Câteva românce care au cunoscut celebritatea
Publicat de Nicolae Tomescu, 16 ianuarie 2017, 13:41
[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=UPPg9NBue7w[/youtube]
A rămas în memoria noastră prin vocea sa de excepție, prin carismă şi frumuseţe. Cântăreaţa Maria Tănase a strâns, laolaltă, piese reprezentative ale folclorului românesc; a reuşit să îl expună în întrepretările care au făcut-o celebră *vezi și articolul Maria Tănase – simbol al culturii româneşti, pe www.radioiasi.ro / text și feature de Nicolae Tomescu…
Anna de Noailles, născută prinţesa Brâncoveanu, prima femeie comandor al Legiunii de Onoare, membru al Academiei Române, Franceze şi Belgiene, a fost fashion–icon-ul Europei în Belle Epoque. Admirată/adorată de Poust, Cocteau, Cole4e, Rodin, Paul Valery, Gide…
Florica Sas, născută lângă Turda, a fost vândută la târgul din Vidin, dar a scăpat din haremul Paşei, devenind o lady la curtea Reginei Victoria, cunoscută de toată lumea drept una dintre primele femei-explorator din lume…
Nadia Gray (Herescu) s-a născut în România, într-o familie boierească din Basarabia. I-a frânt inima lui Ionel Teodoreanu, atunci când s-a măritat – la 16 ani – cu Bazu Cantacuzino. A jucat în „La Dolce Vita” cu Mastroiani. A plecat la Hollywood cu al doilea soţ, Gray, tatăl Lindei Gray din Dallas , a jucat în filme cu Audrey Hepburn şi Frank Sinatra. S-a lăsat de cinema ca să devină „socialite”[1] la New York…
,,Eu nu sunt o amantă, o culcăreaţă. Eu sunt o iubeaţă”, afirma Nina Cassian, o poetă a iubirii. Despre bărbaţii din viaţa ei? ,,În general, am fost atrasă de intelectuali, da. Dar ei puteau să fie înalţi şi frumoşi, superbi sau monstruoşi, chiar oribili la vedere. Am avut parte şi de frumoşi, și de urâţi. În general, da, în sfera intelectualităţii. Totuşi e nevoie de comunicare, nu poţi numai să te ţii de degetul cel mic”…
În 1930, Lizica Codreanu deschidea prima sală de ,,Hatha Yoga” din Paris. Lumea bună era înnebunită de noua descoperire a româncei; revista ,,Vogue” scria despre balerina clasică, avangardista dansului modern, prietena lui Tzara şi muza lui Brâncuşi…
Ileana de România, nepoata reginei Victoria, fiica reginei Maria şi a regelui Ferdinand, şi-a dedicat viaţa ajutorării semenilor; a fost infirmieră pentru soldaţii răniţi în Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial, a înfiinţat un spital pentru răniţi în ţară şi un centru pentru refugiaţi, în exil. După ce a dăruit alesului său 6 copii, după acțiunile menționate, după divorț, a devenit Maica Alexandria (s-a călugărit la vârsta de 52 de ani)…
Prinţesa Irene Ghica, născută în 1932, la Bucureşti, în familia prinţului Ionel N. Ghica şi a prinţesei Ibi Ghica, a făcut furori în lumea mondenă în anii ’50 ai secolului trecut, după ce s-a logodit cu Errol Flynn; actorul a fost prins în mrejele adolescentei de 17 ani, cu cei mai frumoşi ochi albastri; amorul nebun dintre cei doi avea însă să se încheie nefericit pentru tânăra prinţesă, deoarece actorul, în timp ce era cu Irene, ceruse mâna altei femei, cu care s-a şi căsătorit de altfel.
Sylvia Sydney, concurenta lui Grace Kelly (devenită Prințesă de Monaco), muza lui Hitchcock şi fiiica unei croitorese din Bacău, a ajuns – în urmă cu un veac – imaginea femeii perfecte de la Hollywood. De o frumuseţe răpitoare, a înfierbântat minţile bărbaţilor şi a apărut pe micul ecran alături de celebrii Spencer Tracy, Henry Fonda, Joel McCrea, Fredric March, George Raft şi Cary Grant…
Lisette Verea, cunoscută pentru impactul teribil pe care l-a avut asupra cabaretelor românești cu ,,Ionel, Ionelule”[2], debutase pe scena Teatrului Majestic, la doar 13 ani, cu un cuplet scris anume pentru ea de către F.O. Fosian; Sică Alexandrescu, directorul teatrului Comedia din Bucureşti, a lansat cu succes cupletul Lizette Verea şi George Groner în comedia muzicală „Dragoste pe note” (noiembrie 1938). Pe fondul celui de-al doilea Război Mondial, a părăsit ţara şi s-a mutat permanent în SUA[3]. Cariera ei cinematografică[4] a început în 1932. S-a stins din viață la 27 august 2003 la New York[5]…
În prezentarea power-point, la dreapta lui ChrisHan Dior stă muza lui, Mitza Bricard. Purta mereu la încheietura mâinii o eşarfă mică, „leopard-jungle”, pentru a acoperi semnul durerii unei mari iubiri…
In anii ’30 ai secolului al XX-lea, când tabloidele nu erau „en vogue”, mademoiselle Alice Cocea ţinea Parisul cu sufetul la gură; extravaganţa, poveştile ei de iubire, scandalurile personale şi gustul pentru lux copleşitor, combinate cu succesele de casă ale spectacolelor ei de cabaret şi operetă, era considerată „mondena absolută a Parisului interbelic”…
Lola Bobescu, diva cu vioara, incredibil de talentată, cea despre care Yehudi Menuhin spunea că ,,este cea mai mare violonistă a secolului XX”, a îmbinat cu echilibru virtuozitatea tehnică cu simplitatea și austeritatea interpretativă; puritatea expresiei lirice, claritatea intonației, comunicativitatea caldă a frazării muzicale, originalitatea concepției interpretative au situat-o pe Lola Bobescu în fruntea ierarhiei violonisticii feminine internaționale…
Elvira Popescu (devenită prin căsătorie contesă De Foy), cea efervescentă şi învăluitoare,
și-a asumat și răspunderea conducerii unor companii teatrale[6]. Fără să-și piardă farmecul, a continuat să țină un salon deschis în apartamentul său din Avenue Foch[7]. A fost distinsă cu premiul „Molière” pentru cea mai bună actriță, decernat de asociația actorilor francezi, și de două ori cu ordinul Legiunea de Onoare, una dintre cele mai înalte dinstincții ale statului francez. A încetat din viață la venerabila vârstă de 99 de ani (Paris)[8]…
Martha Bibescu a fost considerată cea mai inteligentă femeie din Franţa. Frumuseţea ei i-a făcut pe prinţul Wilhelm, moştenitorul tronului Germaniei şi pe regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei să se indrăgostească de ea. Talentele scriitoriceşti au fost recompensate de către Academia Franceză. Casa Dior, a cărei reclamă vie fusese decenii la rând, a realizat pentru ea haine speciale,tunici somptuoase, lungi până în pământ…
Mica Ertegun[9], fosta Ioana Maria Banu, unul dintre cei mai importanţi designeri de interior din New York, provenită dintr-o familie de aristocraţi nevoiţi să părăsească ţara după venirea comuniştilor la putere, trăieşte de mai bine de șase decenii pe continentul nord-american…
„Simt că slăbiciunea mea este îndoiala (iar îndoiala nu trebuie să apară în balet nici măcar pentru o fracţiune de secundă!), iar forţa, punctul meu tare este sinceritatea faţă de mine şi ceilalţi”, declara Alina Cojocaru, una dintre cele mai mari balerine ale lumii…
Ileana Sonnabend , proprietara colecţiei care a fost vândută cu aproape 1 miliard de dolari la cea mai mare licitaţie privată din lume, supranumită „Buddha Machiavelli”, „regina artei”, „zeiţa absolută a vânătorii de artă”, „cea mai importantă colecţionară de artă din secolul XX”…
Ana Cumpănaş, „Femeia în roşu” care l-a predat FBI-ului (în 1934) pe John Dillinger inamicul public nr. 1 al Americii…
„Cred că puţine perechi au putut menţine o dragoste atât de constantă în decursul atâtor ani. Ea este singurul meu sprijin, singura fiinţă pe care pot să mă bizui cu dragoste şi încredere.” – se pronunțase Carol II despre Duduia Magda Elena Lupescu… A trăit ca femeia care l-a vrut şi l-a avut pe omul-rege. A murit ca femeie a lui. Împotriva uzanţelor, a fost condusă pe ultimul drum îmbrăcată în rochie de culoarea cerului…
Pola Illery (Paula Iliescu) a plecat din Corabia şi a ajuns star de film mut la Paris. Se împrietenise cu Principele Nicolae, fratele Regelui Carol, care a devenit protectorul ei – cu ajutorul acestuia a ajuns la Paris, unde a câștigat un concurs de fotogenie. A urmat o carieră impregnată cu numeroase piese de teatru și filme…
Zâmbetul sincer şi plin de curaj care a dominat o lume a bărbaţilor aparține Smarandei Brăescu, prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume, cea care, în 1932, cu saltul de la 7.233 m, bătea recordul mondial deţinut de un american…
În 1977, Saul Bellow, la ceremonia de decernare a Nobelului pentru literatură, era însoțit de Alexandra Ionescu Tulcea (soția lui, în dreapta prezentării power-point), matematician specialist în sisteme dinamice şi teorie ergodică…
[1] Persoană importantă (de obicei, dintr-un mediu privilegiat, bogat, aristocratic), cu reputație și poziție înaltă în societate, care petrece o cantitate de timp semnificativă prin participarea la diverse adunări sociale aflate la modă…
[2] Compusă de Claude Romano (pseudonimul artistic folosit de George Sbârcea), cântecul nemuritor lansat în 1937, interpretat în duet alături de Lulu Nicolau…
[3] Numele ei figurează pe o listă de pasageri ai vaporului President Grant, sosit în New York pe 3 octombrie 1941…
[4] Primul film în care a jucat fiind „Chemarea dragostei”, în regia lui Jean Mihail. A avut apoi rol principal într-o ecranizare a piesei „Trenul fantomă”, semnată de Arnold Riedley. A jucat și în filmul „O noaptea la Casablanca” în 1946, în regia fraților Marx…
[5] Necrologul său a fost scris de redacția „The New York Times”…
[6] Fiind co-director alături de actorul Hubert de Malet, la Théâtre de Paris și Théâtre Marigny…
[7] Frecventat de toată protipendada literară, artistică, financiară și politică (de toate nuanțele) a Parisului. André Roussin, Guy de Rothschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin, Valéry Giscard d’Estaing, precum și mulți alții, se numărau printre cei care o priveau și o ascultau fermecați…
[8] Este înmormântată într-un splendid cavou în marmură, pe o alee lăturalnică, aproape de ieșirea din Cimitirul Père-Lachaise din Paris…
[9] A fost căsătorită cu producătorul de muzică Ahmet Ertegun, considerat unul dintre cei mai prolifici din industrie, fiind cel care i-a descoperit, printre alţii, pe Led Zeppelin, The Rolling Stones, Eric Clapton şi Phil Collins. Ertegun a murit în 2006, în urma unei leziuni la creier…
