Completări la documentarul RADOR (II)

Publicat de nicolaetomescu, 9 noiembrie 2016, 08:58

*

Nu știu cine a cerut RADOR-ului să arăte frumusețile/virtuțile unei compozițiuni (spre exemplu, grilele de programe 2013-2016/de fapt, una și aceeași, elaborată în București). Nu știu cine a dorit să fie pus în evidență, cu orice preț și cu exces de zel, caracterul diferit față de managementul anilor 2006-2012, dezvoltându-se o viziune prezenteistă și triumfalistă asupra chestiunii pe care o înțelege potrivit lipsei sale de competențe.

Spre deosebire de modalitatea simplistă prin care televiziunile și radiourile comunică pe Internet, spre deosebire de formulări tendențioase, practica internațională în conceperea grilelor de programe desconsideră cadrul fragmentat (cu aparență de diversitate); apar riscul disoluției și alte consecințe ale unei erori strategice fundamentale – când se pornește de la schema de personal, de la ceea ce vor să facă unii, nu de la interesul public[1]. Practic, bătălia decisivă se poartă în interiorul grilelor, în definirea și materializarea așa-numitului format. O înşiruire metodică de secvenţe radio este rezultanta. Trupul și sufletul nu pot fi separate, constituie un tot indivizibil. Trebuie să ştii, mai întâi, ce vrea beneficiarul, dacă toate categoriile se vor simți reprezentate prin emisiuni adecvate plecând de la necesităţi, disponibilităţi, obişnuinţă, dacă fiecare domeniu de interes poate fi plasat la reperele orare unde se realizează întâlnirea cu tranşa de public vizată, trebuie „decriptate” așteptări, obiceiuri de ascultare. Celelalte… înseamnă drumul străbătut până la elaborarea grilelor, inclusiv umanizarea formei de prezentare prin enunțuri exprimând un principiu etic, o normă de conduită, prin judecăți, păreri, intenții, prin formule lapidare care conțin cugetări sau gânduri de adâncime[2]; desigur, trebuie vizate și ansamblul mijloacelor sau instrumentelor care asigură, într-o organizație, comunicarea între jurnaliști, între aceștia și public.

În (RADOR) DOCUMENTAR: Radio Iaşi, oglinda vieţii profunde a Moldovei, împlineşte 75 de ani de existenţă este de domeniul evidenței, în sensul că se observă de la prima vedere, tendința de a manifesta o atitudine pozitivă față de cei care mi-au succedat la conducerea Radio Iași (nu contează prin ce metode, la granița nelegal/netemeinic-abuz) și față de construcțiile, de rezultatele lor, începând cu oferta editorială. Lipsește anul 2006, sugestiv/esențial sub raportul atitudinii mele manageriale și creării unei grile de referință, documentată și realizată la fel de bine precum opera înregistrată la ORDA în 2010; lipsește, deci, demonstrația legăturii neîntrerupte, a soluției de început și de continuitate, a manierei constante în care s-au realizat grilele de programe; nicăieri nu se menționează faptul că separarea plajelor de audiție AM-FM semnifică Proiectul Nicolae Tomescu (implementat din 1 noiembrie 2007).

Părea necesară pronunțarea… acceptând, considerând, adoptând ca bun/superior un singur punct de vedere, o singură perspectivă? „Dibăcia” de a strecura (dincolo de poze cu aceleași chipuri „alese”), când nu te pricepi și prin așa-numita metodă comparativă, aluzii, idei favorabile unei părți, răutăcioase la adresa alteia (vezi și comentariile legate de clock-uri), nu poate fi confundată cu expertiza. Dacă vreți o judecată rece, fără accente personale: RADOR (și/sau…) a ilustrat cel mai important minus al unei observații, faptul că aceasta este de tip calitativ, iar datele pe care le primești trec printr-un proces amplu de interpretare și analizare, nici nu pot fi generalizate. Alt inconvenient este acela că unii pot exagera și pot face referire la chestiuni largi, pe care le analizează după datele obținute în urma unor observații de factură mai mică[3].

*

Nu agreez lipsa de conformitate cu realitatea, afirmațiile pe cât de inexacte, pe atât de false/mincinoase. Iată de ce mă văd nevoit să public următoarele:

SONDAJ (2011)

Date de audiență Radio România Iași/urban

în perioada decembrie 2011-decembrie 2014

1. Numărul ascultătorilor unici pe săptămână a scăzut, în Moldova, cu 36,9% – de la 485.000 (decembrie 2011)  la 306.000 în decembrie 2014 (weekly reach)
2. Numărul ascultătorilor unici pe zi a scăzut, în Moldova, cu 37% – de la 199.000 (decembrie 2011)  la 125.200 în decembrie 2014 (daily reach)
3. În perioada menționată, Radio Iași a pierdut 22,55% din cota de piață (market share)

Analiza se întemeiază pe baza de date caracteristică Sondajelor de Audienţă Radio (SAR), realizate la nivel naţional (urban)[4].

*

[1] Se ajunge la descompunerea acestuia din urmă…

[2] Pachetul audio utilizat între septembrie 2010-septembrie 2012, de peste 100 de pagini, unic la nivelul Radiodifuziunii Române în formă, sensuri și semnificații.

[3] Au, totuși, legătură cu noile teme dezbătute…

[4] Asociația pentru Radio Audiență este constituită cu scopul de a reprezenta interese comune ale fondatorilor – societăți de radiodifuziune, agenții de publicitate, agenții media – în cadrul procesului de măsurare a audienței și a cotelor de piață a posturilor de radio, prin procedura-cadru stabilită de Legea audiovizualului nr. 504/2002 sau prin alte proceduri similare care respectă standardele și uzanțele domeniului, recunoscute pe plan internațional. Societatea Română de Radiodifuziune este cotizant ARA, având și un reprezentant în Consiliul Director al asociației…

-va urma –

Nicolae Tomescu, Redactor Șef