Ziua Mondială a Populației

Publicat de nicolaetomescu, 11 iulie 2017, 06:00 / actualizat: 11 iulie 2017, 9:51

Ziua Mondială a Populației a fost declarată în 1987 (când populația lumii a atins pragul de 5 miliarde), ca zi internațională de către Organizația Națiunilor Unite…

Marcarea acestei zile a avut loc, pentru prima dată, în 1989, la recomandarea Consiliului Director al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); a câștigat popularitate de la o ediție la alta, bucurându-se de sprijin și interes din partea organizațiilor și mulor oameni din întreaga lume…

În această zi, la nivel mondial, sunt organizate, de grupurile oamenilor de afaceri, de organizațiile comunitare, de organizații non-guvernamentale, de instituții și persoane fizice, diverse activități educaționale: seminarii, sesiuni de informare educațională și concursuri axate pe creșterea gradului de conștientizare a oamenilor a diverselor probleme de populație, precum importanța planificării familiale, egalitatea între sexe, sărăcia, sănătatea mamei și respectarea drepturilor omului…

*

Scăderea fără precedent a mortalității, care a început să se accelereze în părțile mai dezvoltate ale lumii în secolul al XIX-lea și s-a extins în întreaga lume în secolul al XX-lea, reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale omenirii. Estimarea speranței de viață la naștere a crescut de la 30 la 67 de ani între 1800 și 2005, ceea ce a dus la o creștere rapidă a populației: de la 1 miliard în 1810 la peste 7 miliarde în 2012 (o creștere în medie cu 2,6 oameni pe secundă, 158 de oameni pe minut, peste 225.000 pe zi și cu aproximativ 83 milioane pe an). Populația de peste 7 miliarde este, pe de o parte, o provocare, dar, pe de altă parte, și o oportunitate[1], cu implicații asupra sustenabilității, urbanizării, accesului la serviciile de sănătate și a responsabilizării tinerilor…

*

Conform Diviziei de Populație ONU:

• La 1 iulie 2015, populația lumii a fost de 7,3 miliarde locuitori;
• Pentru anul 2060, se prognozează că populația va fi de aproape 10 miliarde locuitori[2];
• Se estimează că populația Terrei va crește anual cu 1,1%;
• Țara cu cea mai mare creștere a populației, în anul 2014, a fost Oman, urmată de Liban, Niger, Kuwait și Sudanul de Sud…

                             *

Anul trecut, cu ocazia Zilei Mondiale a Populației, INS a pus la dispoziția celor interesați o serie informații statistice, din care redau:

Populația României

• La 1 ianuarie 2015, populația rezidentă a României a fost de 19,870 milioane locuitori. Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,163 milioane persoane care reprezinta 51,1% din totalul populației rezidente. Comparativ cu 1 ianuarie 2014, la 1 ianuarie 2015 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0-14 ani) cu 13,5 mii persoane, ponderea acesteia fiind constantă (15,5%) și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 16,5% la 17,0% (+78,9 mii persoane). Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 67,5% din total, în scădere cu 142,0 mii persoane față de începutul anului 2014;
• La 1 ianuarie 2015, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 9,1% în populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația urbană reprezentând 89,4% din populația totală a regiunii;
• În perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaței rezidente a României va continua să scadă, ajungând în anul 2060 la 13 milioane locuitori (varianta mediană), cu aproape 7,0 milioane locuitori mai puțin în comparație cu populația rezidentă înregistrată la 1 ianuarie 2015. În nicio variantă de proiectare, populația României nu va înregistra creșteri. În varianta optimistă (presupunând creșterea fertilității, creșterea speranței de viață și un sold pozitiv al migrației externe), în 2060, țara noastră ar avea 14,3 milioane locuitori, cu 5,6 milioane locuitori mai puțin față de anul 2015, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea și apoi menținerea la un nivel redus a fertilității, creșterea speranței de viață și un sold pozitiv al migrației externe) populația ar putea ajunge la 12,5 milioane de locuitori, înregistrând o diminuare de 7,4 milioane locuitori…

*

Tema ediției din 2017 este „Planificarea familiei: Împuternicirea oamenilor, dezvoltarea națiunilor”, potrivit site-ului www.un.org/en/events/populationday. „Accesul la o planificare familială voluntară, sigură, este un drept al omului. Este, de asemenea, esențial pentru egalitatea de gen și împuternicirea femeilor și este un factor cheie în reducerea sărăciei. Cu toate acestea, în jur de 225 de milioane de femei care doresc să evite sarcina nu utilizează metode sigure și eficiente de planificare familială, din cauza lipsa accesului la informații sau servicii ori lipsa de sprijin din partea partenerilor sau comunităților lor. Cele mai multe dintre aceste femei cu o cerere insuficientă de contraceptive trăiesc în 69 dintre cele mai sărace țări de pe pământ”, notează site-ul citat. Investițiile în realizarea planificării familiale oferă, totodată, câștiguri economice și alte avantaje care pot duce la dezvoltare în viitor, conform Organizației Națiunilor Unite (ONU). Ziua Mondială a Populației din acest an coincide cu Summit-ul privind Planificarea Familială, a doua reuniune a inițiativei „Family Planning 2020”, care are drept scop extinderea accesului la planificarea familială voluntară a circa 120 de milioane de femei până în 2020, potrivit www.unfpa.org…

[1] În pofida celebrei teorii malthusiane, rezumată la trei propoziţii: (1) capacitatea biologică a omului de a se reproduce depăşeşte capacitatea sa fizică de a creşte rezervele de hrană; (2) totdeauna, acţionează fie piedicile pozitive, fie cele preventive; (3) ultima piedică a capacităţii de reproducţie rezidă în limitarea rezervelor de hrană. Tot ceea ce a realizat Malthus a fost de a strânge la un loc o serie de fapte familiare, deducând consecinţele acestora; populaţia se înmulţeşte totdeauna până la limitele rezervelor de hrană, o înmulţire nestânjenită a fiinţelor umane poate conduce la impas, orice rată plauzibilă de creştere poate fi imaginată pentru mijloacele de subzistenţă. Malthus pune în evidenţă limita economică a pământului, generată de costurile sporite, solicitate de creşterea în ritm rapid a producţiei şi care nu pot fi acoperite eficient; este surprinsă şi o limită fizică a solului, generată de sărăcirea şi deteriorarea acestuia. Discutabile sunt cauzele, cât şi remediile propuse de Malthus pentru soluţionarea problemei. Creşterea în progresie geometrică a populaţiei are drept cauză segmentul cel mai sărac al acesteia, deoarece nu are o conduită castă. „Sunt foarte puţine ţări”, scrie Malthus, „unde nu se observă o constantă sforţare a populaţiei de a creşte peste mijloacele de subzistenţă. Această sforţare, constantă în acţiunea sa, tinde tot aşa de constant să cufunde în disperare clasele inferioare ale societăţii şi se opune la orice îmbunătăţire a stării lor”. Faţă de „situaţie”, Malthus are o serie de soluţii pe care statul este chemat să le înfăptuiască. Ca remediu sunt propuse: războaiele, conflagraţiile, creşterea deliberată a mortalităţii la popoarele mai puţin civilizate…

[2] UNFPA, organismul ONU dedicat problemelor populaţiei, utilizează scenarii diferite pentru a face previziuni privind evoluţia populaţiei. Conform scenariilor optimiste şi pesimiste, UNFPA estimează că în anul 2050 pe planetă vor trăi între 8 şi 10,9 miliarde de persoane, iar, în 2100, pe Terra vor locui între 11 şi 16,6 miliarde de oameni. Organizația Națiunilor Unite estima o creștere până la 10 miliarde în 2050, cu o creștere anuală de 1,1%. Ritmul creșterii este ridicat în primul rând în Africa, Asia și America Latină, în timp ce populațiile sunt stabile/în descreștere în Europa. Se estimează că, pe termen lung, populaţia din 43 de ţări va scădea între 2013 şi 2050. În Belarus, Bulgaria, Croaţia, Cuba, Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Serbia şi Ucraina populaţia va scădea cu mai mult de 15% până în anul 2050. Scăderea fertilităţii şi mărirea speranţei de viaţă vor contribui la îmbătrânirea populaţiei. La nivel mondial, numărul persoanelor de peste 60 de ani se va tripla până în anul 2100, crescând de la 841 milioane în 2013 la două miliarde în 2050 şi la aproape 3 miliarde în 2100…