NEAMŢ: Festivalul de Datini şi Obiceiuri ‘Steaua sus răsare’, ediţia XLVIII

Publicat de Andreea Drilea, 27 decembrie 2016, 03:41 / actualizat: 27 decembrie 2016, 6:45

Festivalul de Datini şi Obiceiuri ‘Steaua sus răsare’, ediţia XLVIII, 27 – 28 decembrie 2016

Centrul pentru Cultură şi Arte ‘Carmen Saeculare’ Neamţ, sub patronajul Consiliului judeţean, organizează, cea de-a XLVIII – a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă ‘Steaua sus răsare’.

Manifestarea a fost iniţiată în anul 1969. De atunci, în fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, sunt invitate la Piatra-Neamţ cele mai spectaculoase formaţii de colindători din judeţ şi din ţară.

Anul acesta manifestarea se înscrie în proiectul complex ‘Târgul de Crăciun la Neamţ’ şi, ca noutate absolută, va fi întinsă pe parcursul a două zile – 27 şi 28 decembrie.

În prima dintre ele, marţi, 27 decembrie, începând cu ora 16:00, alaiul format din unsprezece grupuri folclorice, va participa la o paradă a costumelor. Pe traseul cuprins între Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel ‘Ceahlău’ – Teatrul Tineretului nemţenii vor avea ocazia să ia cunoştinţă cu formaţiile participante şi, totodată, să admire diversitatea costumelor invitaţilor.

Acestea sunt, în ordinea în care vor putea fi văzute în paradă, Ansamblul folcloric ‘Floricica de la munte’ (al Centrului pentru Cultură şi Arte ‘Carmen Saeculare’ Neamţ), Ansamblul folcloric ‘Muguraşii Mărginenilor’, Alaiul de Datini şi Obiceiuri din Farcaşa, ‘Arnăuţii’ din Bălţăteşti, Alaiul de Datini şi Obiceiuri din Răuceşti, Alaiul de Datini şi Obiceiuri din Pânceşti, ‘Ursii giroveni’, Alaiul de Datini şi Obiceiuri din Trifeşti, Alaiul de Datini şi Obiceiuri din comună Ştefan cel Mare, Alaiul de Datini şi Obiceiuri din Urecheni şi Ansamblul folcloric ‘Izvoarele Borcutului’ (Borca).

În continuarea Festivalului, cetele de colindători, urători şi mascaţi vor întâmpina publicul la scena amplasată la Curtea Domnească, acolo unde, începând cu ora (aproximativă) 17:00 va începe un amplu spectacol în care frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei vor fi în plin plan. De asemenea, jocul arhaic al caprei, al ursului şi al cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, ne induc ideea ca în aceste zile asistam la moartea timpului şi renaşterea sa imediată, pentru a o lua de la capăt într-un nou an.

Vă aşteptăm cu drag să (re) descoperim împreună frumuseţea datinilor şi obiceiurilor moştenite de la străbuni !

Participanţi: Ansamblul folcloric ‘Mioriţa’, comună Piatra Şoimului, judeţul Neamţ
În 1972, la iniţiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, luă fiinţă la Piatra Şoimului, o formaţie de nouăsprezece fluieraşi.

După 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe Ţăbârnac, formaţia a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Mioriţa, cu secţiuni de fluieraşi, dansuri populare, solişti vocali şi instrumentali.

Formaţia a participat la diverse festivaluri şi serbări – Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor de la Sibiu, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ, festivaluri de folclor la Iaşi sau Suceava, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint de la Văratec, dar şi la un schimb intercultural cu Republica Moldova. În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Oţel, numără patruzeci de membri, între care cincisprezece sunt copii, aceştia reprezentând garanţia continuităţii şi promovării tradiţiilor folclorice în comună.

Formaţia ‘Izvoarele Borcutului’, comună Borca, judeţul Neamţ
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală.

Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti: Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal ‘Astra’ din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri ‘Leru-i ler…’ de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă ‘Steaua Sus Răsare’ de la Piatra Neamţ.

Alaiul de datini şi obiceiuri din comună Răuceşti, judeţul Neamţ
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comună Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.

Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi bună conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.

Banda lui Bujor’, comună Grinţieş, judeţul Neamţ
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaşul preferat al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.

‘Banda lui Bujor’ este o tradiţie veche în această regiune, la Grinţieş păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar şi astăzi se regăsesc fotografii cu ‘Banda’ din 1923.
Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. În componenţa formaţiei, în 2010, a intrat un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, care a fost în ‘Banda lui Bujor’ timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul ‘Jidanul’.

Pe lângă ‘Banda lui Bujor’, în comună activează şi o formaţie de elevi, participantă la mai multe manifestări organizate de Centrul pentru Cultură şi Arte ‘Carmen Saeculare’, în 2001 primind chiar Premiul I la secţiunea ‘Teatru Folcloric’.

‘Sumănarii’ din Trifeşti, judeţul Neamţ
Formaţia ‘Sumănarii’ din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comună Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ.

Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde ‘Sumănarii’ au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Albă Iulia, spectacole la ‘Muzeul Ţăranului’ din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor.

Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilică Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

Urşii de la Asău, jud. Bacău
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Aşăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.

Ansamblul folcloric ‘Floricică de la Munte’ al Centrului pentru Cultură şi Arte ‘Carmen Saeculare’ Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric ‘Floricică de la munte’, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti.

În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgăria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Şerbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional ‘Olympus’ (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte ‘Carmen Saeculare’ Neamţ, Ansamblul ‘Floricică de la munte’ este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.

(Agerpres/FOTO arhivă viziteazaneamt.ro)