Maşina de spălat – InventicoMania cu Bogdan Sălăvăstru (23.04.2016)
Publicat de Lucian Bălănuţă, 23 aprilie 2016, 11:56
Tehnologia mașinii de spălat s-a dezvoltat ca o metodă de a reduce munca manuală depusă, oferind un bazin deschis sau sigilat cu palete pentru a agita hainele automat. Mașinile de spălat timpurii erau operate manual și erau construite din lemn, ulterior apărând și cele construite din metal care permiteau producerea unui foc sub bazin pentru a menține apa caldă pe durata zilei de spălat.
La mijlocul anilor 1850 existau deja, pe piețele din SUA și din Regatul Unit, maşinării de spălat comerciale, pe abur. Timp de câteva decade, avansul tehnologic la mașinile de spălat comerciale și instituționale a fost mult mai rapid decât la mașinile de spălat domestice, mai ales în Regatul Unit. În Statelu Unite s-a pus accent mai mult pe maşinile de spălat rufe domestice, deși, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, mașinile pentru serviciile de spălat rufe erau folosite la o scară largă.
Maşina de spălat rufe rotativă a fost brevetată de către Hamilton Smith în anul 1858. Cum eletricitatea nu a fost disponibilă până în 1930, unele mașini de spălat timpurii erau operate de un motor pe benzină, de mică viteză, cu un singur cilindru.
După spălare, rufele trebuiau clătite, iar pentru a ajuta la reducerea efortului s-a dezvoltat storcatorul. Acesta era compus din doi cilindri aflați sub tensiunea unui arc pentru a stoarce hainele între aceștia. Primele storcătoare erau acționate manual, dar mai târziu au devenit aparate atașate deasupra mașinilor de spălat. Procesul modern de clătire prin centrifugă a apărut atunci când au fost dezvoltate motoarele electrice.
Procesele de spălare și clătire au fost, ulterior, aduse într-o singură mașină de spălat, iar ceea ce noi astăzi numim spălarea automată a fost introdusă într-o singură mașină de spălat rufe, plus abilitatea de a se umple și a se goli singură.
În 1691 s-a acordat primul patent în Anglia pentru o mașină de spălat. În 1782, Henry Sidgier a primit un brevet pentru o mașină de spălat rotativă cu bătaie, iar în anii 1790, Edward Beetham a vândut în Anglia numeroase “mori de spălat patentate”.
Mașinii de spălat electrice nu îi putem atribui nici un inventator, deoarece Alva J. Fisher nu a fost creditat pe bună dreptate, Oficiul de Brevete SUA demonstrând că exista deja un alt brevet înaintea celui depus de Fisher.
Anii 1990 au cunoscut mașinile de spălat moderne cu microprocesoare incorporate pentru procesele de cronometrare. În zilele noastre, mașinile de spălat rufe sunt mai ieftine și mai fiabile decât până acum, iar industria constructoare de mașini de spălat este în continuă dezvoltare și modernizare, oferind clienților noi mașini de spălat mai performante, mai ieftine și mai prietenoase cu mediul.