Iași: O nouă expoziție la Borderline Art Space – INTERVIU – Ioana Soreanu

Publicat de isoreanu, 17 august 2018, 11:16

O nouă expoziție se deschide astăzi, la Galeria de Artă Borderline Art Space din Iași. “Nu vă spun nimic interesant. Toată lumea trăiește ca mine!”, un proiect de desen, instalație și video al artistei Tatiana Fiodorova, din Republica Moldova, curator, profesorul Cristi Nae de la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași. Vernisajul, care va avea loc la ora 18,00, va deschide, de fapt, un eveniment mai larg, intitulat PopUp Festival Cameral, și care este o surpriză a organizatorilor. În continuare, scriitorul Dan Lungu va citi, pentru prima dată, pagini din noul său roman, va fi un moment de dans contemporan cu Vlad Mărculescu, balerin la Opera Națională Română din Iași, și un atelier cu publicul și un recital, susținute de soprana Johanna Rusu, profesor de canto și coach vocal. Tatiana Fiodorova și Cristi Nae, protagoniștii expoziției despre care vorbeam, sunt invitații Radio Iași. Un interviu realizat de Ioana Soreanu.

Ioana Soreanu: Galeria Borderline Art Space din Iași găzduiește un nou proiect, cel al artistei Tatiana Fiodorova, din Republica Moldova. Titlul este “Nu vă spun nimic interesant. Toată lumea trăiește ca mine!”, iar curatorul evenimentului este Cristi Nae, profesor la Universitatea Națională de Arte “George Enescu”, în același timp, curator la Centrul de Fotografie Contemporană din Iași. Desen, instalație și video în care este surprinsă, de către artistă, viața unor femei din țări ale fostului bloc sovietic, afectată de neajunsuri finaciare, ceea ce duce la marginalizare din punct de vedere social. Din prezentarea de pe pagina de Facebook a Galeriei Borderline, aflăm că Tatiana Fiodorova s-a născut și lucrează în Chișinău. “Utilizează instalație, performance live, artă în spațiul public, video. Subiectele tind să reflecte lumea contemporană în răspuns la problemele curente sociale, politice și estetice”, se mai spune pe pagina galeriei ieșene. În Studioul Radio Iași, se află artista Tatiana Fiodorova și domnul profesor Cristi Nae. Vă mulțumesc, că ați acceptat invitația noastră. Doamna Tatiana Fiodorova, v-a emoționat acest subiect, și vă preocupă. De ce mai mult decât altele, încât să îi consacrați un proiect?

Tatiana Fiodorova: Această temă este și personală. Vorbesc despre mama mea, care a fost, în perioada sovietică, lucrătoare în fabrica de tricotaje Steaua Roșie, dar în perioada Perestroika, a pierdut locul de muncă.

Ioana Soreanu: În Chișinău asta?

Tatiana Fiodorova: În Chișinău, da, în perioada sovietică. Și după asta, pentru mine, e important cum ea… pentru că acum, ea este lucrătoare ilegală în Piața Centrală, și pentru mine, asta este, cum noi ne putem imagina femeia din perioada sovietică și din perioada de acum, economic instabilă. Și de aceea, am început să desenez fragilitatea din societatea noastră. Și după asta, am făcut portretele altor femei. Asta a fost, de la început, în Chișinău. Și am făcut desenele și în Georgia, pentru că situația aceasta, de asemenea, e în blocul post-sovietic, și în Transnistria, și în alte țări. Pot să vă spun, în diferite perioade, avem diferite dificultăți, și asta putem, nu comparăm, dar punem întrebările: cum a fost viața în diferite perioade?

Ioana Soreanu: Ați colaborat  cu Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Părinţi şi Copii „Salvații Copii”. În ce a constat colaborarea?

Tatiana Fiodorova: Avem aceeași problem, ca în România, și în Moldova, mulți copii cresc acum fără părinți pentru că ei lucrează peste hotare. Și asta, cred că, pentru societatea noastră, este foarte problematic. Și pentru mine, a fost întrebarea, cum putem să îmbunătățim viitorul nostrum – și cu copii, noi am făcut obiecte și desene – cum putem să schimbăm lumea și să trăim mai bine decât acum. Și întrebarea a fost: cum putem să schimbăm lumea, în general, și cum putem să schimbăm viața personală? Și a fost foarte interesant, cum colaborăm împreună să facem artă comună. Și a fost bine și pentru ei, pentru că ei, acum, se gândesc: cum putem să îmbunătățim viitorul nostru?

Ioana Soreanu: Sunt afectate nu doar femeile, ci și familiile lor. Dar, rămânând la principalul obiect de inspirație al dumneavoastră, în ce fel sunt ele afectate?

Tatiana Fiodorova: Avem o problemă mare. Pentru că pensia, în statele post-sovietice, este foarte mică, aproximativ 50 de dolari pentru o lună, și ei nu pot supraviețui cu o pensie.

Ioana Soreanu: Sunt nevoite să trăiască departe de familiile lor.

Tatiana Fiodorova: Da, și asta e o foarte mare problemă economică și asta e ideea principală, cum putem să vorbim despre problema socială prin artă.

Ioana Soreanu: Domnule profesor Cristi Nae, vă rog să ne descrieți modalitățile folosite de Tatiana Fiodova pentru acest proiect, modalitățile artistice.

Cristi Nae: În expoziție, veți putea găsi mai multe obiecte pe care Tatiana le-a descoperit cercetând târgul, piața de vechituri. E o practică recurentă nu doar în Iași, numai că, în Iași, a descoperit anumite obiecte care au fascinat-o și pe care le-a trasnformat folosind un material de lucru mai puțin obișnuti, e vorba de hârtia igienică. Și aceasta este una dintre setările principale ale proiectului de la Iași, pentru că va expune serii de desene, de portrete, realizate pe hârtie igienică. Motivația transmisă de artistă fiind aceea că suportul exprimă fragilitatea persoanelor pe care Tatiana încearcă să le portretizeze, deci, să le prezinte ca ființe individuale, nu ca, ceea ce eu numeam, figuranții din jurul nostru, pentru că ei nu sunt actori, nu au voci, dar sunt peste tot, îi vedem, numai că nu îi băgăm în seamă. Deci, încearcă să le ofere un loc, o identitate, câtorva dintre cei care cerșesc sau își duc existența de azi pe mâine și pe care îi întâlnea în diverse locuri precum piața de vechituri, pe care o frecventa nu doar în Iași, ci și în alte orașe precum Chișinău, în Rusia, în Georgia, în celelalte țări în care a realizat acest tip de desene și în acest fel, dorim să discutăm, de fapt, despre o formă mai puțin vizibilă de violență socială. E vorba despre marginalizarea persoanelor cu situații materiale precare, în special bătrânii, care devin un soi de deșeu social. Ei nu mai sunt utili, statul i-a folosit, au muncit, corpurile lor au fost bune de producție, astăzi, sunt aruncați aproape la gunoi, deci, cu aceste pensii mizerabile. Prin urmare, pentru Tatiana, este o formă de a prelucra, și de a scoate în evidență acest fel de violență, care nu e violență domestică, dar e la o scară foarte largă, și de indiferență, până la urmă, dacă nu o numim violență, să o numim indiferență socială. În plus, la Iași, veți avea, cu alte cuvinte, aceste portrete, aceste obiecte reciclate, transformate de artistă, și alături de acestea, sunt desene și obiecte pe care Tatiana Fiodorova le-a realizat cu acești copii de la Centrul cu care a lucrat, căruia îi mulțumesc și pe această cale, pentru colaborarea bună. Copiii au fost invitați să-și imagineze un viitor mai bun, un altfel de viitor, să-și exprime visele pe care le au, pentru că părinții lor au plecat, tocmai pentru a le oferi un viitor mai bun, în străinătate, numai că, lăsându-i acasă, sunt o mulțime de probleme emoționale, de comportament, psihologia acestui tip de abandon este specială, desi, acest viitor incert este ceea ce-i ține pe ei aproape de părinți, absența lor, cred că este acută. Se vede în societatea de azi, avem generații de copii care au trait fără părinți, cu părinți plecați peste hotare, care sunt… unii dintre ei sunt bilingvi de nevoie, au trăit când acolo, întorși acasă, într-o situație de instabilitate generală, și atunci, Tatiana a încercat să transforme puțin, să dea voce acestor copii, să transforme anxietățile lor într-o formă de bucurie, dacă se poate, și să ofere spațiul artei pentru a vorbi despre aceste probleme presante ale societății, folosind cele două categorii defavorizate, e vorba, deci, de pensionari și de copii care trăiesc cu familii monoparentale sau chiar deloc.

Ioana Soreanu: Este un proiect complex, domnule profesor Cristi Nae. Unde ați așeza-o pe Tatiana Fiodorva în peisajul artei vizuale?

Cristi Nae: Tatiana Fiodorova este un artist… unul dintre, din punctul meu de vedere, puținii artiști, din Republica Moldova, care au avut o carieră consistentă în arta contemporană. Sigur, nu este singura. Pavel Brăila, Ghenadie Popescu sunt numele, probabil, cele mai cunoscute, dar nu sunt atât de mulți, din ce cunosc eu, și care au lucrat în condiții, deci, în lipsa unui sistem institutional artistic de tip occidental, un sistem guvernat de ceea ce noi avem, precum Uniunea Artiștilor Plastici, dar care nu s-a reformat, prin urmare, unul dintre puținii artiști care a reușit, totuși, să se conecteze la acest tip de expresie vizuală contemporană și la problematici actuale. Și aș așeza-o în această serie, în țara ei, dar și împreună cu alți artiști, într-o descendență a artei angajate social. Deci este evident că ea se preocupă de problemele societății, că încearcă să-și folosească arta pentru a vorbi, mai întâi, despre ele, pentru a pune întrebări, pentru a ne face să ne gândim la ele, și dacă se poate, pentru a produce anumite schimbări, măcar la nivelul percepției, dacă nu schimbări pe scară largă.

Ioana Soreanu: Deschiderea evenimentului va avea loc, la ora 18,00, la Galeria Borderline Art Space din Iași, vernisajul va fi urmat de un dialog al artistei Tatiana Fiodorova cu profesorul Cristi Nae, curatorul expoziției, dar și de un atelier deschis publicului.