Noapte albă la Iași… a galeriilor – INTERVIU – Ioana Soreanu (Vineri, 06.10.2017)
Publicat de isoreanu, 6 octombrie 2017, 12:23
Ioana Soreanu: A doua ediție a Nopții Albe a Galeriilor are loc, diseară, va începe, diseară și se va termina mâine dimineață, la Iași. Evenimentul este organizat, în plan local, de Asociația Culturală AltIași. De altfel, zilele acestea, la Iași, se simte o emulație culturală: FILIT, Festivalul de Teatru pentru Publicul Tânăr, și așa cum spuneam, Noaptea Albă a Galeriilor, evenimente culturale de calitate. Cu noaptea Albă a Galeriilor, Iașul a intrat într-un circuit, evenimentul desfășurându-se și în alte orașe. Invitații mei sunt George Pleșu, director la Borderline Art Space și project manager la AltIași, și Ștefan Constantinescu – regizor și pictor român, invitat special al acestei ediții a NAG. George, te rog, să ne vorbești despre această ediție, a doua, prima a fost un succes, cea de anul trecut. Câte galerii sunt în programul de vizitare?
George Pleșu: Noi avem în total peste patruzeci de locații pe harta NAG, pe care am distribuit-o gratuit în peste treisprezece mii de exemplare. Să-ncepem cu o știre care pe noi ne-a bucurat foarte mult. Nu am apucat să mai punem pe hartă un alt spațiu care va face parte din Noaptea Albă a Galeriilor, și anume Sala Victoria din cadrul clădirii Cinema Victoria. Sala respectivă a fost o sală expozițională timp de mulți ani, dar cred că deja sunt aproape zece ani de când nu mai e folosită pentru expoziții. M-a bucurat foarte mult când Felix Aftene, președintele UAP, m-a sunat și m-a anunțat că sala e gata pentru NAG și ar fi păcat să nu facem ceva, așa că ne-am mobilizat și acolo vom organiza o selecție a lucrărilor din expozițiile de anul trecut și de anul acesta de la Borderline Art Space. Pe lângă aceasta, avem încă douăsprezece galerii și spații expoziționale, încă o galerie – Galeria Genesis, Galeria de Artă în Spațiul Public a celor de la Hubrica, se deschide oficial, tot în această seară, și ca noutate față de anul trecut, Casa FILIT va avea o expoziție colectivă de fotografie despre primele trei ediții și au intrat și ei în programul NAG. Ca de obicei, artiștii își vor deschide atelierele pentru publicul larg, și încurajez, și de această dată, pe cei care se întreabă cum arată spațiul de lucru al unui artist, să își facă curaj și să pătrundă în intimitatea atelierelor.
Ioana Soreanu: O chestiune mercantilă aș vrea să introduc, totuși: cum este finanțat acest eveniment?
George Pleșu: Da, e foarte utilă întrebarea pentru că dacă anul trecut am aplicat pentru un proiect AFCN, care ne-a asigurat, mă rog, resursele, deci, ne-a ajutat cumva să realizăm o ediție de succes, spunem și noi nu numai dumneavoastră, și asta comparativ și cu cifrele de la nivel național, și anul acesta, lucrurile arată foarte bine, sperăm că vremea va ține cu noi și nu va fi foarte frig sau nu va ploua, pentru că, ca interes, cel puțin așa superficial, pe Facebook, Iașul stă mult peste celelalte orașe din țară, inclusiv București. Finanțator, anul acesta, este Consiliul Județean Iași și mai sunt o serie de companii din Iași care ne-au sprijinit, financiar sau nu, pentru a avea acest eveniment. Poate ca inedit față de ediția de anu trecut, pe lângă aceste două, de fapt, trei spații care intră în programul NAG, de care am vorbit înainte, avem un concert de muzică experimentală și video mapping…
Ioana Soreanu: Vroiam să te întreb, anul acesta, există și muzică la Noaptea Albă a Galeriilor, nu doar artă plastică sau vizuală.
George Pleșu: Da, da. Credem că cei interesați de arta contemporană sunt interesați de toate formele de exprimare ale artei contemporane.
Ioana Soreanu: Sigur.
George Pleșu: Ori, așa cum e făcută de George Stănciulescu, care e din Iași chiar dacă trăește în București în perioada asta, are un succes foarte mare pe nișa celor care ascultă muzică experimentală, tocmai se întoarce de la niște… un turneu în Anglia, a avut înainte… a fost invitat la un festival în Amsterdam, adică, pentru noi, e o bucurie să avem un astfel de artist prezent în NAG, iar faptul că Andrei Cozlac, cel care face proiecțiile, va asigura, și de data aceasta, suportul vizual al concertului și mai mult, va face și un video mapping pe una din galeriile implicate în eveniment, face această tranziție între muzică experimentală și artă vizuală foarte natural. Tot la Borderline, va avea loc acest concert, de la ora opt jumătate până la zece seara.
Ioana Soreanu: Ștefan Constantinescu a reprezentat România la Bienala de la Veneția și va prezenta un proiect la Borderline Art Space. Un artist care trăiește și lucrează la Stockholm și la București. Domnule Constantinescu, vă rog să ne descrieți proiectul dumneavoastră, De cealaltă parte, se intitulează.
Ștefan Constantinescu: Voi prezenta, practic, două proiecte: o instalație video, care se numește De partea cealaltă, și un film, Prologul se numește. Cele două proiecte le-am făcut, practic, în paralel, instalația video este făcută cu Andi Vasluianu și Ela Ionescu, iar Prologul este cu Cosmina Stratan și Andi Vasluianu. Este, cumva, o preocupare de-a mea mai veche, fac parte dintr-o serie legată de intimitate, am început seria asta undeva în 2009 cu Troleibuzul 92. Mi-am propus, inițial, să am șapte filme, probabil, vor fi mai multe lucrări. În momentul ăsta, nu mai mă gândesc la… când voi termina seria, mai degrabă sunt preocupat de lucrurile care mă interesează pe mine acum, și ăsta este un lucru care mă interesează. În special, ideea de cuplu, ideea de ratare, asta din perspectiva cuplului hetero. Cele două proiecte fac parte din această serie care se numește Povești despre intimitate.
Ioana Soreanu: Cum tratați acest subiect îmbinând arta plastică și regia?
Ștefan Constantinescu: Un lucru care mă interesează este momentul în care am un subiect. Există o temă, există o viziune asupra unei lucrări, sunt interesat de forma în care voi prezenta acea lucrare. Poate în ultima perioadă, balansul a fost rupt cumva și am pus mai mult timp și preocupare în zona filmului, asta și pentru că într-un fel, sursele de finanțare sunt mai dificile, necesită mai mult timp, dar în același timp, un lucru care mie îmi place foarte mult este că în momentul în care tu lucrezi un film, tu, de fapt, faci câteva mii, sau zeci de mii de fotografii, câteva zeci de instalații, câteva…, cumva, lucrezi și cu pictură, folosești foarte multe elemente în momentul în care tu faci un film. Și asta mă satisface pe mine, adică mă ambiționează și îmi dă forța să…
Ioana Soreanu: Sincretismul acesta al artelor.
Ștefan Constantinescu: Da, un amestec de lucruri și de forme care mă fac să mă simt bine. În momentul în care te gândești la costum, în care faci documentația pentru costum, pentru scenografie, scrii, și nu pentru că aș fi un talent în a scrie, din contră, dar îmi place să stau cu mine, în creierul meu, și să pun pe hârtie lucruri. Toate lucrurile astea, rar ți se întâmplă să ai toate elementele astea și să le pui împreună. Sigur că da, pictura, sau orice altă formă de artă vizuală, în orice altă formă, ai satisfacții, dar în momentul ăsta, și la tipul ăsta de proiect, care este un proiect mai narativ, mi se pare cel mai apropiat de mine și forma cea mai bună pentru a mă exprima, în momentul ăsta.
Ioana Soreanu: Credeți că această temă, a frământărilor în cuplu, este o temă foarte actuală și în societate, sau vă preocupă doar pe dumneavoastră?
Ștefan Constantinescu: Eu cred că este un lucru care se întâmplă cu toată lumea, adică, tocmai din cauza asta mi se pare că proiectul ar trebui să trezească un interes, dar din punctul mei de vedere, este preocuparea ultimilor zece ani. O primă perioadă a mea artistică, focusul a fost mai degrabă pe recuperare istorică. Bineînțeles că, ca mobil în această recuperare istorică, a istoriei recente, am fost eu. Dar acum, am mutat lucrul ăsta pe o zonă mai intimă, în relația de cuplu. Mi-e greu să spun de ce. Poate și pentru faptul că peste câteva luni împlinesc cincizeci de ani, e dificil. Dar, mi se pare că unicul rol pe care artisul îl are, sau unicul rol în ceea ce mă privește pe mine, este să vorbești despre tine, să te pui pe tine și să te arăți cum ești, și să vorbești despre lucruri intime pe care altfel, așa la radio, sau oriunde în altă parte, la o cafea, ți-e greu să le spui în cuvinte și să le pui, indiferent în fața cui. Rolul artei este, după părerea mea, ăsta, sau ce mă interesează pe mine. Pentru că arta este un animal cu multe capete, dar ce mă interesează pe mine este, cumva, zona asta.
Ioana Soreanu: Vă invităm la Noaptea Albă a Galeriilor, un eveniment foarte important pentru Iași, aflat la adoua ediție. De altfel, așa cum arată Iașul, săptămâna aceasta, cu toate evenimentele pe care le-am enumerat la început, spun din nou, de calitate, începe să-mi placă orașul Iași, îmi place, săptămâna aceasta, orașul Iași, George Pleșu.
George Pleșu: Cred că ar fi bine să ne spună și Ștefan lucrul acesta pentru că aveam chiar ieri o discuție despre transformarea orașului, din exterior. Pentru el, care a revenit după o perioadă mai lungă de timp, transformările se văd altfel.
Ștefan Constantinescu: Cred că ultima dată când am fost în Iași a fost acum cincisprezece ani, iar țin minte că era foarte provincial. Acum, e o transformare uriașă. E impresionant ce se întâmplă și orașul crește și… Îmi imaginez că în momentul în care trăiești aici, vezi lucrurile altfel, știi de fapt, cum au crescut, și cu ce durere, și cu ce greutate lucrurile s-au transformat.
Ioana Soreanu: Mulțumesc invitaților mei, artistul Ștefan Constantinescu, și George Pleșu, project manager AltIași și dorector la Borderline Art Space.
George Pleșu: Și noi mulțumim pentru invitație și vă așteptăm, diseară, să facem o noapte albă, dar plină de artă contemporană.
(Radio Iași/ FOTO Radio Iași și Facebook Noaptea Albă a Galeriilor)