S-a întâmplat într-o zi de 19 octombrie
Publicat de , 19 octombrie 2016, 10:18
S-a întâmplat într-o zi de 19 octombrie
* Se împlinesc 235 de ani de când a avut loc Capitularea de la Yorktown (localitate în SUA, statul Virginia). Pentru mulţi istorici americani, ziua de 19 octombrie 1781 este cu mult mai importantă decât cea de 4 iulie 1776, pentru că abia atunci, după patru ani de război, independenţa Statelor Unite a devenit un lucru cert. Bătălia finală a fost de fapt un asediu prelungit de mai bine de o lună, în septembrie-octombrie 1781. Izolate în oraşul Yorktown, una dintre cele mai importante unităţi britanice din America, unitatea aflată sub conducerea lordului Cornwallis, a fost nevoită să se predea. Peste 7000 de soldaţi englezi au fost luaţi prizonieri. Capitularea lui Cornwallis a determinat guvernul britanic să negocieze sfârşitul războiului revoluţionar american, recunoscând de facto independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă
* Cu 151 de ani în urmă (1865), un grup de bancheri englezi, francezi şi austrieci concesiona dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin). La scurt timp i s-a retras privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României (19/31)
* Acum 147 de ani (1869) avea loc inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu. Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române. La 13 septembrie 1865, construcţia primei linii Bucureşti – Giurgiu a fost concesionată societăţii britanice Barkley – Stabiforth. Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru. La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley industriaşul care conducea firma ce a construit linia. Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa. Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone. Mai multe locomotive în 1869 decât în 2013. La data inaugurării linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu (19/31)
* La această dată, acum 32 de ani (1984), preotul catolic polonez Jerzy Popieluszko a fost răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia (SB). Popiełuszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (n. 1947). După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie (data morţii sale)
* Acum 13 ani (2003), de Ziua Mondială a Misiunilor, Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o pe Maica Tereza, conferindu-i titlul de Sfânta Tereza de Calcutta, în cadrul unei Liturghii solemne celebrate în Piața Sfântul Petru din Vatican. La celebrare au fost prezenți câteva sute de mii de pelerini veniți din lumea întreagă, mai bine de o sută de cardinali și numeroși episcopi, sute de surori din congregația fondată de Maica Tereza, mii de săraci, personalități religioase creștine și musulmane și un impresionant număr de personalități politice. Din partea României a participat Hildegard Puwak, la vremea aceea ministrul integrării europene, împreună cu o delegație, și Principesa Elena a României. După Liturghie, săracilor li s-a oferit prânzul în Aula Paul al VI-lea. Albaneză din Macedonia, de religie catolică, Maica Tereza şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în India. Ordinul Misionarilor Carităţii, din care a făcut parte, s-a preocupat de îngrijirea săracilor şi oamenilor cu dizabilităţi. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1979, Maica Tereza a acceptat distincţia pentru a oferi suma pe care a primit-o îngrijirii săracilor. La data de 4 septembrie 2016, a avut loc canonizarea Maicii Tereza, sărbătoarea acesteia fiind celebrată, în calendarul catolic, pe 5 septembrie
