Ioan Gyuri Pascu… un an de la moarte
Publicat de nicolaetomescu, 26 septembrie 2017, 06:30
Feature conceput de Nicolae Tomescu; postprocesare sunet: Silviu Jitaru; interviu: George Vanvu
Ioan Gyuri Pascu s-a născut[1] la Agnita [2], unde a absolvit școala primară. A început să studieze pianul la vârsta de nouă ani; La vârsta de 14 ani, vocea lui s-a schimbat[3], amuzându-și prietenii cu imitarea genială a unor cântăreți de muzică pop cunoscuți. În timpul clasei a cincea, a început să joace handbal[4], renunțând la lecțiile la pian și încercându-și norocul în actorie[5]. A învățat, de unul singur, să cânte la ghitară. În 1976, a intrat la Liceul Agnita[6]. În același an a renunțat la handbal și a început să studieze muzica interpretată la chitară[7]. Pascu a asistat la concertele „Cenaclului Flacăra”[8]. S-a familiarizat și cu muzica din Occident[9], participând, activ, la brigada culturală a UTC[10], acolo unde a scris, a interpretat primele cântece de folk-rock. În 1984, s-a mutat la Cluj-Napoca[11].
După căderea comunismului și-a diversificat domeniile de activitate; în februarie 1990, a susținut solo un recital de muzică, și-a reînnoit contractul cu „Divertis” (alături de care a mers în turneu în toată România); în anii 90 ai secolului al XX-lea, a fondat și a fost solistul mai multor formații (de succes) precum „The Blue Workers”[12] sau „Pacific”. În 1993, a lansat primul album de succes[13].
A jucat în filme de lung metraj[14], în mai multe piese de teatru[15], a colaborat cu mai multe posturi de televiziune[16], s-a remarcat ca „jurnalist sportiv” și „comentator de sport”, a scris mai multe cărți (de spiritualitate și pentru copii).
Cea mai fastă perioadă din punct de vedere financiar a fost cea în care Gyuri Pascu a colaborat cu trupa „Divertis”[17]. Câştigurile obţinute acolo au fost reinvestite în prima casă de producție muzicală independentă deschisă în România[18]; între 2010-2014, afacerea devenise o problemă[19]; la rându-i, Clubul „Gyuri’s Pub” a fost închis; se adaugă divorțul de fosta lui soție[20], fapt care i-a afectat și bugetul[21]. Toate detaliile financiare l-au determinat/obligat pe artist să acumuleze datorii semnificative…
„La jumătatea vieţii”, TESTAMENTUL liric lăsat MOŞTENIRE de Ioan Gyuri Pascu:
„M-am bălăcit în glodul urii, m-am închinat numai la Gyuri”
„În ’90, oamenii de artă au intrat într-o criză de limbaj şi nu au mai avut acel limbaj artistic… cred ca acea criză se prelungeşte. Sunt atât de liberi încât nu se pot bucura de lucruri frumoase, fiind liberi. La talent nu observi efortul omului”…
[1] Tatăl era român, mama pe jumătate unguroaică; nou-născutul avea, totodată, origini poloneze și slovace. Mama sa a îmbrățișat confesiunea romano-catolică, tatăl era ortodox. Numele artistului reflectă originile: Ioan a fost ales dintre numele românești; al doilea nume era ungurescul Gyurika (notat însă Ghiurico – în certificatul de naștere și documentele personale). După cum avea să declare mai târziu Pascu (cel care a vorbit fluent limba maghiară, preferând diminutivul Gyuri), numele său a fost trecut greșit, deoarece nici tatăl, nici notarul nu erau familiarizați cu fonologia limbii maghiare…
[2] În Regiunea Brașov, dacă ne raportăm la perioada în care s-a născut artistul, acum în județul Sibiu…
[3] A cântat, pentru prima oară, în corul școlii, cu voce de soprană… Ca liceean, era încă la sopran/în cor, dar își folosea vocea de cap…
[4] Pentru o echipă de amatori…
[5] A debutat, ca actor-amator, în 1977, într-o piesă școlară care a avut loc la „Casa de Cultură” Agnita…
[6] Mai târziu, și-a schimbat denumirea în Liceul „Agro-Industrial”…
[7] Folosind, drept ghid, manualul Mariei Boeru…
[8] Inspirat din folkul american și folk rock, tolerat sub regimul comunist… În 1982, Pascu a cântat în cadrul „Cenaclului Flacăra” și la concertele „Scânteii Tineretului”; declara, mai târziu, că s-a inspirat de la cântăreții de muzică rock Cristi Minculescu, Liviu Tudan, Adrian Ordean, Vladi Cnejevici (toți au fost „cea de-a treia [mea] școală adevărată”)… Potrivit spuselor sale, „Între anii 1980 și 1985, eram înnebunit după Bob Marley”…
[9] Ascultând piesele artistei Olivia Newton-John și ale formației Queen…
[10] Pascu a făcut parte din Uniunea Tineretului Comunist (UTC)… A lucrat la o întreprindere de stat ca strungar; în 1980, a fost înrolat pentru câteva luni (a întâlnit mai mulți muzicieni care făceau armata, împreună au fondat formația „Fundal”, cu Pascu solist și toboșar – au participat la festivalul „Cântarea României”)… În 1982, Pascu a fost descoperit de Radio Vacanța…
[11] A fost admis la Facultatea de Litere (secția română-spaniolă) din cadrul Universității „Babes-Bolyai”… Pascu a predat limba și literatura română la o școală primară din Ulmu (județul Călărași) dar a renunțat la învățământ pentru a-și relua cariera muzicală…
[12] Membru activ… Pascu și „The Blue Workers” au lansat două EP-uri, plus albumul R&B „Mașina cu jazzolină” și „Caseta pentru minte, inimă și gură”; în februarie 1997, Pascu a lansat cel de-al treilea album, „Gânduri nevinovate”. În 1995, după o serie de festivaluri avute împreună cu „The Blue Workers”, Gyuri Pascu a participat la Festivalul „Cerbul de Aur” și a primit trofeul pentru „Cel mai bun album” din partea revistei „Actualitatea Muzicală”, pentru „Mașina cu jazzolină”…
[13] „Mixed Grill”…
[14] O vară de neuitat – în regia lui Lucian Pintilie și Occident – regizor Cristian Mungiu…
[15] Precum „Take, Ianke și Cadîr”… asigura și coloana sonoră pentru o parte din ele… Nu omit să scriu faptul că, în 1980, Pascu a dat examenul de admitere la Facultatea de teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș, examen pe care nu l-a promovat…
[16] TVR 1, Antena 1, ProTV… S-a dovedit un critic al radiourilor comerciale… Pascu a pus în discuție ProTV pentru producerea unui show de talente; a continuat să critice emisiunea „Românii au talent” chiar dacă fiica sa, Iarina, a făcut parte dintr-un ansamblu de muzică gospel care participase la concurs…
[17] În care era și asociat (abordase, în special, satiră politică)… Pascu devenise un fan al lui „Divertis” încă din 1982: își amintea că, „…după spectacol m-am întâlnit cu băieții de la Divertis. Le-a plăcut de mine, mi-au propus să intru în grup și, în 1987, în februarie, am avut primul spectacol cu ei”… Conform unei declarații date în ziarul „Gardianul”, „Divertis l-a transformat pe Gyuri Pascu în una dintre cele mai populare figuri ale umorului autohton”. În interviul din 2006, acordat de Toni Grecu (fondatorul trupei) publicației „Dilema Veche”, se amintea publicului cititor că Pascu a fost singurul membru din grup care nu fusese născut în Moldova… S-a despărțit, pentru prima dată, de „Divertis” în 2007 (la acea vreme, a susținut că nu mai putea face față ritmului susținut de trupă – alții susțin motivul potrivit căruia nu îi plăceau glumele cu tentă politică ale lui Toni Grecu); s-a întors la „Land of Jokes”, seria de comedie produsă de o jumătate a distribuției pentru Pro TV, dar s-a amplificat conflictul cu Toni Grecu; în iunie 2011, Pascu și restul echipei „Land of Jokes” a anunțat despărțirea definitivă de Divertis, Pascu a criticat Pro TV-ul pentru producerea unui show de talente. A continuat să critice emisiunea „Românii au talent” , chiar dacă fiica sa Iarina a făcut parte dintr-un ansamblu de muzică gospel care a participat la concurs
[18] În 1992, „Tempo Music”…
[19] Datoriile către stat ajungeau la 213.951 lei (aproape 50.000 de euro)…
[20] În 2010, artistul a decis să se mute cu chirie, lăsându-le fiicei şi fostei sale soţii o vilă estimată la 350.000 de euro. Daniela şi Gyuri ar fi rămas în relaţii apropiate până în ultima clipă (Pascu a făcut infarct în casa respectivă)…
O investigație jurnalistă publicată pe tolo.ro dezvăluia, la scurt timp după moartea lui Gyuri Pascu, că artistul credea în puterile supranaturale ale unei secte, așa-numitul cult Dang, considerat „periculos” în Europa. Fosta soție căpătase „darul vindecării de la însuși maestrul Dang”, liderul acestei mișcări spirituale, Daniela Marin ajungând, cu timpul, un fel de preoteasă a respectivului cult al cărui principal finanțator, în România, era regretatul artist. „Conform ideilor lor, să te duci la doctori e pierdere de vreme pentru că tot ce pot vindeca doctorii e corpul fizic, pe când prin practicile cultului vindeci toate corpurile astrale până la nivelul 7. Secta pretinde că a fondat o medicină alternativă autosuficientă, care pe nivelul 2 al inițierii poate vindeca Alzheimer și cancer, iar pe nivelul 3 al treptelor iluminării pot diagnostica SIDA și suferințele psihice. Ținta supremă este nemurirea”, încercase o explicație un prieten de-al lui Gyuri Pascu – pentru jurnaliştii coordonaţi de Cătălin Tolontan…
[21] Judecătorii au decis că artistul trebuia să plătească, lunar, o pensie alimentară de 3.000 de lei…
