Destinaţia zilei: Cetatea Alba Carolina – 28 august

Publicat de Lucian Bălănuţă, 28 august 2014, 01:19

Situat în Podişul Transilvaniei, pe malul râului Mureş, oraşul Alba Iulia, se ridică pe urmele aşezării dacice fortificate Apoulon – menţionată pe hărţile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, fortificaţia dacică preexistentă a fost extinsă de soldaţii Legiunii a XIII-a Gemina, primind numele de Apulum. Viaţa urbană s-a stins treptat după retragerea administraţiei romane sub împăratul Aurelian, în anul 271, dar apare atestat în Evul Mediu, în anul 1199, sub numele de Alba Iulia.

La Alba Iulia, Mihai Viteazul a rostit ”Pohta ce-am pohtit”, după ce a realizat unirea politică a Moldovei, Transilvaniei şi Ţării Româneşti; aici, prin Declaraţia de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a proclamat Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul României; tot aici, la Alba Iulia, în anul 1922, a avut loc ceremonia oficială de încoronare a Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, act ce a simbolizat unirea tuturor provinciilor istorice româneşti sub acelaşi monarh şi a consfinţit importanţa simbolică a oraşului şi anume acela, de capitală istorică.

Deci, călătorule, bine ai venit în Cetatea Alba Iulia, locul unde istoria este prezentă peste tot şi care, indiferent de anotimp, este un spaţiu ideal pentru vizite, de la un monument la altul, de la un timp istoric la altul.

Traseul celor Trei Fortificaţii – traseu unic în Europa prin gradul de conservare, conţine vestigiile a trei cetăţi, din epoci distincte: Castrul Roman, Cetatea Medievală şi Cetatea Alba Carolina – cea mai mare cetate de tip bastionar Vauban din ţară. În interiorul cetăţii se află, pe lângă cele două catedrale (ortodoxă şi romano-catolică) şi Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, statuia lui Mihai Viteazul, Celula lui Horea şi Obeliscul ridicat în memoria eroilor martiri Horea, Cloşca şi Crişan.

Opera arhitectonică se remarcă prin exuberanţa romantică a motivelor brâncoveneşti şi rafinamentul frescelor.
Catedrala Încoronării – este dominată de cei 58 metri înălţime ai turnului. Clopotniţa a fost construită în trei ani, pentru a fi gazda unui episod crucial din istoria României şi anume încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la 15 octombrie 1922, ale căror chipuri, dăltuite în piatră, te întâmpină când păşeşti pe poarta catedralei ortodoxe.

Privirea îţi este atrasă apoi, de Catedrala romano-catolică “Sfântul Mihail”, cea mai valoroasă creaţie de arhitectură medievală din Transilvania. Veche de un mileniu, având aceeaşi vârstă cu Notre Dame din Paris sintetizează într-o manieră unică, stilurile romantic, gotic, renascentist şi baroc.

Catedrala adăposteşte sarcofagul voievodului Iancu de Hunedoara. Interiorul te copleşeşte prin detaliile statuilor, lumina intimă a vitraliilor, coloanele gigantice, dar mai ales prin tonalităţile orgii din 1731, cu ale sale 2 209 tuburi, care te transportă înapoi în timp şi care te fac să simţi măreţia acestei clădiri.
Tot în interiorul Cetăţii se află Biblioteca Batthyaneum, unde se păstrează o parte din Codex Aureus, cunoscut şi ca Evangheliarul de la Lorsch – vechi manuscris latin scris pe foi fine de pergament cu litere de aur, realizat la porunca împăratului Carol cel Mare, precum şi prima parte a Tetraevanghelului – Evangheliile lui Matei şi Marcu, altă parte aflându-se la Vatican, iar coperţile la Londra şi Roma.

Colecţia privată a episcopului romano-catolic Batthyany Ignac (1741-1798), formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al- IX-lea, formează fondul – tezaur al bibliotecii.

În prezent, în bibliotecă sunt păstrate 50.000 de cărţi, 19.000 de documente, 1 230 de manuscrise şi apropape 600 de incunabule. (exemplare dintr-o carte tipărite în primii ani ai introducerii tiparului, înainte de anul 1500).

Cele mai vechi incunabile din colecţia bibliotecii sunt: Summa de casibus conscientiae, a lui Astesanus din Ast (1466), Epistulae heroides de Ovidiu (1494), Opera lui Homer, (1488, prima ediţie), Opera Graece de Aristotel, (1495 – 1498) în cinci volume şi multe alte opere literare valoroase, la care se adaugă şi cele două arhive ale Transilvaniei, a Conventului de la Cluj-Mănăştur şi a Capitlului de la Alba Iulia.

Tot aici se află şi primul observator astronomic modern din Romania (1779).

La Alba Iulia se poate ajunge pe şoseaua naţională DN1, E81, care face legătura între Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Alba Iulia – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti, la o distanta de 380 km de Bucureşti, 100 km de Cluj Napoca şi la 241 km de Arad.