Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită revizuirea principiului subsidiarității
Publicat de nicolaetomescu, 24 septembrie 2018, 12:46
Federația „Solidaritatea Sanitară” cere Guvernului României să sprijine solicitarea adresată UE pentru revizuirea principiului subsidiarității, pentru a contracara efectele migrației asupra țărilor sursă, trecând această temă pe agenda acțiunilor publice din perioada în care România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.
Reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” au prezentat deja această solicitare partenerilor europeni în cadrul seminarului internațional Three years after the migration and security agendas: “Where does the public sector stand?”/ Trei ani după agendele privitoare la migrație și securitate: “Unde se află sectorul public?” (ce se desfășoară în perioada 20-22.09.2018 la Hotel Novotel, București) împreună cu argumentele în favoarea acestui demers.
Este de domeniul evidenței faptul că migrația masivă combinată cu principiul subsidiarității sistemelor de asigurare socială are un impact dramatic asupra țărilor de plecare. În condițiile în care cei care migrează pentru muncă sunt în marea majoritate a cazurilor cetățeni la vârstă activă, odată cu plecarea forței de muncă România pierde contribuțiile pe care acești cetățeni le-ar fi făcut la sistemele sociale (în special la cel de sănătate). Fenomenul afectează toate țările sursă pentru migrație din Uniunea Europeană, sistemele sociale din aceste state riscă să devină nesustenabile din cauza migrației. Cu alte cuvinte, sporul de sustenabilitate pentru sistemele sociale din țările de destinație pe care-l aduc migranții devine un cost cu un impact major în țările de plecare ale acestora. Libertatea de care se bucură cetățenii și oportunitățile de care profită țările de destinație aduc cu ele un cost imens pentru cetățenii țărilor de plecare.
În condițiile în care rezultatele studiului Impactul migrației asupra salariaților din sănătate[1], dat publicității în aceste zile, au indicat condițiile de muncă drept principala cauză în determinarea migrației salariaților din sănătate, ele fiind afectate atât de cadrul deficitar de desfășurare a activității profesionale cât și de absența resurselor necesare pentru tratarea pacienților, este evident că România se află într-un cerc vicios:
– Sistemul de sănătate din România este deja afectat de migrația specialiștilor din sănătate prin reducerea posibilității de-a acorda îngrijiri medicale specializate și de calitate.
– Migrația unui număr mare de cetățeni reduce continuu resursele financiare necesare pentru sănătate, lipsind Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de o parte semnificativă a contribuțiilor.
– Scăderea capacității financiare a FNUASS determină la rându-i alterarea continuă a condițiilor de muncă din sănătate.
– Alterarea continuă a condițiilor de muncă determină migrația specialiștilor din sănătate.
Principala ieșire din acest cerc vicios o constituie revizuirea principiului subsidiarității cel puțin în privința sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Reamintim faptul că Federația „Solidaritatea Sanitară” susține de peste 10 ani revizuirea principiului sustenabilității, prezentând de-a lungul timpului și câteva principii de compensare a pierderilor suferite de sistemele sociale ale țărilor sursă pentru migrație (cel mai important fiind compensarea prin intermediul fondurilor structurale).
Pentru transpunerea în practică a acestei solicitări Federația „Solidaritatea Sanitară” pune la dispoziția Guvernului României expertiza necesară atât în acest domeniu specific cât și în materia soluțiilor de compensare.
Comitetul Director
[1] Impactul migrației asupra salariaților din sănătate
| Federația „Solidaritatea Sanitară” publică concluziile studiului Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a personalului din sănătate. Cercetarea a fost comandată de Federația „Solidaritatea Sanitară”, fiind desfășurată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) în perioada 12-18 septembrie 2018 pe un eșantion de 1253 salariați din sectorul de sănătate. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale. Cercetarea face parte din Strategia de acțiune bazată pe dovezi, implementată de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România.
Din perspectivă sindicală analiza concluziilor studiului evidențiază următoarele:
Concluzii
Cca. 78% dintre respondenți (83,7% dintre respondenții medici și 74,4% dintre respondenții asistente medicale) au indicat că au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. Cca. 26% dintre medici și cca. 19% dintre asistentele medicale au indicat că au lucrat anterior în străinătate pe perioade variabile de timp. Intenția clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a cca. 23% (cca. 24% dintre medici și cca. 19% dintre asistentele medicale). 17% dintre respondenți au indicat că sunt hotărâți și foarte hotărâți să-și caute un loc de muncă în străinătate.
Precizăm că procentele nu exprimă suficient impactul de unele singure, fiind necesară raportarea la numărul total de personal din secțiile respective și la distribuția geografică a intenției de migrație.
Din perspectiva factorilor locali (tip push) care influențează/determină decizia de a migra distribuția răspunsurilor – date de toți subiecții – pentru cele mai importante variabile este următoarea:
În privința factorilor externi (pull) care influențează/determină decizia de a migra, respectiv atrag specialiștii din sănătate să lucreze în alte state distribuția răspunsurilor – date de toți subiecții – pentru cele mai importante variabile este următoarea:
În domeniul schimbărilor care ar putea reduce tendința de migrație îmbunătățirea condițiilor de muncă este soluția indicată de numărul cel mai mare de respondenți (56%) – dintre cei care intenționează să plece – ca măsură ce ar putea determina renunțarea la intenția de a migra, urmată de creșterea veniturilor salariale (44%); asistentele medicale optează în primul rând pentru creșterea veniturilor salariale în timp ce medicii pun un accent mare pe îmbunătățirea condițiilor de muncă. Distribuția răspunsurilor sugerează necesitatea a două direcții complementare de intervenții pentru diminuarea tendinței de migrație: creșterea veniturilor pentru asistentele medicale și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru medici.
Abordarea de ansamblu indică faptul că veniturile salariale actuale nu se situează pe primul loc al factorilor care contribuie la reținerea salariaților în țară, acesta fiind ocupat de obligațiile de familie. Dacă ținem cont de acest răspuns cea mai eficientă abordare pare să fie cea privitoare la armonizarea vieții profesionale cu viața de familie. Veniturile salariale actuale sunt indicate în măsura cea mai mare de medici ca factori ce determină rămânerea în țară. 43% dintre salariații care nu au declarat în mod explicit că nu doresc să plece indică drept motiv al plecării condițiile de lucru și de avansare profesională acesta fiind un domeniu relevant de intervenție în vederea stopării migrației. Condițiile de viață mai bune din țările de destinație, ca factor de atracție, constituie numitorul comun pentru toate categoriile profesionale. Compararea valorilor pe care le au cele mai importate variabile pe cele două mari categorii de tipuri de cauze ale migrației indică următoarea distribuție:
După cum se poate observa, condițiile de viață/civilizație și condițiile de lucru ocupă ceea mai mare parte a tabloului cauzal.
3.1) Colegii plecați în alte țări Abordarea acestei perspective are în vedere două obiective: obținerea unor informații relevante pentru tabloul general al migrației și rolul de rețete de succes pe care îl au reușitele în urma migrației asupra celor rămași în țară.
Cca. 85% dintre respondenți au indicat faptul că au colegi/colege de secție / compartiment / departament plecați/plecate la muncă în străinătate. În privința informațiilor pe care aceștia le oferă despre cei plecați situația este următoarea (principalele tușe ale imaginii de ansamblul pe care o au cei rămași în țară):
În măsura în care intenția de întoarcere va fi confirmată și de alte cercetări (având ca subiecți pe cei plecați) putem lua în considerare faptul că, creșterile salariale ar putea să nu aibă efect semnificativ asupra dorinței de întoarcere/nu constituie un element de atracție. În măsura în care un astfel de efect există, el poate fi generat de contribuția altor variabile la tendința de migrare și rămânere în țările de destinație, cum ar fi condițiile de muncă și de civilizație.
3.2) Colegii întorși din alte țări 3.3) Deficitul de personal
Doar cca. 22% dintre respondenți consideră că ghidurile de bune practici în domeniul recrutării constituie o măsură eficientă de protecție împotriva efectelor migrației. Marea majoritate a respondenților nu au cunoștință despre existența unor ghiduri de bune practici în domeniul recrutării. Răspunsurile la întrebările deschise indică salariați care le confundă cu protocoalele de practică. În condițiile în care firmele de specialitate ca sursă de informații pentru migrație reprezintă doar cca. 30% impactul ghidurilor de bune practici în domeniu recrutării este extrem de limitat, acestea fiind mai curând o soluție de formă decât una de fond.
Analiza de ansamblul arată că, creșterile salariale din ultimii 3 ani au determinat scăderea tendinței de migrației în cazul a cca. 31% dintre salariați. În același timp însă reținem faptul că cca. 43% dintre respondenți au indicat că aceste creșteri salariale nu le-au modificat intenția de a migra pentru muncă.
55% dintre asistentele medicale au indicat că creșterile salariale nu au efect asupra intenției salariaților de a migra în timp ce doar 42% dintre medici au indicat același lucru. Majoritatea medicilor se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute în timp ce asistentele medicale sunt împărțite în mod aproape egal între mulțumire și nemulțumire față de veniturile obținute. Mai exact, 64,55% dintre medici se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute; doar 13,66% dintre ei se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți. În același timp, 39,21% dintre asistentele medicale se declară mulțumite și foarte mulțumite de veniturile obținute; doar 38,99% dintre ele se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Respondenții aparținând restului categoriilor de personal se situează în marea lor majoritate de parte nemulțumiților.
Doar cca. 30% dintre respondenți agreează în mod explicit recurgea la lucrători migranți (în România) pentru a anula deficitul de personal; cca. 31% o consideră o soluție greșită. În același timp, doar 5,5% dintre respondenți consideră că s-ar simți amenințați de colegii de muncă ce provin din alte state.
Cca. 16% dintre respondenți au indicat că au deja colegi de serviciu care provin din alte state. Cca. 66% dintre respondenți declară că nu se simt amenințați de valul de migranți ce doresc să vină în/să tranziteze România; doar 15,45% au indicat că se simt amenințați.
Condițiile inadecvate de muncă, lipsa dotărilor necesare pentru tratarea pacienților și supraîncărcarea cu sarcini de serviciu în contextul lipsei de personal sunt frecvent invocate.
Cauzele deficitului de personal sugerate de răspunsurile la întrebările deschise:
Un număr semnificativ de medici au reclamat încărcarea cu sarcini birocratice și timpul redus rămas pentru comunicarea cu pacienții. De asemenea, absența eficienței asigurărilor de malpraxis constituie un motiv de stres adus în discuția despre cauzele migrației.
O bună parte dintre respondenți se simt înșelați de Guvern, inclusiv din categoria celor care au beneficiat de creșterea salariilor de bază în acest an. Reducerea sporurilor și impozitarea indemnizație de hrană în regim de drepturi salariale (asimilate unui furt) sunt cel mai des invocate ca exprimând lipsa de respect cu care sunt tratați, aceasta din urmă constituind una dintre cauzele importate pentru decizia de a migra pentru muncă. Creșterile salariale din ultimii 3 ani nu au scăzut semnificativ dorința de migrație pentru muncă – este punctul de vedere exprimat într-o mare parte a răspunsurilor deschise. Deși întrebările se referă în mod explicit la creșterile salariale din ultimii doi ani, un număr mare dintre respondenți au preferat să se refere doar la efectele Legii nr. 153/2017. Spre exemplu, răspunsul „Sunt farmacist si nu am beneficiat de mărire salarială!” „ratează” în mod evident că farmaciștii au beneficiat de o creștere semnificativă a salariului de bază prin Legea nr. 250/2016 (care îi așezase pe aceeași poziție cu medicii). În discuție este efectul pe care-l generează contextul: amploarea creșterii salariilor medicilor a determinat un nivel de referință pentru așteptările tuturor categoriilor de salariați „învecinate”, generând efectul de nemulțumire prin comparație.
Studiul are ca subiecți exclusiv salariații din sănătate, fiind reprezentativ pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale, pentru restul categoriilor profesionale datele având doar caracter informativ. Precizăm că informațiile privitoare la alte categorii de personal indică o pondere în creșterea intenției de a migra pentru muncă. În măsura în care aceste informații vor fi confirmate de cercetări ulterioare fenomenul poate fi considerat unul îngrijorător, fiind de natură a afecta semnificativ activitatea unităților sanitare, deoarece el survine în contextul unui deficit de forță de muncă, înlocuirea celor plecați – indiferent de calificarea lor – devenind din ce în ce mai dificilă. Cu alte cuvinte, deficitul de specialiști din sectorul public de sănătate (valabil mai ales pentru unele specializări) tinde să fie dublat de un deficit general de personal. Personalul auxiliar (infirmiere și îngrijitoare – în special) este în ascensiune din perspectiva tendinței de migrație, probabil și datorită unei nișe specifice de activitate existentă în occident (ex. îngrijire bătrâni la domiciliu). |
