CESE solicită Comisiei invită Comisia la o mai profundă reconciliere a legislației din domeniile industrial și energetic cu politica sa privind schimbările climatice

Publicat de nicolaetomescu, 18 iulie 2019, 12:14

Comitetul Economic și Social European (CESE) invită Comisia să reflecteze mai în profunzime asupra opțiunilor de politică menite să contribuie atât la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și deci la combaterea schimbărilor climatice, cât și la menținerea competitivității. Obiectivul trebuie să constea într-o mai bună protejare și promovare a industriilor mari consumatoare de resurse și de energie din UE; în caz contrar, Europa riscă să piardă locuri de muncă în favoarea unor economii mai puțin ecologice și să nu își atingă ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

Sistemul actual de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar putea determina relocarea bazei industriale din Europa în țări cu economii mai puțin ecologice

Politica UE în domeniul climei va trebui să opereze în următorii ani o tranziție esențială, de la industriile mari consumatoare de resurse și de energie la neutralitatea climatică. „Actualul sistem de comercializare a certificatelor de emisii, care vizează încurajarea investițiilor, se dovedește inadecvat acestui scop, deoarece este departe de a fi aplicat peste tot în lume. Dacă va fi utilizat doar în Europa, el va genera un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și, prin urmare, a investițiilor”, a atras atenția Aurel Laurenţiu Plosceanu, raportor al avizului CESE pe tema Perspectiva industrială sectorială a reconcilierii politicii în domeniul climei cu cea energetică, adoptat la 17 iulie. „Prin urmare, recomandăm Comisiei să analizeze mai detaliat diverse opțiuni, care vizează inclusiv relocarea emisiilor de dioxid de carbon și a investițiilor, securitatea juridică privind conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fezabilitatea tehnică a acestora și măsura în care ar putea fi acceptate de către partenerii comerciali”.

Co-raportorul avizului, Enrico Gibellieri, a adăugat: „Mai mult, va trebui ca viitoarele investiții ale UE și ale statelor membre să se concentreze pe cercetare, dezvoltare și inovare și pe implementarea de tehnologii cu emisii scăzute de carbon sau fără emisii, atât în ceea ce privește industriile mari consumatoare de resurse și de energie, cât și generarea energiei electrice de care este nevoie. Alte politici – convenite de comun acord cu partenerii sociali – ar trebui să vizeze educația și formarea forței de muncă”. În avizul său, CESE se apleacă asupra dilemei pe care o creează politica privind schimbările climatice atunci când este aplicată industriilor mari consumatoare de resurse și de energie și analizează fezabilitatea tehnică și juridică a măsurilor de ajustare la frontieră – astfel cum sunt definite acestea de OMC –, ca soluție de ultimă instanță. Avându-se în vedere că, în sectoarele oțelului, aluminiului și sticlei de exemplu, cheltuielile cu energia reprezintă aproximativ 25 % din costul total, costurile emisiilor de gaze cu efect de seră sunt și ele ridicate. Atâta timp cât va exista ETS, produsele europene vor fi mai scumpe, riscând să fie înlocuite pe piața internațională cu produse mai ieftine. Rezultatul ar fi o reducere a numărului de locuri de muncă și a creșterii în Europa, în favoarea economiilor mai puțin ecologice, iar obiectivul actual de reducere a emisiilor de CO₂ nu ar fi realizat. Acest fenomen este cunoscut ca „relocarea emisiilor de dioxid de carbon” și are drept consecință relocarea investițiilor.

Din acest motiv, CESE a solicitat, într-un aviz anterior, introducerea unui ETS la nivel mondial, dar această speranță nu s-a îndeplinit.

Măsuri de ajustare la frontieră, ca modalitate de protejare a industriilor mari consumatoare de resurse și de energie

Măsurile de ajustare la frontieră ar putea oferi posibilitatea reconcilierii obiectivelor de politică în materie de atenuare a schimbărilor climatice cu cele privind competitivitatea externă a industriilor mari consumatoare de resurse și de energie. Principiul care stă la baza lor este că un impozit intern pe consum plasează producătorii locali într-un dezavantaj concurențial față de concurenții lor externi, atât pe piața internă, cât și pe piețele de export. Pentru a evita acest lucru, autoritățile din jurisdicția respectivă au posibilitatea de a restabili caracterul loial al concurenței prin perceperea unui impozit asupra produselor importate și prin rambursarea impozitului asupra produselor exportate.

Principiul juridic al OMC afirmă că aceste măsuri de ajustare la frontieră nu trebuie să îi discrimineze pe actorii economici externi.

În avizul său, CESE contribuie la reflecția privind strategia industrială pe termen lung, solicitată de Consiliu în martie 2019, și ia în discuție eventuale măsuri de ajustare la frontieră care să includă un sistem contabil transparent pentru exportatori, prin care importatorii ar plăti doar pentru emisiile de gaze cu efect de seră asociate materialelor de bază. Sunt preconizate următoarele mecanisme:

• un sistem contabil transparent care să monitorizeze emisiile de GES încorporate în fiecare articol industrial și să le reporteze de-a lungul lanțului valoric, sub forma unui rând suplimentar pe facturi;
• importatorii ar plăti, în schimb, numai pentru emisiile de GES încorporate în materialele de bază, nu și pentru emisiile utilizate pentru a le transforma sau a le modela și nici pentru deplasările lor logistice.

Pentru a încuraja și a recompensa un nivel mai redus de emisii de gaze cu efect de seră și o mai mare transparență a datelor, modelul CESE propune și un sistem de stimulente, descris mai jos.

De obicei, este utilizată ca bază intensitatea medie a emisiilor de GES din țara de origine. Cu toate acestea, dacă un producător poate demonstra, în mod fiabil, intensitatea reală a emisiilor sale de GES, atunci produselor sale li se va aplica această valoare.

Pentru a nu fi penalizați prin aplicarea mediei lor naționale, producătorii cei mai nepoluanți vor efectua în primul rând exercițiul contabil. Odată ce acești producători „model” vor fi scoși din calcul, media națională va scădea, încurajând astfel mai mulți producători să furnizeze date fiabile și, totodată, să se implice în reducerea suplimentară a emisiilor lor de GES.