Satul tradiţional, model de vieţuire şi de trăinicie – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21 și 3 minute, 23.02.2017)

Publicat de Iuliana Bubuianu, 23 februarie 2017, 08:38 / actualizat: 23 februarie 2017, 10:22

În ediţia de săptămâna aceasta a emisiunii noastre, poposim în Pogoneşti Vaslui şi Tomeşti, Iaşi.

În Pogoneşti, împreună cu învăţător Andrei Dumitru, vom descoperi tainele satului de altădată, cu tot ce implică acesta, de la podoabe… până la instrumentele de uz casnic, întâlnite şi bine expuse în Muzeul Etnografic din localitate.

Măiestria creatorilor locului este reflectată în motivele tradiţionale regăsite pe costumele frumos lucrate cu minuţiozitate, unde remarcăm în prim plan,  funia vieţii care se regăseşte, atât pe ia femeiască, cît şi pe ia, respectiv bundiţa bărbătească, acest aspect interesant regăsit în vestimentaţie, ne aminteşte mereu că suntem trecători prin viaţă şi contează ceea ce rămâne în urma noastră, conştienţi fiind că fiecare din noi trebuie să lăsăm urmaşilor “o funie” a neamului de care să se sprijine şi să le fie model.

Dacă astăzi ne permite luxul să utilizăm instrumentele casnice… asupra cărora îşi pun amprenta firma, design-ul, dacă sunt placate sau nu cu fir de aur sau argint, dacă sunt inscripţionate sau nu numele peroanelor dragi – toate acestea constituie un moft al modernităţii, iar aprecierea constă în banii irosiţi, fără a şti să apreciem orele de muncă, iar sufletul rămâne ancorat în goana aceasta capitalistă, fără a vedea şi a simţi adevărata valoare a obiectelor, aşa cum făceau odată străbunii, care ştiau să se bucure de lucrurile mărunte, şi simţeau pe pielea lor, că orice lucru obţinut are în spate muncă, creativitate, inspiraţie, dăruire … aici mă refer, mai egzact, la obiectele casnice care erau lucrate din lut şi nu numai, ca o înfrăţire a omului cu huma arsă, ca o continuitate a creatorului cu creaţia.

Învățător Andrei Dumitru – Muzeul Etnografic Pogonești

Din Pogoneşti, Vaslui, ne lăsăm paşii purtaţi, înspre Tomeşti, Iaşi, unde doamna Ana Grunzu, meşter popular, legată de copilărie, reflectă în toată opera artistică, trăirile de altădată, ţinând amintirea, mereu vie, prin dibăcia mâinilor, fiind înzestrată cu creativitate, imaginaţie, transpunând, în lucrările sale, lumea satului tradiţional.

Domnia sa ne povesteşte despre copilăria de ieri din satul natal (Horodniceni, Judeţul Suceava), făcând o comparație, oarecum tristă, la copilăria de astăzi… unde jocul este înlocuit cu lumea virtuală, veselia este susţinută de tensiunea din jocurile de strategie făcând ca tinerii de astăzi să trăiască într-o lume a lor, unde totul este posibil, privind viaţa cu uşurinţă… trăind într-o lume fictivă, lipsită de sentiment, de trăire, ceea ce este strigător la cer şi înspăimântător.

Lumea satului natal, lumea de ieri, după cum ne creionează, meşterul popular, avea un frumos aparte, acest  frumos fiind conturat în opera artistică a domniei sale – tablouri şi păpuşi din pănuşi de porumb…

Meșter popular Ana Grunzu – Lumea de altădată

Foto, text, audio: Dumitru ȘERBAN