Povestea României. Județul Vâlcea
Publicat de nicolaetomescu, 12 ianuarie 2017, 11:35
Vâlcea este destinația obligatorie pentru: Horezu – pe linia de centură, urmând indicatorul de Târgu Jiu, ajungi pe șoseaua principală care duce într-o zonă istorică, monahală, orientată către activități de artizanat specific românesc, precum olăritul, țesăturile executate manual, pictura religioasă; Mănăstirea Hurez, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, mare centru de pregătire al copiștilor, diecilor, gramaticilor, a dat naștere unui curent și unei comunități artistice în cadrul cărora s-a cristalizat stilul brâncovenesc.
Legenda amintește de „valea lotrilor” (hoților), cetele de haiduci găsindu-și adăpost în adâncul pădurii, după un „jaf la drumul mare”, undeva în trecătoarea Oltului sau dincolo de aceasta, peste creasta muntelui; nu am avut nici timp, nici interes pentru a verifica dacă ei se afundau pentru împărțirea prăzii și pentru a o dosi în peșteri și grote. Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Între Lotru și Călimănești, la Cozia, defileul Oltului separă masivul cu același nume de culmile altor munți; marginea Masivului Cozia este atât de fragmentată, încât versanții abrupți cad direct în apele lacului de acumulare de la Turnu, iar calea ferată a trebuit să străpungă un șir de tunele în culmile prăpăstioase ale Coziei. Transalpina, cel mai înalt drum rutier din România, atinge altitudinea maximă în Pasul Urdele (2.145 m); șoseaua traversează Munții Parâng, de la N la S, paralel cu Valea Oltului și Valea Jiului.
*
„Drumul Regelui” , sau Transalpina, şerpuieşte pe crestele Parângului, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), dezvăluind o privelişte de vis. Transalpina străbate judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea pe o distanţă de 148 de kilometri, iar în punctul cel mai înalt, în Pasul Urdele, şoseaua atinge cota de 2.145 de metri, depăşind, cu peste 100 de metri, Transfăgărăşanul. Calea accesului peste munţi, către Transilvania, a fost construită în timpul romanilor, având o importanţă strategică, modernizată, parţial, în perioada interbelică, prin dispoziția Regelui Carol al II-lea. După 1989, când a început construcţia vilelor la Rânca, zidurile de sprijin ale drumului au fost desfiinţate, din cauza faptului că piatra a fost folosită la ridicarea clădirilor…
