Povestea României. Județul Bistrița

Publicat de nicolaetomescu, 3 septembrie 2016, 20:31 / actualizat: 5 septembrie 2016, 11:23

Ca județ, Bistrița Năsăud este limitat de Maramureș (nord), Mureș (sud-est), Suceava (est), Cluj (la vest)…

Armonia cromatică acoperă scenele grotești; dezamăgiți pentru faptul că trebuie să suportăm (șoferi agresivi, spre exemplu) ceea ce nu poți vindeca, ne amintim că natura umană pare să fie aceeași în timp și în spațiu. Dar înlăturăm tentația de a trăi precum ruloul din colecții imperiale chineze; deseori, ca niște curteni afectați și încruntați, insultați în noțiuni vag confucianiste de bună-cuviință, orbim în fața rețelei de gesturi și priviri țesută în jurul altor oameni, cu precădere din sate românești care evită procesul destrămării. Îi judecăm normal, pentru a nu înceta să visăm cum ar trebui să arate lumea și cum ar trebui să arătăm noi înșine?

Pe traseu răsar, în chip neașteptat, păduri, cascade liliputane, canioane, o adevărată rezervaţie unde nu am întâlnit niciun indicator care să ne vorbească…

*

Moartea pare să fie o vrajă care subjugă cel puțin la fel de sigur precum o face viața… Simțeam că proiectul „se închide”, trăiește ultimele sale clipe, pe măsură ce ne-am convins că drumul care urcă prin pasul Prislop face legătura cu Moldova noastră. Și Bistrița Năsăud /județ pe care l-am parcurs în trei etape, mai puțin pe calea rutieră de acces (drumul european E576) care face legătura între Rusia (Rostov) și Austria (Viena), străbatând România pe direcția Halmeu-Baia Mare-Bistrița-Suceava-Botoșani-Iași/ este un fel de poartă cu dublu sens: dinspre Moldova înspre Transilvania, din Transilvania în Moldova.

Dărăpănate, degradate, părăginite, măcinate de timp și de oameni, cetățile Ciceu și Rodna ar fi vrut să nu-și piardă averea istorică, rolul fericit al Cetății Bistriței; aceasta din urmă și-a început destinul datorită regelui Matei Corvin; în 1465, cetatea avea 18 turnuri şi bastioane apărate de meşteşugarii oraşului, Bistriţa fiind unul dintre cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, alăturându-se Braşovului, Sighişoarei, Sibiului. Turnul Dogarilor, unul dintre bastioanele de apărare ale orașului, Biserica Evanghelică (inițial, în stilul gotic al secolului XIV), Casa Argintarului (monument de arhitectură a începutului de secol XVI), casa lui Ion Zidaru (prin armonia proporțiilor, prin sobrietate, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice târzii din Transilvania), complexul format din 13 clădiri (secolele XV-XVI), cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Marile personalități (Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Andrei Mureșanu, Constantin Moisil) privesc, din înțelesul lor veșnic, spre zona carstică a Munților Rodnei (Peștera Izvorul Tăușoarelor este cea mai adâncă din România), zona Colibila cu lacul artificial și barajul situat pe râul Bistrița, Parcul Dentrologic Arcalina…

*