Timișoara… 15-20 decembrie 1989…
Publicat de nicolaetomescu, 16 decembrie 2021, 20:40
documentar de Nicolae Tomescu
- 23 noiembrie 1989: În timpul Congresului al XIV-lea al PCR, muncitorii din „schimbul I” de la „Uzinele Mecanice” din Timișoara încercau organizarea unei revolte împotriva regimului comunist; mişcarea lor a fost înăbuşită de organele Securității… Să ne amintim și de greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977), revolta spontană a studenţilor ieşeni /17 februarie 1987/, revolta de la Braşov /15 noiembrie 1987/…
- 15 decembrie… În apropierea casei lui Tőkés László se adună mai mulți simpatizanți ai săi. Tot acolo este observat și filat, de Securitate, Denis Cury – secretarul II al Ambasadei Marii Britanii, împreună cu o corespondentă de presă din Marea Britanie. Milițienii pleacă din zonă. În acest timp, la București se ia decizia închiderii talciocurilor din Timișoara, lucru care îi indispune pe unii timișoreni cu interese și pe micii negustori. La ora 16:00, în fața locuinței lui Tokes se adunaseră aproximativ 100 de oameni. La ora 19:00, Petru Moț, primarul Timișoarei, din ordinul prim-secretarului PCR Radu Bălan, îl vizitează pe Tokes și îl asigură că nu va fi evacuat. La ora 23:00, Emil Bobu ordonă, de la București, împrăștierea violentă a manifestanților (dar nimeni nu se mai afla în zonă)…
- 16 decembrie… La Timişoara se adună din nou „cetăţeni” pentru a protesta împotriva evacuării pastorului reformat. După-amiaza, au început să fie scandate lozinci anticomuniste, iar protestatarii s-au răspândit în Timişoara pentru a chema oamenii în centrul oraşului. Populaţia se strânge în număr din ce în ce mai mare în Piaţa Operei, apoi în Piaţa Mare. Apar steaguri cu stema decupată, iar lozincile comuniste din oraş sunt distruse. Trupele de Miliţie, Securitate şi Armată au început să-i bată şi să-i aresteze pe manifestanţi (peste 200 de arestări). La posturile de radio din străinătate încep să fie difuzate ştiri despre revolta populaţiei din Timişoara…
- 17 decembrie... În cursul nopţii, Nicolae Ceauşescu a discutat cu generalii Vasiel Milea (ministru al apărării) şi Tudor Postelnicu (ministru de interne) măsurile de luat împotriva manifestanţilor de la Timişoara: trimiterea în oraş a unor trupe motorizate şi de grăniceri, înarmate cu muniţie de luptă; demonstraţii militare, de forţă, pe străzi; somarea şi, ulterior, deschiderea focului la picioarele „elementelor declasate”…
-
ora 10:30 În Timişoara, Armata defilează pe străzi şi este agresată de cetăţeni. Militarii execută, parţial, ordinele primite. În această zi au apărut primele victime ale Revoluţiei: 59 de morţi şi câteva sute de răniţi. Potrivit mărturiilor celor care au participat la evenimente, au tras atât cadrele Securităţii, cât şi cele ale Miliţiei şi Armatei. Manifestanţii au ripostat cu pietre şi sticle incendiare;
ora 14:15 Generalul Vasile Milea dă ordinul „alarmă de exerciţiu” pe întreg teritoriul judeţului Timiş;
ora 16:00 (?) La București, în şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR au fost confirmate măsurile de represiune în Timişoara. Pentru a le aplica, sunt trimişi cu un avion special generalii de miliţie Constantin Nuță şi Velicu Mihalea, generalul de securitate Emil Macri şi generalii de armată Ion Coman, Ștefan Gușe, Victor Athanasie Stănculescu, Mihai Chițac. Milea, Iulian Vlad şi Postelnicu au fost admonestaţi pentru reacţia slabă avută în raport cu ordinele primite în cursul nopţii şi au fost propuşi pentru destituire. Pe perioada vizitei în Iran, Ceauşescu lasă problema de la Timişoara în mâinile Elenei Ceaușescu şi ale lui Manea Mănescu;
ora 17:00 Nicolae Ceauşescu a condus o teleconferinţă cu autorităţile locale, în urma căreia a dat ordin să se deschidă foc asupra civililor după nerespectarea somaţiei: „Începînd de astăzi toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv miliţia, trupele de securitate, unităţile de grăniceri, vor purta armament de luptă, inclusiv gloanţe! Fără discuţie! Cu respectarea regulamentelor şi normelor legale de somaţie conform legilor, constituţiei. Dar oricine atacă un ofiţer, un soldat, trebuie să primească riposta. Oricine intră într-un consiliu popular, într-un sediu de partid sau sparge un geam la un magazin trebuie să primească riposta imediat! Nici un fel de justificare!”;
ora 18:45 Generalul Vasile Milea transmite ordinul „Radu cel Frumos” pentru judeţului Timiş, care presupunea „alarmă de luptă parţială”;
ora 18:00 În conformitate cu decizia Elenei Ceauşescu, 40 dintre cadavrele celor împuşcaţi în Timişoara au fost transportate în secret la Bucureşti, unde au fost arse peste noapte, la crematoriu. Alte corpuri au fost îngropate într-o groapă comună. Documentele care conţineau cauza decesului au fost de asemenea distruse, familiilor celor ucişi urmând să li se spună că au fugit în străinătate…
- 18 decembrie… ora 9:30 Nicolae Ceauşescu pleacă în Iran. Graniţele României sunt închise. La Timişoara continuă demonstraţiile şi represaliile autorităţilor. Un grup de copii şi tineri care cântau colinde şi scandau lozinci anticomuniste pe treptele Catedralei Ortodoxe au fost seceraţi de o rafală trasă dintr-un blindat…
- 19 decembrie… Muncitorii din Timişoara intră în grevă generală. Are loc o altercaţie între generalul Ştefan Guşă şi reprezentanţii întreprinderii „ELBA”, în urma căreia este împuşcată o femeie. La presiunea muncitorilor, generalul Guşă se adresează mulţimii şi le promite că Armata nu va trage în ei. Manifestanţii scandează „Armata e cu noi!”…
- 20 decembrie... În Timişoara muncitorii se îndreaptă spre centrul oraşului. La ordinul generalului Milea, Armata se retrage în cazărmi. Au fost eliberaţi majoritatea deţinuţilor arestaţi în zilele precedente.
-
ora 13:00 Mulţimea din Timişoara desemnează un comitet cetăţenesc care să prezinte revendicările sale autorităţilor comuniste. La Comitetul Judeţean de Partid au fost înmânate primele cereri prim-ministrului Constantin Dăscălescu (venit în mod special): demisia lui Nicolae Ceauşescu şi a guvernului, organizarea alegerilor libere, reformarea învăţământului şi libertatea absolută a presei, Radioului şi Televiziunii, anchetarea şi condamnarea tuturor celor răspunzători pentru represiunea armată din zilele de 17, 18, 19 decembrie, eliberarea deţinuţilor politici, înapoierea morţilor pentru a fi îngropaţi creştineşte. În acelaşi timp, a fost creat Frontul Democratic Român, care a proclamat Timişoara drept primul oraş liber din România;
ora 15:00 Nicolae Ceauşescu se întoarce din Iran şi organizează o nouă teleconferinţă în care expune implicarea S.U.A., U.R.S.S. şi Ungariei în evenimentele petrecute în ultimele zile;
după-amiaza şi seara: Revoluţia se extinde la Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare și Deta. La Lugoj au apărut primele victime ale Revoluţiei;
seara: Este elaborată Proclamaţia Frontului Democratic Român;
seara: Radio Europa Liberă transmite un apel la solidaritate pentru cauza Revoluţiei şi cere românilor să aprindă a doua zi, la ora 19:00, o lumânare în pervazul ferestrei, pentru morţii Timişoarei;
ora 19:00 Într-o cuvântare difuzată la televiziune, Nicolae Ceauşescu condamnă manifestaţiile de la Timişoara şi ordonă măsuri drastice de represiune. Dă ordin gărzilor patriotice din unele judeţe din Oltenia să intervină în forţă la Timişoara şi proclamă stare de necesitate pe tot cuprinsul județului Timiș. Sunt organizate mitinguri pentru condamnarea Revoluţiei din Timişoara;
aproape de miezul nopţii: Nicolae Ceauşescu convoacă la sediul CC al PCR din Bucureşti pe reprezentanţii ambasadei U.R.S.S. pentru a le cere retragerea agenţilor sovietici din Timişoara;
în noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989: Muncitori din Craiova, Calafat, Băilești și Caracal au fost îmbrăcaţi în uniforme de gărzi patriotice, înarmaţi cu bâte şi trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara…