Diana Stoica: „Nu există idealuri, dar mereu trebuie să tindem spre ele”
Publicat de nicolaetomescu, 21 iunie 2019, 13:33 / actualizat: 21 iunie 2019, 23:50
Nu știu dacă ideile pornesc și dintr-o joacă într-un studio… Nu știu dacă viața se transformă, deseori, în aparență… Îmi amintesc, vag, de reacțiile mele pe când împlinisem 21 de ani… Cred, pe mai departe, că tinerețea este bogată și variată în nuanțe, expresivă, dar și ușor disperată în a o rupe cu orice trecut…
Într-un cadru general al respingerii, unde pare „firească” ruptura de imaginea pe care o are copilul despre părinții săi[1], Diana Stoica, studenta în anul III la Facultatea de „Jurnalism și Științe ale Comunicării” din Chișinău[2], nu ezită să marturisească: „Mama mea radiază de fericire când îmi vede succesele, iar tatăl meu umple batista cu lacrimi de fericire”.
Diana Stoica lansase (2017), pe YouTube, clipul „Muzica răsună”[3] (semnătura rapper-ului Kapushon[4]). Avea 19 ani, iar videoclipul nu este, în primul și în ultimul rând, o reacție tipică a tinerilor înclinați spre egoismul numit de psihologi narcisism; cei din imagini nu se ce concentrează, neapărat, pe propria persoană, nu vor să găsească toate răspunsurile în ei înșiși/ele însele, pretinzându-și originalitate; dar, „pentru a fi tu însuți/însăți” trebuie – nu-i așa? – să fii diferit de ceilalți, să cochetezi cu excentricitatea; nevoia lor de a atrage atenția se observă, mai ales, în muzică, dar și în lucruri simple, chiar simpliste[5]; adevărat, videoclipul pentru „Dansează Ana” era menit „să binedispună pe toată lumea”[6]:
Recent, am sesizat o oarecare tendință hardcore punk[7], cei care o îndrumă pe Diana Stoica „rupându-se” de granițele auto-impuse, nicidecum în favoarea chitarelor melodice, ci a instrumentelor de percuție și a celor de suflat din alamă, ritmurilor „folclorice” și (profund) personale, versurilor care invocă pasiune (tinerească, cu accente triumfalist-regionaliste[8]) și exprimă, inclusiv, nostalgie, efuziune (totodată, amărăciune) romantică, căutare popular-poetică…
Videoclip cu Diana Stoica interpretând melodia „Butonaș”! © & Ⓟ 2019 PR & Management: Veaceslav Tatar Slayk; Booking Diana Stoica; Producție: „Smally Music”; Muzică: Vitalie Catană („Smally”); Text: Bogdan Dascăl; Aranjament: Vitalie Catană („Smally”); Mix/Mastering: Vitalie Catană („Smally”); Chitară: Serghei Iarovoi; Trompetă: Valeriu Mazilu; Videoclip / Producție: „Incredibili Production”; Regie: Ion Banaru; Camera / Montaj: Mihai Șchiopu; Make-up & Cuafură: Tatiana Codreanu; Scenograf: Victoria Rotaru; Casting: Feoctist Cănățui; Fotograf: Nick Man; Actori principali: Diana Stoica, Nanu Danu, Anya Tapeș…
[1] Uneori, tinerii uită de oamenii cărora le datorează viața și talentul, își găsesc sprijin în lideri fictivi, inventați, care reprezintă „idealul”, „arhetipul”, „ perfecțiunea”…
[2] „Jurnalismul”, consideră Diana Stoica, „este una dintre cele mai interesante vocații. Aici nu ai timp și nu ai cum să te plictisești. Mereu ești în mișcare, în căutare, în gândire, cuget etc. (…) Iar cea mai plăcută ocupație este atunci când mergem în teren și adunăm informații pentru a face materiale jurnalistice. Pentru mine, și jurnalismul este o artă, nu oricine poate fi un jurnalist adevărat și echidistant. Iar ce ține de mine, fac și o să fac și muzică, și jurnalism. Am două căi prin care pot face lumea mai fericită, veselă și mai bună. Astfel am decis eu să combin frumosul și plăcutul, pentru a crea o adevărată artă.”
[3] Din punctul de vedere al Dianei Stoica, melodia „Muzica Răsună’’ are la bază „un dialect moldovenesc’’, „caracterizează ca popor și personalitate”, are menirea de a transmite mesajul „precum că viața trebuie trăită cu sens și mereu la pozitiv, indiferent de vârstă, gen, etc.’’; suficient de ritmată, veselă, ușor de reținut, dansantă, „vorbește despre lumea inhibată în tot progresul tehnic; un „battle” între generații, dar până la un punct: „indiferent dacă tinerii de astăzi nu au aceleași gusturi cu generațiile precedente (contrazicându-se oricum), piesa”, afirmă Diana Stoica, „îi unește și-i face să se veselească împreună și să trăiască prezentul, această melodie fiind pe placul tuturor”:
[4] „Stăteam în vara anului 2016 și mă gândeam că vreau deja să fac ceva mai mult, vreau un videoclip, dar mai neobișnuit, ceva cu care pot rămâne în fiecare celulă a omului și mă gândeam la cine ar putea să mă aducă în asemenea stare. Gândul m-a dus la Marin Crețu (alias Kapushon). Cam cu un pic te teamă, nu știu de ce mi-am luat inima-n dinți și i-am propus ideea mea. Îmi amintesc că el era plecat peste hotare în acel timp și-mi zice că atunci când revine în țară, ne vedem și discutăm ce și cum. Prin septembrie 2016 așa și a fost. Nu mă așteptam să accepte (așa sunt eu uneori – puțin mai pesimistă). Ne-am văzut, am discutat și m-a întrebat cam ce fel de muzică mi-aș dori. Am zis că vreau ceva bun și mi-a zis: «Am eu o idee bună pentru tine, sper să-ți placă» și așa a început totul. Am primit demo-ul undeva peste o lună și din prima ascultare mă uitam cam straniu, deoarece până atunci nu prea cântam eu așa gen de muzică. Am mai ascultat-o de câteva ori și deja eram dependentă de această melodie. Din prima zi știam versurile la perfecție. Prin noiembrie 2016 am făcut înregistrarea piesei. Mi-a fost foarte, foarte ușor să lucrez cu Marin, eu am prins piesa repede și bine, iar el mă încuraja atât de mult, că era să mănânc microfonul ăla din sudio. A fost minunat!”…
[5] Așa cum este moda, o excentricitate specială, menită să-i deranjeze, într-o măsură oarecare, pe adulți; în plus, se caută aprobarea celorlalți tineri, aflați în aceeași situație, se creează grupuri în jurul gusturilor împărtășite..
[6] Realizat de echipa „CIOfilm”, cu filmări care au avut loc la un salon de frumusețe și la un club de karaoke din Chișinău, ideea principală a producției (le are drept protagoniste pe Mihaela Baciu, Ionela Covali și Valentina Manolea), privește transformarea „imaginii” Anei într-o domnișoară de club, cu ajutorul prietenelor sale „mai dezghețate”; din cauză că nu avea un dress-code „potrivit”, nu a avut acces într-un club; prietenele ei au dus-o la un salon pentru a-i schimba coafura și a-i crea un look de „conformitate”…
[7] Gen al muzicii punk rock din subcultura punk, apărut (la sfârșitul anilor 1970) pe continentul nord-american, mai ales în suburbiile Washington DC; Hardcore punk este mai agresiv, mai rapid decât punk rock-ul „obișnuit”; sfârșitul anilor 1980 a surprins dezvoltarea post-hardcore, stilul fiind orientat într-o direcție care presupunea complexitate și mai multă dinamică, cu accent sporit pe cântăreț (nu pe screaming)…
[8]Limbajul regional şi limbajul popular sunt categorii distincte. Primul se defineşte pe baza criteriului geografic, iar al doilea se defineşte pe baza criteriului socio-cultural, în care popular se opune lui literar; spre deosebire de regionalisme, folosite numai în anumite zone, elementele populare sunt întrebuinţate pe tot teritoriul ţării, îndeosebi de vorbitorii cu un grad mai redus de instrucţie…