DIICOT îşi suspendă activitatea în semn de protest faţă de adoptarea OUG pe legile Justiţiei
Publicat de , 25 februarie 2019, 14:26
Adunarea Generală a procurorilor DIICOT a decis, luni, suspendarea activităţii în perioada 26 februarie – 8 martie, între orele 8,00 – 12,00, în semn de protest faţă de adoptarea de către Guvern a OUG 7 care modifică legile Justiţiei.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, în acest interval de timp vor fi soluţionate doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suportă amânare.
Procurorii DIICOT solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea OUG 7/2019, subliniind că efectele juridice şi impactul acestei ordonanţe ‘pot periclita grav funcţionarea Ministerului Public, a sistemului de justiţie în ansamblul sau, dar şi independenta procurorilor’.
De asemenea, punctul de vedere al procurorilor DIICOT va fi trimis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Luni, procurorii DIICOT s-au întrunit în cadrul unei adunări generale şi au adoptat cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenţi, un punct de vedere în legătură cu modificările Legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, aduse prin OUG 7/2019.
‘Procurorii din cadrul DIICOT protestează faţă de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, a înţeles să adopte a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanţă de urgenţă, a ‘legilor justiţiei’, acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni sunt de natură să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie’, susţine DIICOT.
În opinia procurorilor DIICOT, OUG 7/2019 prezintă numeroase vicii de neconstituţionalitate, ce ţin atât de controlul extrinsec de constituţionalitate, dar mai ales de controlul intrinsec de constituţionalitate.
‘Astfel, din perspectiva extrinsecă, OUG 7/2019 a fost adoptată cu nesocotirea competenţelor date de lege CSM, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secţiei pentru procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actului normativ pentru a putea analiza şi formula un punct de vedere care să fie susţinut în Plenul CSM şi care să reflecte opinia magistraţilor procurori. Astfel, membrii Secţiei pentru procurori au fost direct împiedicaţi să îşi exercite mandatul constituţional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinţe legale goleşte de conţinut dispoziţia legală invocată şi rolul CSM de garant al independenţei justiţiei, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituţie. Apreciem, de asemenea, că este necesară verificarea împrejurărilor care au condus la o atare situaţie şi a circuitului documentului în cadrul CSM, inclusiv în scopul adoptării măsurilor legale pentru a se putea preveni repetarea unor astfel de situaţii în viitor’, spun procurorii.
Din perspectiva intrinsecă, adaugă procurorii, modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, încalcă principiul statuat de art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ‘Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor’.
‘Or, prin această modificare, Plenul CSM, compus atât din judecători, procurori, cât şi membri ai societăţii civile, este chemat să acorde aviz pentru numirea în funcţiile de rang înalt din cadrul Ministerului Public, încălcându-se astfel principiul non-interferenţei, al separării carierelor magistraţilor judecători şi procurori. Această încălcare are loc, de asemenea, cu ignorarea distincţiei între vechimea în funcţie şi vechimea în grad, precum şi a aspectelor ce ţin de specializarea profesională în variile domenii ale dreptului. Urmare nerespectării principiului separării carierelor se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcţii de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public, încălcându-se astfel în mod expres şi dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit căruia: ‘În Romania, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie’, precum şi ale art.131 alin.(2) din Constituţia României, potrivit căruia: ‘Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii’. Este de natura evidenţei că legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza în care o persoană având o altă calitate decât aceea de procuror ar putea să conducă Ministerul Public. Ca atare, rezultă în mod clar încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art.1 alin.(5) şi art.131 alin.(2) din Constituţia României’, afirmă sursa citată.
Procurorii mai spun că aceeaşi inconsecvenţă a Guvernului se remarcă şi cu privire la reformularea condiţiilor referitoare la cariera magistratului şi a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcţii, observându-se că se acordă deopotrivă vocaţie de a candida oricărui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcţia, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii.
‘Aceasta, după ce prin modificările aduse textelor iniţiale ale Legilor nr.303, nr.304 şi nr.317/2004, atât prin legile adoptate de Parlamentul României, cât şi prin celelalte 3 ordonanţe de urgenţă ce au precedat OUG nr.7/2019, toate limitele de vechime în funcţia de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcţii de conducere în parchete şi instanţe au fost ridicate. În mod sistematic, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat, în acord cu dispoziţiile art.7 din CEDO, că textul unui act normativ cu putere de lege trebuie să fie coerent, clar şi previzibil. Or, modificările succesive prin ordonanţe de urgenţă şi la intervale scurte de timp, sub aspecte esenţiale ale normelor ce reglementează cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, dar şi pe cele ale art.147 alin.(4) din Constituţie, ce vizează forţa obligatorie a deciziilor CCR’, explică procurorii DIICOT.
DIICOT apreciază că avizarea numirii procurorilor în funcţiile de rang înalt de către Secţia pentru procurori a CSM este în acord cu Constituţia României şi legile în vigoare aplicabile, cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi cu respectarea principiului legal al separării carierelor şi trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, iar candidaţii eligibili trebuie să fie dintre procurorii în funcţie la data depunerii candidaturii.
‘În referire la modificarea dispoziţiilor prevăzute de art.57 din Legea nr.303/2004, prin introducerea, după alineatul (7) a unui nou alineat (alin.71), prin care procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de preşedintele României (funcţiile prevăzute la art.54 din aceeaşi lege), opinăm că acesta va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcţiilor de conducere poate interveni intempestiv, şi nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Or, legiuitorul instituie o interdicţie expresă cu referire la delegarea în aceste funcţii, fără a decela între motivele vacantării şi fără a prevedea soluţii pentru situaţii excepţionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situaţia în care nu este declarat admis niciunul dintre candidaţi ori pentru funcţia în cauză nu au fost depuse candidaturi. În condiţiile în care interdicţia este absolută şi nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situaţii precum cele menţionate, vacanţa funcţiei ridică serioase probleme, ştiut fiind faptul că unele dintre prerogativele acestor funcţii nu pot fi preluate de către funcţiile imediat următoare, astfel cum acestea sunt prevăzute în ierarhie’, se precizează în comunicatul DIICOT.
Cu privire la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie conduce la eliberarea din funcţie, DIICOT apreciază că, în lipsa unei definiţii ori a înţelesului legal al sintagmei ‘bună reputaţie’, se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecţii cărora li se adresează textul legal.
În aprecierea procurorilor, această normă este de natură a aduce atingere independenţei justiţiei şi de a crea o presiune gravă asupra magistraţilor.
În ceea ce priveşte normele referitoare la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii DIICOT amintesc că s-au pronunţat în mod constat împotriva constituirii şi operaţionalizării acesteia, considerând că acest demers ‘denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar’, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia şi în ultimul Raport MCV.
‘În plus, în forma actuală, prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ, ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României: ‘Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea’, respectiv ‘Nimeni nu este mai presus de lege’. Modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la şi noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al SIIJ, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic, eludând dispoziţiile art.132 alin.(1) din Constituţie, potrivit căruia: ‘Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei’. Scoaterea controlului activităţii SIIIJ în afara controlului ierarhic de legalitate şi de temeinicie, exercitat de procurorul general al PICCJ, reprezintă o încălcare clară a dispoziţiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituţia României. Practic, orice sistem de ‘check and balance’ este anulat’, mai declară procurorii DIICOT.
Procurorii DIICOT mai susţin că abrogarea alineatelor (6) şi (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialiştilor IT, la mai puţin de 10 luni de la reintroducerea modalităţii de salarizare acum abrogate, creează incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale, indispensabile pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii din cadrul parchetelor şi instanţelor judecătoreşti.
‘Externalizarea procedurilor şi proceselor de funcţionare şi întreţinere a reţelelor şi sistemelor informatice din domeniul justiţiei poate produce serioase inconveniente materiale şi funcţionale. Eventuala adoptare a unei astfel de măsuri cu implicaţii la nivel strategic în cadrul sistemului de justiţie şi pentru justiţiabili, excedează înţelesului legiferării cu caracter de urgenţă. Învederăm faptul că, în ultimii 10 ani, atât instanţele, cât şi parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzător şi compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scară largă la nivel naţional şi internaţional. Aceste eforturi au fost susţinute printr-un nucleu de profesionişti format din specialiştii IT angajaţi în cadrul parchetelor şi instanţelor, care au beneficiat în mod meritat de un nivel de salarizare corespunzător specializărilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o bună perioadă de timp migrarea acestora în sectorul privat’, explică DIICOT.
Procurorii DIICOT solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea OUG 7/2019, urmând ca punctul lor de vedere să fie trimis şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, unde se află pe rol două dosare.
‘Faţă de aspectele menţionate anterior, întrucât efectele juridice şi impactul OUG nr. 7/2019 pot periclita grav funcţionarea Ministerului Public, a sistemului de justiţie în ansamblul său, dar şi independenta magistraţilor procurori, având în vedere dispoziţiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, solicităm Avocatului Poporului să îşi exercite atribuţiile în sensul sesizării Curţii Constituţionale a României pentru efectuarea controlului de constituţionalitate asupra OUG nr.7/2019. De asemenea, întrucât pe rolul CJUE se află înregistrate cauzele nr. C-83/2019, respectiv C-127/2019, se va proceda la transmiterea prezentului punct de vedere către CJUE, sub forma Amicus curriae, pentru a fi analizat în cadrul deciziei privind adoptarea de măsuri provizorii în conformitate cu a Tratatul UE’, afirmă procurorii.
În plus, punctul de vedere adoptat de procurorii DIICOT va fi transmis Curţii Constituţionale, pentru a fi analizat în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc privind sesizarea în controlul anterior de constituţionalitate vizând Legea de aprobare a OUG nr.90/2018, la termenul din 27 februarie.
Totodată, hotărârea adoptată în Adunarea Generală a procurorilor se va publica pe site-ul DIICOT şi se va transmite membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, precum şi procurorului general Augustin Lazăr şi reprezintă mandatul pe care procurorii Direcţiei îl dau acestora pentru discuţiile ce vor avea loc, luni, la sediul Guvernului pe tema OUG 7/2019. (Agerpres/FOTO rtv.net)
