Ieșeanca Iordana Leahu, prima femeie care parcurge Via Transilvanica pe bicicletă: ”pot spune că acest traseu este cel mai bun ambasador al României”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (13.10.2024)

Peste 1400 de kilometri cu bicicleta, în aproximativ o lună, traseu parcurs în acest an și care atrage tot mai mulți călători din țară, dar și de peste hotare. Străbătut pe bucăți sau în întregime, Via Transilvanica face subiectul multor jurnale de călătorie. De această dată, povestea vine din partea doamnei Iordana Leahu, mereu cu dovada la îndemână că bicicleta este mijlocul de transport ideal pentru deplasări urbane, într-un Iași tot mai aglomerat din cauza mașinilor. Ieșeanca este prima femeie care a străbătut pe bicicletă electrică întregul traseu, plecând de la Putna și ajungând la Drobeta Turnu Severin.

Publicat de hdaraban, 13 octombrie 2024, 23:59 / actualizat: 23 octombrie 2024, 8:39

La ”Weekend cu prieteni”, ea a povestit despre greutățile pe care le-a întâmpinat pe parcursul expediției, mai ales că a mers singură în cea mai mare parte a sa.

Ce a impresionat-o în mod deosebit au fost peisajele în care s-au regăsit localități cu diferite monumente istorice, dar și ospitalitatea celor pe care i-a întâlnit în cale.

Experiențele pe bicicletă adunate în acest an, spune Iordana Leahu, se întâlnesc cu dorința de a termina Via Transilvanica și pe jos, ”proiect” pe care l-a început anul trecut și îl vrea finalizat în 2025.

Cât  despre deplasarea pe două roți,  protagonista încheie interviul spunând: ”mergeți cu tot curajul pe bicicletă fiindcă este sănătos, îți de o stare de bine. Eu, de multe ori, mă trezesc cântând, când merg pe bicicletă, chiar dacă sunt în trafic, chiar dacă aerul în Iași este poluat. Dacă nu vă place să mergeți prin oraș, mergeți prin pădurile din jurul Iașiului,  pentru că este foarte frumos, iar mersul pe bicicletă îți de o stare de bine extraordinară. ”

Horia Daraban: Înțelegem când e vorba de mers pe jos, dar cu bicicleta, de ce, doamna Leahu?

Iordana Leahu: Fiindcă se poate și cu bicicleta. Ce m-a motivat mine este faptul că am participat la o lansare de carte a Christinei Thürmer, care e prima femeie care a parcurs Via Transilvanica integral, pe jos. Și ea ne-a prezentat conceptul de ”true hiker”. Fiindcă eu nu-mi puteam permite să lipsesc două luni de acasă, să merg pe jos tot traseul, m-am gândit că într-o lună, cât îmi permite concediul de odihnă, aș putea să merg pe bicicletă. Ceea ce am și reușit.

Horia Daraban: Este o premieră pentru o femeie parcurgerea acestui traseu, Via Transilvanica, pe bicicletă?

Iordana Leahu: Din câte știu, da, mi-au confirmat și băieții de la Via Transilvanica, de la Tășuleasa. Până acum, nu știu să mai fi fost vreo fată sau doamnă care să fi parcurs cu bicicleta. E drept că eu am mers cu bicicletă electrică, dar am și o vârstă.

Horia Daraban:  În ce a constat pregătirea pentru o astfel de expediție?

Iordana Leahu: Cea mai importantă pregătire a fost achiziția bicicletei, care este o bicicletă foarte bună, cu un motor puternic, care, din fericire, nu mi-a pus deloc probleme pe tot traseul. Am avut o singură pană, dar am avut cauciucuri tubeless și am scos un spin de salcâm destul de mare. M-am speriat că o să trebuiască să apelez la sculele pe care le aveam, dar nu a fost nevoie. În schimb, m-a instruit un coleg cum să folosesc toate uneltele pe care le aveam în caz că fac o pană sau să știu să scot o roată, să pun lanțul la loc dacă sare ș.a.m.d.

Horia Daraban: Acest traseu l-ați parcurs cu bicicleta singură sau într-un grup?

Iordana Leahu: Trebuia să merg cu acest coleg care n-a mai putut să meargă și atunci m-am gândit că pot să merg și singură și chiar nu am avut probleme. M-am simțit foarte bine, fiindcă nu a trebuit să mă aștepte nimeni, nici n-a trebuit să aștept eu pe cineva, fiindcă, la deal, bicicleta electrică merge foarte bine, foarte rapid și atunci ar fi trebuit să aștept pe cei care sunt mai puțin antrenați.

Horia Daraban: Folosind bicicletă electrică, nu ați depins de locurile în care trebuia să o încărcați?

Iordana Leahu: Ba da, bineînțeles că am depins de asta, dar fiind pe bicicletă, poți parcurge mai rapid un segment care este pentru drumeți, care e de 20, 25,30 de kilometri maxim și, la jumătatea zilei, de exemplu, ajungeam într-o altă localitate unde mergeam de obicei la magazinul din sat să-mi încarc bateria, lucru necesar aproape întotdeauna, dar de două ori am fost în situația să rămân fără baterie.

Pe vârful muntelui, la 1200 de metri, într-o localitate, care e un cătun risipit, eu n-am văzut nicio casă, am ajuns la o cabană, unde credeam că găsesc pe cineva și trebuia să pun și ștampila, dar am aflat ulterior că trebuia să sun dinainte cu două zile, deci nu era absolut nimeni. A fost o experiență foarte interesantă.

Horia Daraban:  Și ce ați făcut?

Iordana Leahu: Nu aveam altă soluție decât să mă întorc, fiindcă știam drumul, dar trebuia să fac ”push bike”. La deal, este foarte greu de urcat cu o bicicletă electrică fără baterie, altfel poți pedala evident, dar nu și la deal sau, cel puțin, nu pentru mine. Am avut noroc că a venit un om cu o camionetă. Deci ce șanse aveai, în vârful muntelui, să treacă un om și cu o camionetă în care să-ți încapă bicicleta? Se ducea la o stână, s-a întors repede și m-a dus în Orăștie și unde am putut să-mi încarc bicicleta.

Horia Daraban: Cu siguranță, dumneavoastră, înainte de a porni la drum pe Via Transilvanica, v-ați construit, v-ați făcut un plan, ați reușit să-l respectați pe parcursul deplasării?

Iordana Leahu: Da, în principiu, mi-am propus să fac într-o zi două segmente de drumeție, adică în jur de 50 de kilometri. Au fost câteva zile în care am făcut și trei segmente, dar mai rar, și m-am încadrat în planning, ca să zic așa.

Horia Daraban: Deci nu au fost probleme.

Iordana Leahu: În schimb, fiindcă nu eram sigură dacă pot să ajung, dacă nu mă lasă bicicleta, nu mi-am făcut rezervare pentru cazare dinainte. În ziua în care ajungeam în localitatea respectivă, sunam și am avut noroc că aproape peste tot am găsit cazare fără probleme.

Horia Daraban: V-ați mai intersectat și cu alți drumeți? Sunt pe drumeți pe Via Transilvanica?

Iordana Leahu: Da, sunt foarte mulți pe Via Transilvanica. Problema e că majoritatea merg de la nord la sud, adică din Putna la Drobeta Turnu Severin. Și pe bicicletă poți să mai depășești, dar pe traseu, fiind atât de lung, 1400 de kilometri, e puțin probabil să-i întâlnești pe toți. Dacă mergi în sens invers, da, ai mult mai multe șanse. În schimb am întâlnit drumeți și am avut chiar norocul, în ultimele șapte zile, am întâlnit un o familie din Germania, români și erau tot cu biciclete electrice. El avea șaptezeci și ceva de ani și soția șaizeci și ceva. Ne-am înțeles foarte bine și a fost grozav că am avut și o companie, n-am mai fost singură.

Horia Daraban: Deci, până la urmă, cumva, solitudinea asta mai trebuie lăsată deoparte?

Iordana Leahu: Eu m-am simțit bine și singură, nu am avut absolut nicio problemă, mai ales că, fiind pe bicicletă, drumul nu a fost tocmai ușor. Au fost șleauri, pietroaie, drumuri cu piatră spartă și trebuia tot timpul să fiu atentă pe ce parte să merg, pe stânga, pe dreapta, deci atenția îți este solicitată destul de mult. Plus, prin păduri, am cântat, am spus poezii, urături, tot ce mi-a venit prin cap, de teama urșilor.

Horia Daraban: Apropo, la ce se gândește un călător solitar pe un astfel de traseu, de 1400 de kilometri?

Iordana Leahu: Eu, personal, am fost mai mult concentrată asupra drumului, fiind pe bicicletă. Probabil că, dacă ești în drumeție, ai timp să te gândești la altele, dar eu, în special, am fost concentrată pe traseu.

Horia Daraban: Din prima zi, cu gândul la linia de finiș sau, încet-încet, de la o bornă la alta?

Iordana Leahu: Am plecat de la început, evident, cu gândul să fac tot traseul, dacă îmi permite starea de sănătate, să zic, sau forța fizică și forța mentală, bineînțeles.

Horia Daraban:  Care a contat mai mult, capacitatea fizică sau forța mentală?

Iordana Leahu: Cred că forța mentală.

Horia Daraban: De ce?

Iordana Leahu: Fiindcă ești singur. Am avut multe greutăți, multe obstacole, ca să zic. Am ajuns, la un moment dat, la o scară foarte înaltă și foarte îngustă, din beton, care urca de pe malul Mureșului, cred, până sus, la un drum național și, atunci, am luat-o prin vegetație. A fost un pic traumatizant, plus că au fost mai multe situații din astea, chiar în ultima zi. Te aștepți ca în ultima zi să fie ușor, dar nu a fost. Cred că a fost cel mai greu, dar m-am descurcat.

Horia Daraban: Cu siguranță, anumite porțiuni din acest traseu, cu peisaje deosebite. Ce v-a impresionat, ne puteți da un exemplu?

Iordana Leahu: Da, cel mai mult mai impresionat, când am ieșit din pădure, am ajuns la creasta unui deal și am văzut biserica din Biertan, județul Sibiu, care este senzațională, o clădire impunătoare, mult mai mare decât restul clădirilor din localitatea asta. Deci asta m-a lăsat cu gura căscată, cum se zice. Deci a fost extraordinar, a fost o surpriză foarte plăcută, dar pot să spun că au fost foarte multe peisaje. Am întâlnit căprioare, o căprioară cu un pui. Mi-a fost și milă că le-am deranjat, fiindcă erau mereu în fața mea.

Horia Daraban: Pe lângă frumusețea naturii, v-ați întâlnit cu frumusețea omului?

Iordana Leahu: Asta m-a impresionat extraordinar de mult. Nu mi-am închipuit că oamenii pot fi atât de săritori, dornici să te ajute. De exemplu, într-un sat, mi-a spus o doamnă că magazinul e închis și i-am zis că nu știu unde să-mi încarc bicicleta. ”Hai la noi!” Și a venit cu prăjituri, cu suc, cafea, ceai, ”dar nu vrei o ciorbă?”, ”dar hai să-ți aducem cozonac, plăcinte!” Era în zona Blajului, dar peste tot, peste tot, am întâlnit oameni de omenie. Am avut o experiență în privința asta de necrezut.

Horia Daraban: În ideea ceea ce ați spus până acum și faptul că v-ați întâlnit și cu alți călători, care nu erau din România, v-au împărtășit din impresiile lor:

Iordana Leahu: Da, toți au fost foarte încântați, și cei pe care i-am întâlnit și cu care am discutat personal, dar și de pe grupul Via Transilvanica, știu că sunt foarte mulți străini, care sunt entuziasmați, sunt foarte încântați de acest traseu și pot spune că Via Transilvanica este cel mai bun ambasador al României.

Horia Daraban: Cu ce sentiment la final, când ați terminat Via Transilvanica?

Iordana Leahu: Cu o bucurie imensă, dar și cu dorința de a face traseul în continuare, de la Brâncovenești, de unde am rămas pe jos, deci de a continua drumeția și probabil că o să fiu printre cei care au două carnete pentru Via Transilvanica.

Horia Daraban: La început, se pleacă cu un carnet, iar, la final, acesta va fi plin cu ștampile?

Iordana Leahu: Da, carnetul se cumpără de pe site-ul Via Transilvania sau mai sunt puncte în care se găsește, în diverse localități, și eu, mergând și pe jos și cu bicicleta, mi-am cumpărat, evident, două carnete. Unul este plin, completat cu toate ștampilele. Celălalt urmează să fie completat.

Horia Daraban: La anul?

Iordana Leahu: Anul viitor și când o să pot, că, totuși, drumeția e destul de lungă.

Horia Daraban: Dincolo de Via Transilvania, mai aveți în gând și alte trasee?

Iordana Leahu: Da, adevărul e că trasee sunt foarte multe. Chiar am citit despre o femeie de 67 de ani, care a fost prima femeie care a făcut apa Appalachian Trail (traseu în estul SUA) de trei ori. Asta, prin 1950 și ceva. Acela este un traseu foarte greu pe care l-a parcurs și de Christine Thürmer, care este mentorul meu. Am înțeles că doar 20% dintre cei care pornesc pe traseu ajung să-l facă într-un singur sezon, acești ”true hikers”.

Mi-ar plăcea să merg și pe alte trasee, dar, deocamdată, mă gândesc la obiectivul imediat următor: să termin Via Transilvanica în drumeție.

Horia Daraban: Revenind la ideea de bicicletă în mediul urban, cum se vede destinul biciclistului într-un oraș ca Iașiul?

Iordana Leahu: Da, ce să mai vorbim de destinul biciclistului? Mă număr printre cei care consideră că în Iași nu avem piste de bicicletă. Din păcate, administrația nu susține, nu încurajează acest mijloc de transport, care este sustenabil, nu poluează, este sănătos: Nu știu când o să avem măcar o pistă de biciclete. Știu că există un proiect care e gata de doi ani și proiectul Rond Agronomie – Tudor Vladimirescu. Deci știu sigur că proiectul este gata, dar nu este pus în practică, nu este aplicat. Indolența administrației este maximă în această privință.

Horia Daraban: Și ca să încheiem într-o notă pozitivă interviul nostru, un mesaj, un gând pentru cei care vor să se urce pe bicicletă și au încă ezitări.

Iordana Leahu: Mergeți cu tot curajul pe bicicletă fiindcă este sănătos, îți de o stare de bine. Eu, de multe ori, mă trezesc cântând când merg pe bicicletă, chiar dacă sunt în trafic, chiar dacă aerul în Iași este poluat. Dacă nu vă place să mergeți prin oraș, mergeți prin pădurile din jurul Iașiului,  pentru că este foarte frumos, iar mersul pe bicicletă îți de o stare de bine extraordinară.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: Iordana Leahu/ Radio Iași

IAȘI: Incendiu la o hală de procesare și depozitare a deșeurilor reciclabile

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 13:17

Un incendiu de proporții s-a produs, noaptea trecută, într-o hală de procesare și depozitare a deșeurilor reciclabile din localitatea Țuțora, județul Iași.

Flăcările au afectat o suprafață de aproape 8 mii de metri pătrați iar intervenția pompierilor a fost dificilă din cauza lipsei de alimentare continue cu apă.

50 de pompieri au intervenit pentru stingerea incendiului. S-a folosit inclusiv o autospecială de transport roboți.

Din cauza degajărilor mari de fum a fost emis și un mesaj Ro-Alert pentru avertizarea populației.

Cauza probabilă de producere a incendiului este în curs de stabilire.

Radio Iași/FOTO ISU Iași

O cometă foarte rară va trece, astăzi, pe lângă Pământ

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 11:29

Aceasta va fi vizibilă inclusiv din ţara noastră şi există şanse mari să fie văzută chiar cu ochiul liber şi în timpul zilei – în funcţie de condiţiile meteorologice. Mai multe informaţii aflăm de la preşedintele Asociaţiei Astronomice Române de Meteori, Valentin Grigore:

Valentin Grigore: Se spune că, cel puţin pentru noi pământenii, e la prima apariţie. Această cometă, înainte de data de 2 octombrie, s-a văzut la altitudini mai sudice. Acum, trecând în partea nordică, este accesibilă şi regiunilor situate la latitudini cum este ţara noastră, dar începând de astăzi ea va sta mai mult pe cer după apusul soarelui, se ridică puţin mai sus. Însă în acelaşi timp strălucirea îi scade în fiecare zi. Totuşi, ea va fi o cometă accesibilă până spre sfârşitul lunii octombrie.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Vaslui: Ajutor de încălzire pentru iarna 2024-2025

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 11:23

Pentru sezonul rece 2024-2025, condițiile care exclud acordarea ajutoarelor s-au modificat puțin față de iarna trecută.

Pentru a evita pe cât posibil aglomerațiile mari de solicitanți, autoritățile locale bârlădene au stabilit mai multe locații pentru preluarea cererilor; Direcției de Asistență Socială; Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice sau Centrul Național de Informare și Promovare Turistică.  

La fel ca în anii trecuți, ajutoarele de încălzire se vor acorda pentru intervalul 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025. Se pot înscrie doar persoanele singure sau familiile care locuiesc efectiv la adresa pentru care se solicită ajutor, sunt înscrise în cartea de imobil și sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreținere a locuinței. Este important de știut că nu pot beneficia de subvenție decât cei care realizează venituri de până la 1.386 lei pe membru de familie, respectiv de 2.053 lei pentru persoana singură.

Însă, cu cât veniturile sunt mai mici la toate categoriile de beneficiari, cu atât cuantumul alocat va fi mai mare. Cel mai mult vor primi persoanele sau familiile care au venituri sub 200 lei pe membru de familie. Astfel, cei care folosesc energie electrică vor primi câte 500 lei pe lună, cei care se încălzesc cu sobe pe lemne ori combustibili petrolieri vor primi câte 320 lei pe lună, iar cei care utilizează sobe sau centrale pe gaz vor primi câte 250 lei pe lună.

(Radio Iaşi/Vasile Geles/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro)

(AUDIO/FOTO) Pregătiri pentru Slujba Sfintei Liturghii a Cuvioasei Parascheva

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 10:37

Corul Operei Naționale Iaşi va cânta la Catedrala Mitropolitană de Sărbătoarea Sfintei Parascheva, a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor, Lucian Apopei: ”Momentul central al pelerinajului organizat cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva este slujba Sfinte Liturghii din ziua de 14 octombrie, ziua de prăznuire a ocrotitoarei Moldovei. Slujba Sfintei Liturghii va fi săvârșită pe un podium amenajat în curtea ansamblului mitropolitan, la limita cu pietonalul Ștefan cel Mare. Slujba fi săvârșită de un sobor de Ierarhi atât din țară, din sfântul sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cât și din străinătate, invitații din alte biserici ortodoxe surori. Credincioșii care nu vor putea să se apropie în preajma acestui amplasament, vor putea să urmărească slujba Sfintei  Liturghii pe ecranele de mari dimensiuni, care deja sunt amplasate atât la rândul de închinare al pelerinilor, cât și în diverse zone din municipiul Iași. Răspunsurile liturgice anul acesta la slujba Sfintei Liturghii vor fi oferite de către corul Operei Naționale Române din Iași.”

Duminică, la ora 10:00, peste 48 de mii de pelerini așteaptă să se închine la moaștele Cuvioasei Parascheva și ale Sf. Pantelimon.

Cei mai mulți dintre credincioșii sosiți la Iași se roagă pentru sănătate și pace în regiune, a aflat Constantin Mihai: ”Cerem ajutor și nădejdie de la Sfânta Cuvioasă Parascheva să ne ajute în toate necazurile care ne-au pătruns și ne-au ajuns prin păcatele și prin greșelile pe care le facem zi de zi și ne-am rugat astăzi să ne întărească și să ne ajute să ne dea sănătate, spor în toate gândurile cele bune.”

Peste 145.000 de persoane s-au închinat deja la moaştele Cuvioase, care este sărbătorită mâine, 14 octombrie, şi la cele ale Sfântului Pantelimon, aduse de la Muntele Athos.

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)

Bustul, un mod depășit de exprimare artistică a memoriei spațiului public. Un proiect de Matei Bejenaru.

Publicat de isoreanu, 13 octombrie 2024, 07:56

Proiectul „STUDIO-PORTALS”, al lui Tudor Pătrașcu, artist vizual, continuă în Strada Armeană, numărul 18, din Iași. Publicul este invitat, din nou, în atelierul de creație, pentru a vedea o instalație semnată Matei Bejenaru.

Ioana Soreanu a participat vineri la deschidere.

Artistul vizual Tudor Pătrașcu și-a deschis, din nou, atelierul din Strada Armeană, numărul 18, din Iași, de această dată, pentru un proiect al artistului vizual Matei Bejenaru, prof. univ. dr. la Facultatea de Arte Vizuale și Design, din cadrul Universtității Naționale de Arte „George Enescu”.

Proiectul, intitulat „Bust”, pune în discuție oportunitatea expunerii în exces a unor busturi, ca mod de exprimare artistică a memoriei spațiului public din Iași. Un mod de exprimare perimat și alegerea nefericită, uneori, a personajelor reprezentate, a explicat Matei Bejenaru.

Acesta se descrie ca pe un arheolog care „sapă în istoria mediului fotografic”, folosind ca instrument diapozitivul, o tehnologie fotografică din trecut, potrivită temei proiectului prezentat.

Matei Bejenaru: Am fost invitat de către un artist, Tudor Pătrașcu, care își deschide periodic atelierul lui pentru mici proiecte expoziționale, iar eu am aici o expoziție care se numește ”Bust”, este o proiecție de diapozitive care vorbește despre spațiul public din Iași, memoria spațiului public, ce se întâmplă în oraș, această proliferare a unor busturi figurative care cumva schimbă aspectul public. Ideea de a instala busturi este oarecum depășită istoric, aș zice anacronică, dar în Iași se continuă acest lucru, și în România, peste tot, dar în Iași parcă cu mai mult aplomb și, uneori, personajele care sunt reprezentate în aceste sculpturi sunt personaje controversate din punct de vedere istoric. Deci, asta este, să zicem așa, foarte pe scurt, ceea ce prezint eu aici, într-un dialog cu niște imagini din trecut, despre memoria dureroasă a spațiului public de la noi, știm foarte bine că la Iași s-au întâmplat și lucruri foarte tragice în istoria noastră relativ recentă în al Doilea Război Mondial, vorbesc de Pogromul de la Iași. Deci, pe undeva, cred că ar trebui să fim mult mai atenți la felul în care operăm în spațiul public, și mesajele, și semnificațiile monumentelor care se instalează în spațiul public la noi. Eu sunt un artist vizual, lucrez foarte mult cu imaginea fotografică și am un interes și să explorez platforme tehnice fotografice care sunt oarecum depășite, să zicem, foarte puțină lume mai folosește acum diapozitive ca să proiecteze imagini, avem video-proiectoarele acum. Deci eu lucrez cu mediul diapozitiv, cu aparatele de proiecție. Dintr-o perspectivă, sunt ca un fel de arheolog care sapă în istoria mediului fotografic și în același timp, de multe ori, există și o legătură între subiectul pe care îl reprezint și tehnologia fotografică pe care o folosesc. Deci, pe undeva, vorbesc despre niște lucruri din trecut cu o tehnologie fotografică din trecut.

Așa cum spuneam, odată cu acest proiect, publicul are, din nou, prilejul de a intra în spațiul intim al atelierului artistului vizual Tudor Pătrașcu. Totodată, publicul se poate familiariza cu direcții din arta contemporană mai puțin exploatate în Iași. Tudor Pătrașcu:

Tudor Pătrașcu: Proiectul ”Studio Portals” a fost demarat anul trecut, acum suntem la al treilea eveniment. Totul a pornit dintr-o necesitate, având în vedere că în Iași există o criză a spațiilor independente din domeniul artelor vizuale și atunci, m-am gândit că nu o să-mi fac… nu o să-mi fac un artist-run space, nu o să-mi deschid o galerie, dar un proiect în format open studio, care să familiarizeze publicul ieșan cu anumite direcții din arta contemporană locală și internațională, cred eu că ar fi necesar. Acoperă o zonă care, în sfârșit, din păcate, nu este acoperită încă și eu sper ca aceste evenimente din cadrul proiectului să reprezinte cumva un start, un exemplu, de ce nu, pentru tinerii absolvenți de arte vizuale din Iași, care și-ar putea deschide un artist-run space, nu neapărat galerie, pentru că este foarte scump, dar un artist-run space  ar putea deschide. Proiectele mele nu sunt făcute cu aplicații la AFCN și asta este un aspect destul de important, zic eu, pentru că încerc să demonstrez că se pot întâmpla lucruri de calitate și fără mulți bani, adică cu un buget extrem de redus.

Ioana Soreanu: Publicul intră în felul acesta în intimitatea atelierului artistului vizual.

Tudor Pătrașcu: Sigur, este vorba de clădirea de ateliere de pe strada Armeană, nr. 18, o clădire veche, veche însemnând, cred, sfârșitul anilor 60, construită special pentru artiștii vizuali din acea vreme și care continuă să stea în picioare, din fericire, și pe care m-am gândit să o activez cumva, să o activez cumva în sensul că îmi deschid ușile atelierului într-un asemenea context.

Instalația semnată de Matei Bejenaru poate fi văzută în atelierul lui Tudor Pătrașcu până pe 11 noiembrie.

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova vor avea loc pe 20 octombrie

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 07:32

Pe teritoriul României vor fi amenajate 16 secţii de votare, potrivit informaţiilor de la Ambasada Republicii Moldova. Trei secţii vor fi în Bucureşti, câte două în Cluj-Napoca şi Iaşi şi câte una în Braşov, Sibiu, Timişoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galaţi şi Constanţa.

Cetăţenii moldoveni pot vota cu buletinul de identitate valabil sau cu paşaport valabil sau expirat.

Secţiile de votare vor fi deschise duminică, 20 octombrie, de la ora 7:00 la ora 21:00.

Rador/FOTO imagine ilustrativă

O nouă rundă a programului DiscoverEU, prin care tinerii au ocazia să exploreze Europa călătorind cu trenul

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 07:25

României îi sunt alocate 1.475 de permise de călătorie din cele 35.000 oferite de Comisia Europeană.

Cei selectaţi vor putea călători în perioada 1 martie 2025 – 31 mai 2026, individual sau în grup, de până la cinci persoane, pe o durată de cel puţin o zi şi cel mult 30 de zile.

De asemenea, ei vor beneficia şi de un card cu peste 40.000 de reduceri la transport public, acces la instituţii de cultură, cazare, mâncare, sport şi alte servicii disponibile. Perioada de înscriere expiră săptămâna viitoare, pe 16 octombrie, la prânz.

Toate detaliile sunt disponibile pe portalul european pentru tineret.

Rador/

În Italia a început o grevă de 24 de ore în transportul feroviar

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 07:19

Sute de trenuri vor fi anulate, iar restul vor înregistra întârzieri.

Până şi acele trenuri de legătură între aeroporturi şi marile oraşe vor fi afectate de această grevă, după cum relatează corespondenta Radio România Actualităţi în Italia, Elena Postelnicu.

Reporter: În Italia trenurile nu mai circulă la nivel naţional, chiar şi cele de înaltă viteză Frecce şi Intercity. Vor fi afectate de această grevă de 24 de ore şi trenurile de legătură între marile oraşe şi aeroporturi, motiv pentru care numeroşi turişti vor avea dificultăţi până duminică seară la ora locală 20:59 să se deplaseze între localităţi sau să prindă un avion pentru a zbura spre alte destinaţii. Majoritatea trenurilor vor fi anulate, dar pasagerii pot solicita rambursarea sau schimbarea biletelor. Călătorilor li se recomandă să verifice pe site-urile Trenitalia şi Italo dacă trenul la care şi-au cumpărat bilete a fost sau nu anulat. Pe parcursul întregii zile de mâine, puţinele trenuri care vor circula vor înregistra întârzieri de până la 100 de minute. Greviştii solicită reînnoirea contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi introducerea unor măsuri de securitate a muncii. Sindicatele care au organizat acest protest avertizează că vor intra într-o altă grevă, tot de 24 de ore, peste două săptămâni.

Rador

Săptămâna viitoare se va acorda o nouă tranşă din ajutorul pentru alimente destinat unor persoane din categorii vulnerabile

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 06:00

Cardurile pentru vouchere se vor încărca începând de marţi, 15 octombrie, cu câte 250 de lei. Sunt 2.600.000 de beneficiari ai acestei măsuri de sprijin: pensionarii cu venituri mici şi cei cu dizabilităţi, dar şi persoanele care primesc venitul minim de incluziune.

Până la sfârşitul acestui an va mai fi acordată încă o tranşă din acest ajutor, în luna decembrie.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

(AUDIO/FOTO) Peste 140.000 de pelerini s-au închinat la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2024, 05:06

UPDATE ora 13:00 – La Iași, aproximativ 50 de mii de pelerini se află în culoar așteptând să ajungă la Moaștele Cuvioasei Parascheva și ale Sfântului Pantelimon.

Peste 118.000 de persoane s-au închinat, până acum, la raclele depuse în curtea Catedralei Mitropolitane.

De la debutul pelerinajului dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva și până astăzi, 222 de persoane au necesitat îngrijiri medicale.

Dintre aceștia, 13 persoane au fost transportate de urgență la spital pentru investigații și tratamente suplimentare.

Podul din cartierul Dimitrie Cantemir din municipiul Iași a fost închis circulației, în această dimineață.

Rândul pelerinilor care așteaptă să se închine la Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și la cele ale Sfântului Pantelimon depășește 5 kilometri. Colegul nostru, Constantin Mihai  a stat de vorbă cu câţiva dintre credincioşii prezenţi:

”Pelerin 1: Pentru sănătate, familie, copiii, nepoți și mama și speranțe am toată nădejdia că așa se va îndeplini.

Pelerin 2: Așteptarea a fost minunată, mai ales că am făcut o pauză de câțiva ani, n-am mai reușit să ajung la Sfânta Cuvioasă Parascheva și bucuria reîntâlnirii a fost ”zbor” pur și simplu de bucurie.

Pelerin 3: Cu rugăciuni de sănătate, de împlinire, să ne fie bine, pentru familie, în general în viață.”

Peste 30.000 de pelerini, veniți la Iași să se închine la Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, au participat, aseară, la procesiunea Calea Sfinților au participat.

Procesiunea a fost condusă de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înalt Prea Sfințitul Teofan, a precizat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor, Lucian Apopei: ”Procesiunea Calea Sfinților a devenit așa, de-a lungul anilor, partea a identității Iașilor ultimilor ani. Aproximativ 50 de preoți au participat la acest moment, însoțiți de diaconi. Sigur, procesiunea a fost condusă de Părintele Mitropolit Teofan. Pentru a veni în sprijinul pelerinilor anul acesta ne bucurăm de ajutorul peste 1000 de voluntari, dintre care peste 300 sunt preoți care stau la rândul de închinare al pelerinilor. Se stă uneori, mai ales cu cât ne apropiem de ziua de 14 octombrie, foarte mult. Prezența unui preot este mai mult decât bineăcătoare. De când a început pelerinajul, neîntrerupt, la cortul Fundației Medicale Providența, sunt oferite cești cu ceai. Totodată, cu sprijinul voluntarilor, atât la rândul de închinare, cât și la punctele fixe, unde sunt montate corturi, este împărțită hrană pentru pelerini.”

Rândul pelerinilor care așteaptă să se închine la Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și la cele ale Sfântului Pantelimon depășește 5 kilometri. Peste 100.000 de persoane s-au închinat, până acum, la raclele depuse în curtea Catedralei Mitropolitane din Iași.

(Radio Iaşi/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro)