai lungă durată, astfel că minimele nu vor mai trece de 20 de grade. Din punct de vedere al ploilor însă se anunţă o lună destul de stabilă, cu ploi destul de puţine, un grad din ce în ce mai redus de instabilitate atmosferică, poate în zonele de deal şi de munte şi cu totul izolat în rest.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Botoșani: Drumul Vămii va fi realizat cu finanțare europeană

Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2024, 06:47

Drumul are o lungime de aproape 50 de km, iar valoare lucrărilor se ridică la 68 de milioane de euro.

Detalii are corespondenta noastră, Gina Poenaru:

”Drumul Vămii, mai exact Drumul Județean 282, leagă localitățile Hănești, Vlăsinești, Săveni, Drăgușeni, Coțușca, Rădăuți-Prut, și are o lungime de 49 de kilometri. Valoarea totală a proiectului, în care sunt incluse lucrările de construcție, serviciile de supervizare și dirigintare, TVA-ul, taxele și rezerva de implementare, se ridică la 68 de milioane de euro.

Consiliul Județean Botoșani a depus proiectul pentru finanțarea prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, suma eligibilă este de 60 de milioane de euro, iar 8 milioane de euro reprezintă cofinanțarea administrației județene.

Firmele interesate își pot depune ofertele până pe data de 5 septembrie.

Licitația este împărțită în 3 loturi:

– lotul 1 are o lungime de 10,6 kilometri și se întinde de la Hănești până la Săveni;
– lotul 2 are o lungime de 22,8 kilometri și se întinde de la Săveni până la Coțușca;
– lotul 3 are o lungime de 15,5 kilometri și se întinde de la Coțușca până la Rădăuți-Prut.

Pe lângă modernizarea căii de rulare, proiectul presupune realizarea a trei consolidări și stabilizări de teren pe o distanță totală de 1,8 kilometri: în dreptul iazului de la ieșirea din Hănești, la ieșirea din Săveni și în comuna Drăgușeni. Se vor realiza peste 2 kilometri de drenuri, se vor face 5 poduri și 80 de podețe transversale. Pe lângă lucrările la calea de rulare, vor fi construite trotuare pe 25 de kilometri și piste de biciclete pe 16 kilometri.

Drumul Vămii este continuarea firească a Drumului Strategic, realizând astfel o adevărată axă rutieră nord-sud care leagă Vama Rădăuți-Prut de județul Iași.”

(Radio Iaşi/Gina Poenaru/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

Ungaria va pune în toamnă pe agenda europeană aderarea României în spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre

Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2024, 06:32

Premierul ungar Viktor Orbán a declarat astăzi, în discursul susţinut la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că speră să fie şi un vot favorabil până la sfârşitul anului.

Reporter: Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat, printre altele, că omenirea se află în cursul unor schimbări majore, care vor contura o nouă lume, menţionând că schimbarea ordinii mondiale este un proces care a pornit din Asia, zonă care va deveni centrul definitoriu al lumii, deoarece are atât avantaje economice şi demografice, cât şi tehnologice şi financiare. În context, a menţionat că Europa are nevoie de o strategie pentru a face faţă acestor schimbări. Referindu-se la războiul din Ucraina, premierul Ungariei a avertizat că dacă Europa nu îşi va schimba poziţia şi nu va avea o politică a păcii, iar dacă Donald Trump va câştiga alegerile prezidenţiale în Statele Unite, atunci Europa va trebui să recunoască înfrângerea şi să plătească preţul acestei aventuri. Cât priveşte România, Viktor Orbán a menţionat că după întâlnirea avută anul trecut cu omologul său la Bucureşti, relaţiile bilaterale au făcut progrese, în special în plan economic. Orbán a mai menţionat că în toamnă, Ungaria, care a preluat şefia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va pune pe agendă aderarea României la spaţiul Schengen, exprimându-şi speranţa că va exista un vot în favoarea acesteia.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Aeroitalia deschide bază operațională la Bacău

Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2024, 06:28

Baza Aeroitalia va funcționa începând cu 12 august și vor fi operate următoarele zboruri directe:

Bacău-Roma și retur (de 10 ori pe săptămână), Bacău-Bergamo și retur (de 5 ori pe săptămână) și Bacău-Cuneo și retur (de 2 ori pe săptămână)

De asemenea, vor fi disponibile și zboruri din Bacău către Catania, Palermo, Oblia, Alghero și Comiso, însă toate vor fi cu escală la Roma.

(Radio Iaşi/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)