Parchetul General a deschis un dosar penal ca urmare a sesizării DNA în cazul înregistrărilor cu Kovesi
Publicat de Andreea Drilea, 19 iunie 2017, 18:22
UPDATE ora 18:55 – Parchetul General a anunțat luni că a deschis un dosar penal în urma sesizării DNA cu privire la înregistrările cu procurorul șef Laura Codruța Kovesi apărute în presă.
„Ca urmare a sesizării transmise de către Direcția Națională Anticorupție, pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a înregistrat o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunii prev. de art.68 alin.2 din Codul penal, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare, constând în producerea sau ticluirea de probe nereale în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Ministerului Public.
Luni, DNA a anunțat că în cazul înregistrărilor cu Laura Codruța Kovesi apărute în presă a fost sesizat procurorul general, pentru a aprecia asupra necesității sesizării din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare.
„Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările ce conțin un amestec de fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare riscă să conducă la acreditarea unei idei false și anume că procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcționeze ancheta într-un anumit sens”, se precizează într-un comunicat al DNA.
De asemenea, procurorii DNA s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
„Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității”, se menționează în comunicat.
DNA arată că o parte a acestor înregistrări par a fi făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, în mod separat, procurorii din cadrul a două secții operative din cadrul Structurii Centrale: Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
„Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de Laura Codruța Kovesi au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre ‘operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală’. Totodată, Laura Codruța Kovesi a cerut procurorilor cu funcții de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi și verificarea cu regularitate a ritmicității în efectuarea urmăririi penale”, precizează DNA.
Potrivit DNA, aceste aspecte țin de exercitarea firească și responsabilă de către procurorul șef a atribuțiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al DNA.
„Printre problemele identificate în soluționarea cu întârziere a unor cauze au fost: efectuarea unor expertize și constatări de specialitate, un volum ridicat de acte de urmărire penală necesare, lipsa unor răspunsuri la cereri de asistență judiciară internațională, sustragerea unor persoane de la urmărire penală și efectuarea formalităților pentru trimiterea în judecată în lipsă, încărcătura mare de dosare pe procuror. La una din cele două secții s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare și 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare”, se mai arată în comunicat.
Conform sursei citate, față de această situație, la data de 31 martie 2017, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a emis un ordin prin care a dispus un control al activității desfășurate de către Secția de combatere a corupției și de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru a stabili motivele nesoluționării dosarelor mai vechi de 4 ani de la înregistrare, în această perioadă de timp controlul fiind efectuat de cei doi procurori șefi adjuncți al DNA, respectiv Marius Iacob și Nistor Călin, în perioada 28 aprilie—12 mai 2017.
Laura Codruța Kovesi susține, în același comunicat, că înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al DNA în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.
„Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește”, se arată în comunicat.
DNA enumeră fragmentele care ar fi vădit nereale:
*”Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să ‘decapați’ instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”.
*”Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!” .
*”Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog… ceva dosare importante”.
*”Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și… aoleu, mânca-ți-aș gura… Pățesc că (…) de la Constanța…”.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, luni, că a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul înregistrărilor cu Laura Codruţa Kovesi apărute în presă.
‘Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au sesizat şi Inspecţia Judiciară, exprimându-şi convingerea că în cadrul Inspecţiei Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilaţie de înregistrări a fost confecţionată şi utilizată în scopul evident de a crea o percepţie falsă faţă de modul în care se desfăşoară activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege’, se precizează într-un comunicat al DNA transmis AGERPRES.
Conform aceleiaşi surse, înregistrările audio difuzate de un post de televiziune în cursul serii de 18 iunie 2017, ce redau ‘presupuse afirmaţii’ atribuite procurorului şef al DNA, nu sunt autentice, conţinând fragmente realizate prin juxtapunere.
‘Înregistrările respective nu sunt autentice, ele conţin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conţinutul real al afirmaţiilor enunţate de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în diverse împrejurări, cum ar fi şedinţe publice ori şedinţe de lucru cu procurorii secţiilor operative. Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparţin procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi anumite expresii licenţioase pe care nu le-a folosit şi nu le foloseşte’, se arată în comunicat.
Potrivit DNA, printre fragmentele ‘vădit nereale’ sunt următoarele: ‘Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: să ‘decapaţi’ instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea’; ‘Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!’; ‘Eu după decizia Curţii Constituţionale mi-aş fi dorit să ieşim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuşi presăm. Sau, mă rog… ceva dosare importante’;’Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ şi Curtea a venit şi… aoleu, mânca-ţi-aş gura… Păţesc că (…) de la Constanţa…’.
DNA precizează că o parte dintre înregistrări par să fi fost făcute în contextul organizării a două şedinţe de analiză, pe 30 martie 2017, la care au participat, separat, procurorii de la două secţii operative din cadrul Structurii Centrale DNA, Secţia de combatere a corupţiei şi Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
‘Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor şedinţe, la care, alături de doamna Laura Codruţa Kovesi, au participat şi cei doi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a discutat despre ‘operativitatea soluţionării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu stricteţe a normelor de procedură penală’. Totodată, doamna Laura Codruţa Kovesi a cerut procurorilor cu funcţii de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi şi verificarea cu regularitate a ritmicităţii în efectuarea urmăririi penale. Aceste aspecte ţin de exercitarea firească şi responsabilă de către procurorul şef a atribuţiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie’, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, în cadrul şedinţelor au fost identificate o serie de cauze care au determinat soluţionarea cu întârziere a unor cauze, precum efectuarea unor expertize şi constatări de specialitate, un volum ridicat de acte de urmărire penală necesare, lipsa unor răspunsuri la cereri de asistenţă judiciară internaţională, sustragerea unor persoane de la urmărire penală şi efectuarea formalităţilor pentru trimiterea în judecată în lipsă sau încărcătura mare de dosare pe procuror.
‘La una din cele două secţii s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare şi 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare. Faţă de această situaţie, la data de 31 martie 2017, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a emis un ordin prin care a dispus un control al activităţii desfăşurate de către Secţia de combatere a corupţiei şi de către Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru a stabili motivele nesoluţionării dosarelor mai vechi de 4 ani de la înregistrare, în această perioadă de timp’, se mai arată în comunicatul DNA.
Controlul a fost efectuat, în perioada 28 aprilie -12 mai 2017, de cei doi procurori şefi adjuncţi al DNA, Marius Iacob şi Călin Nistor, în prezent fiind în curs de analiză rezultatele controlului şi eventuale măsuri necesare.
DNA menţionează şi o serie de atribuţii care îi revin procurorului şef, conform Regulamentului de ordine interioară: conduce şi coordonează întreaga activitate a instituţiei, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acesteia, ia măsuri pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor, asigură şi verifică modul de respectare a dispoziţiilor legale, a ordinelor şi a regulamentelor de către întregul personal şi exercită controlul asupra activităţii procurorilor şi a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi.
‘Dispoziţiile aceluiaşi Regulament îi obligă pe procurori ‘să efectueze urmărirea penală, să participe la şedinţele de judecată şi să soluţioneze lucrările în mod temeinic şi operativ’ (…) şi ‘să asigure securitatea dosarelor penale şi a celorlalte lucrări, precum şi confidenţialitatea acestora, potrivit legii’, se precizează în comunicat.
DNA a mai anunţat, luni, că a sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a aprecia asupra necesităţii sesizării din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare.
‘Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările ce conţin un amestec de fragmente reale cu sintagme obţinute prin colaţionare riscă să conducă la acreditarea unei idei false, şi anume că procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcţioneze ancheta într-un anumit sens’, se precizează într-un comunicat al DNA.
De asemenea, procurorii anticorupţie s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
‘Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la şedinţele cu procurorii din secţiile operative se discută aspecte ce ţin de managementul intern al acestei unităţi de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicităţii, se menţionează în comunicat.
(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)
