(AUDIO) Atlas de anatomie de acum 330 de ani, tipărit de medicul personal al regelui Angliei, deţinut de UMF
Publicat de , 16 august 2017, 15:00 / actualizat: 17 august 2017, 14:23
Un atlas de anatomie tipărit în 1685 de Godefidus Bidloo, medicul personal al regelui Wilhelm al III-lea al Angliei, se află la Iaşi, la Universitatea de Medicină şi Farmacie, fiind singurul manuscris de acest fel din ţară, dar şi numai unul din cele 100 de exemplare existente în lume.
Cartea este considerată de specialişti foarte valoroasă, atât datorită desenelor, dar şi a faptului că pornind de la povestea lui în Anglia s-a pornit o lege în care în 1710 a fost incriminat plagiatul.
‘GODEFRIDI BIDLOO, Medicinć Doctoris & Chirurgi, ANATOMIA HVUMANI CORPORIS, Centum & quinque TABVLIS, Per artificiosiss G. DE LAIRESSE ad vivum delineatis, DEMONSTRATA, Veterum Recentiorumque Inventis explicata plurimisque, hactenus non detectis, ILLVSTRATA, AMSTELODAMI, Sumptibus Viduć JOANNIS ŕ SOMEREN, Hćrdeum JOANNIS ŕ DYK, HENRICI & Viduć THEODORI BOOM, MDCLXXXV’ este numele unui atlas care după mai bine de trei secole de la tipărirea sa a fost regăsit în podul Universităţii de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi.
Cartea a fost donată Universităţii de Medicină din Iaşi de profesorul Ion Iancu.
‘Nu ştim exact când a fost donată cartea. Din cercetările făcute în bazele de date instituţionale, universitare, ale bibliotecilor din ţară, nu avem la cunoştinţă că ar mai exista un astfel de atlas. De aceea credem că este singurul exemplar din ţară. Astfel de exemplare sunt foarte rare. În toată lumea sunt o sută. În urmă cu un deceniu un astfel de exemplar a fost scos la vânzare de o renumită casă internaţională de licitaţie, suma iniţială pornind de la 20.000 de dolari. Preţul de achiziţie a fost însă mult mai mare, dat fiind că a fost o licitaţie şi că atlasul a fost scris de olandezul Godefridus Bidloo, care a fost medic, anatomist, naturalist, poet şi profesor de medicină şi chirurgie la Leyda’, afirmă doctorul ieşean Richard Constantinescu, autor a mai multe studii de istoria medicinei.
Atlasul a fost elaborat chiar în perioada în care Bidloo era medicul personal al regelui Wilhelm al III-lea al Angliei, rege care de altfel s-a stins chiar în braţele sale.
‘Lucrarea pe care Bidloo a publicat-o în 1685 este considerată de către specialişti foarte valoroasă, mai ales datorită celor 105 desene ce diferă faţă de convenţiile anterioare ale ilustraţiei anatomice, realizate de Gerard de Lairesse, cel mai popular pictor al vremii din Amsterdam, şi gravate de Abraham Blooteling’, a declarat doctorul Richard Constantinescu.
El consideră că, făcând o comparaţie cu perioada actuală, se poate observa că desenele din atlasul de anatomie erau mult mai interesante şi mult mai relevante pentru studenţi.
‘De multe ori când arătam atlasul studenţilor şi comparam cu cărţile lor observam, din păcate, că acestea suferă din perspectiva iconografiei. Pentru acea vreme era un atlas inovator prin noutăţile pe care le aducea din perspectivă anatomică. (…) Acest atlas a schimbat multe aspecte’, a mai spus dr Richard Constantin.
Dincolo de desenele atractive, atlasul are o altă poveste interesantă legată de faptul că desenele au fost cumpărate de un chirurg şi plagiate, cum se mai întâmpla în acea epocă.
De la povestea acestui atlas plagiat s-a pornit o lege în Anglia prin care a fost incriminat plagiatul.
‘Atlasul nu a avut prea mare succes, aşa că familia lui Bidloo a vândut desenele, acestea fiind cumpărate de chirurgul William Cowper, cel care a descris glandele bulbouretrale. În 1698, Cowper publică ‘Anatomy of the Humane Bodies’ în care a folosit, fără a recunoaşte, opera lui Bidloo şi Lairesse. Practic, editorii lui Cowper cumpăraseră 300 de copii ale gravurilor din pricina faptului că anatomia lui Bidloo nu se vânduse. Cowper a redactat un text nou în limba engleză’, a declarat autorul şi doctorul Richard Constantinescu.
De la povestea acestui atlas plagiat s-a pornit o lege în Anglia, în care a fost incriminat plagiatul.
‘A urmat o aprigă dispută. Bidloo l-a acuzat pe Cowper şi a scris ‘Gulielmus Cowper, criminalis literari citatus, coram tribunali’ în care l-a atacat dur pe cel care şi-a însuşit munca altora. Acest plagiat este cunoscut ca fiind unul din cele mai importante din istoria medicinei. Prima lege a dreptului de autor a intrat în vigoare, prin decizia parlamentului britanic, în anul 1710′, a declarat Richard Constantinescu.
Atlasul a fost expus recent într-un nou muzeu de Istoria Medicinei înfiinţat în cadrul Centrului de limbi moderne al Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Grigore T Popa’ din Iaşi.
(Audio- Raluca Daria Diaconiuc, corespondent Radio Iași/Agerpres)