Bârlad, 15 ianuarie: Conferința „Cariera Luceafărului în Lirica Eminesciană” și lansarea volumului „Luceafărul în rebus” (S. Coloșenco)

Publicat de nicolaetomescu, 12 ianuarie 2019, 00:51

Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad sărbătorește Ziua Culturii Naționale printr-un dublu eveniment cultural care are loc marți, 15 ianuarie 2019, ora 14:00.

Este vorba despre conferința „Cariera Luceafărului în lirica eminesciană”, susținută de Luigi Bambulea, cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române din București și lansarea volumului „Luceafărul în rebus”, semnat profesor Serghei Coloșenco, care va avea loc la deschiderea manifestării.

Luceafărul în rebus este cel mai nou volum semnat de renumitul rebusist bârlădean Serghei Coloșenco, în care regăsim cunoscutul poem „Luceafărul”, reprezentat într-o manieră enigmistică ce se adresează pasionaților de jocuri de cuvinte și perspicacitate.

Conferinţa „Cariera Luceafărului în lirica eminesciană” este organizată de Muzeul „Vasile Pârvan” în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București. Dorind să omagieze personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu, instituțiile partenere propun publicului bârlădean o reflecţie consacrată uneia dintre „metaforele obsedante” ale liricii eminesciene, a „luceafărului”. Conferenţiarul, c.s. Luigi Bambulea, pleacă de la constatarea că, departe de a se limita la textul cunoscutului poem epic publicat în 1883, imaginea astrului excepţional este recurentă, cu semnificaţii diferite (a căror evoluţie va fi urmărită în cadrul prelegerii). Fără a reprezenta un element minor (decorativ) al imaginarului romantic, „luceafărul” se înscrie, într-un plan general, în estetica – de asemenea, romantică – a genialităţii, ca şi, într-un plan particular, în viziunile eminesciene astrale (asociindu-se, prin urmare, [lait]motivului stelei). Cu alte cuvinte, „luceafărul” reprezintă emblema unui spirit şi a unui destin ascendent, „celest”, excepţional, cumulând în poemul de maturitate (evocat mai sus) reflecţii şi semnificaţii cristalizate încă din timpul poeziei juvenile. Este semnificativ, în acest sens, că ocurenţa „luceafărului” este prezentă atât în primul poem eminescian publicat (La mormântul lui Aron Pumnul [1866]), cât şi în una dintre ultimele elegii eminesciene (Mai am un singur dor), elaborată de poet în succesiunea a 40 de variante şi publicată, antum, de Maiorescu la finele ediţiei princeps a Poesiilor, din decembrie 1883. Reflecţia propusă publicului bârlădean face parte dintr-un proiect intelectual al conferenţiarului (care a susţinut un curs consacrat Luceafărului eminescian în cadrul Academiei Private, din Bucureşti, în luna octombrie a anului anterior, şi care pregăteşte un eseu hermeneutic dedicat acestui poem, publicabil la aniversarea, din 2023, a 140 de ani de la apariţia lui, la Viena şi, ulterior, la Bucureşti).

Organizator: bibliotecar Valentina Fornea

Marți, 15 ianuarie 2018, începând cu ora 14:00, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, bârlădenii celebrează Ziua Culturii Naționale.