Ascultă Radio România Iași Live

Ne interesează opiniile publicurilor Radio Iași

Publicat de Nicolae Tomescu, 12 martie 2018, 14:20

Hari Aiordachioaei SEFUL STATULUI NU EXISTA IN ROMANIA, DOAR PRESEDINTE CARE E PUS DE NOI IMPREUNA CU REPUBLICA SINT URMASE PUSE DE; STALIN. TREBUIA REFERNDUM. NU VREM CU REMINESCENTE SOVIETICE.

(comentariu pe Facebook Radio Iași)

 

Rândurile de față reprezintă tributul datorat publicurilor Radio Iași, acurateței limbajului oficial și concordanței depline cu termenii și expresiile din Constituție/din alte legi; se impun, în mod cert, pentru a înlătura/preveni confuzia generată în viața publică asupra identității, a rolului constituțional al unor autorități/funcții din stat

Limbajul oficial practicat în mass-media, în doctrină, dar, mai ales, în actele elaborate[1], include termeni sau expresii inadecvate/inexistente în legea fundamentală a României, precum „șeful statului” (indicându-l pe președinte)[2]… Potrivit art. 1 alin. (3): „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Constituția reglementează, în Titlul III („Autorități publice”) Capitolul II („Președintele României/articolele 80101), cadrul instituțional-constituțional al „Președintelui României”; niciun text, din acest capitol sau din altele altele, nu conține expresia „șeful statului”. De altfel, nici prin atribuțiile, rolul și funcțiile conferite – de reprezentare, de mediere, de desemnare, revocare sau numire a membrilor Guvernului, de consultare, de inițiere a referendumului sau de președinte al CSAT ș.a. – nu este calificat, în ordinea constituțională, ca „șef al statului[3]; drept consecință, nu este posibil ca noi, jurnaliștii, să pledăm pentru exprimarea invocată, deși aceasta este întâlnită în doctrina relevantă de drept constituțional, menționându-se, în mod atipic, deseori în aceiași propoziție/frază, ambele „expresii”: „Președintele Românieiși șeful statului[4]Totuși, în cartea Constituția României. Comentarii pe articole[5], se argumenteaza rolul Președintelui României, acordat prin art. 80 din Constituție, ca fiind „rolul șefului de stat în România”, definit de funcțiile și atribuțiile sale[6]

În unele dintre constituțiile statelor europene, președintele este desemnat, în mod expres, ca „Șeful statului și reprezintă unitatea naționala”[7]Spre ce tinde, în România, proiectul de lege de revizuirea Constituției – varianta 2014 a Comisiei parlamentare? La art. 1 se introduce alin. (1) indice 1, iar la art. 2 se introduce alin. (2) indice 1, după care se revine la art. 1 alin. (4) din Constituție, având ca obiect expresia „cooperarea loială” și teza a II-a referitoare la reprezentarea fiecăreia din cele 3 (trei) puteri[8]: „Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecatorească este reprezentată de ICCJ și de celelalte instanțe judecătorești”. Noul text din art. 1 alin. (4) nu-l include pe Președinte în puterea executivă; totuși, prin prerogativele sale, dispune de configurație constituțională (România oferind exemplul unei puteri executive bicefale). Se dorește adăugarea expresiei este Șef al statului organizat potrivit principiilor separației, echilibrului și cooperarii loiale al puterilor legislativa, executivă și judecătorească, în cadrul democrației constituționale”, dar respectiva adăugire nu este de natură să-l sustragă puterii executive[9]; dintr-un unghi de incidență, neincluderea Președintelui în niciuna dintre cele trei puteri, atribuirea calității de șef al statului, îl situează deasupra puterilor, lucru inadmisibil într-o organizare de drept, într-o democrație constituțională[10]

[1] De CSM, MJ, ICCJ, asociațiile profesionale, potrivit competenței proprii…

[2] Sau „magistrați”vizând global pe procurori, judecători și magistrații asimilați… Sau „servicii secrete”/„Serviciul Român de Informații – SRI” și „Serviciul de Informații externe – SIE”… De altfel, alți termeni sau alte expresii, precum adresarea publică frecventă, intitulată „Români” și întâlnită, mai peste tot, în cazul politicienilor, înalților reprezentanți ai puterii legislative, ai celei executive bicefale (Președintele României, Președintele Senatului, Președintele Camerei Deputaților, alți reprezentanți ai puterilor statului, precum si ai celor din mass-media), sunt de natură să sugereze o discriminare nepermisă de Constituție (art. 616), ale cărei texte conțin expresia „cetățenii români” (toți, indiferent de etnie sau naționalitate)…

[3] Așa era desemnat Regele – în Constituțiile din 1923 și 1938

[4] Exemplu: „Funcția de reprezentare a statului aparține, de regulă, Executivului și în cadrul acestuia, șefului de stat, fiind încredințată Președintelui României – art. 80 alin. (1) din Constituție”…

[5] Editura „Beck”/2008 (coordonatori: prof. univ. dr. Ioan Muraru și prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu), p. 80…

[6] (…)reprezentarea „statului român”; garantul independenței naționale, a unității și a integrității teritoriale; mediator și de veghere la respectarea Constituției, fără a fi, însă, garantul supremației sale, funcție atribuită (de art. 142Curții Constituționale, ș.a.

[7] Art. 87 alin. (1) – Constituția Italiei, art. 39 – Cipru, art. 77 – Moldova; art. 102 – Ucraina ș.a.; în Spania, conform art. 56 (1) pct. 1 din Constituție „Regele este șeful statului, simbol al unității și permanenței sale”; în Japonia, „Împaratul este simbolul Statului japonez și al unității poporului japonez” (art. 1 din Constituție), „îndeplinește numai actele referitare la chestiunile de stat stabilite de Constituție, fără a avea prerogative referitoare la guvernare” (art. 4 pct. 1); în Franța, deși aceasta este Republică Prezidențială, în Germania, Portugalia, Croația, Polonia, Elveția ș.a., președintele republicii nu este numit șef al statului”…

[8] Pe de o parte, textul reglementeaza puterile statului in cadrul principiilor separației, echilibrului, cooperării, pe de altă parte, în Titlul III/intitulat „Autoritățile publice” (text absent din art. 1 alin. (4)) sunt incluse: Capitolul I – „Parlamentul”, Capitolul II „Președintele României”, Capitolul III „Guvernul”, Capitolul V „Administrația Publică”, Secțiunea I „Administrația publică centrală de specialitate”, Secțiunea a 2-a „Administrația publică locală”, iar Capitolul IV „Autoritatea judecătorească” (nicidecum „puterea judecătorească”, în acord cu art. 1 alin. (4)), pentru a cuprinde și Ministerul Public”, Secțiunea a 2-a)…

[9] Așa cum ar rezulta din textele următoare (art. 81-101)…

[10] Unii consideră că, în privința textului art. 1 alin. (4) teza a II-a, ar fi mai fericită exprimarea: „Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Președintele României, Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Curtea de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești”…

 

Nicolae Tomescu, Redactor Șef

P.S.: Cu alt prilej, pe baza unei documentări exhaustive, mă voi strădui să analizez și partea a doua a comentariului…

Etichete:
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 12:48

Vrancea rămâne un judeţ cu un deficit mare de medici

Problema numărului mic de medici raportat la populaţie este cunoscută de mulţi ani, fiind mai pronunţată în unele zone. Vrancea rămâne un...

Vrancea rămâne un judeţ cu un deficit mare de medici
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 12:20

Clădirile publice din Nord-Est pot fi reabilitate termic cu sprijinul REGIO

Începând de astăzi, 3 aprilie 2025, Consiliile Județene, Autoritățile publice centrale și Comunele din Nord-Est pot depune proiecte pentru...

Clădirile publice din Nord-Est pot fi reabilitate termic cu sprijinul REGIO
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 11:14

Autorităţile pregătesc măsuri mai stricte la graniţă, după ce în Ungaria au fost confirmate încă două focare de febră aftoasă

Autorităţile pregătesc măsuri mai stricte la graniţă, după ce în Ungaria au fost confirmate încă două focare de febră aftoasă. Ministrul...

Autorităţile pregătesc măsuri mai stricte la graniţă, după ce în Ungaria au fost confirmate încă două focare de febră aftoasă
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 11:13

Iaşi: 300 de elevi vor fi studenţi pentru o zi, la Universitatea de Ştiinţele Vieţii

Peste 300 de elevi de la mai multe licee din Iaşi vor participă în perioada 4 – 11 aprilie la cea de-a zecea ediţie a evenimentului...

Iaşi: 300 de elevi vor fi studenţi pentru o zi, la Universitatea de Ştiinţele Vieţii
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 10:33

Guvernul va aproba în şedinţa din această dimineaţă un ajutor de stat pe 3 ani destinat fermierilor care cultivă legume

Executivul va aproba în şedinţa programată să înceapă peste o oră un ajutor de stat pe 3 ani destinat fermierilor care cultivă legume. Un...

Guvernul va aproba în şedinţa din această dimineaţă un ajutor de stat pe 3 ani destinat fermierilor care cultivă legume
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 10:12

800 de cărți pentru Biblioteca de la Voinești, inițiativa Asociației ROR Iași. Roxana Oana Rotaru, președintele Asociației ROR de la Iași, a fost în direct cu Adina Șuhan

Elevii Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Iași au fost provocați de Asociația ROR Iași să strângă cărți pentru Biblioteca...

800 de cărți pentru Biblioteca de la Voinești, inițiativa Asociației ROR Iași. Roxana Oana Rotaru, președintele Asociației ROR de la Iași, a fost în direct cu Adina Șuhan
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 09:42

Când se deschide Muzeul Radioului Siret? Florin Gușul Procopie în direct la Radio Iași

Când se deschide Muzeul Radioului Siret? Am aflat de la dr. ing. Florin Gușul Procopie, pasionat de electronică și lumea fascinantă a radioului....

Când se deschide Muzeul Radioului Siret? Florin Gușul Procopie în direct la Radio Iași
Prim plan joi, 3 aprilie 2025, 09:14

”De-ale noastre” (3 aprilie 2025): „Cine postește, bună faptă face!”

De-ale noastre (3 aprilie 2025) „Cine postește, bună faptă face!” Despre cine nu postește ce se spune în popor? Am aflat astăzi, la...

”De-ale noastre” (3 aprilie 2025): „Cine postește, bună faptă face!”