(INTERVIU) Estimări ale Comisiei Europene: 2021-2027 – perioada de construcție a spitalelor regionale din România. Unitatea de la Iași, proiect pilot.
Publicat de Lucian Bălănuţă, 8 octombrie 2019, 18:40 / actualizat: 8 octombrie 2019, 23:27
Comisia Europeană susține că spitalele regionale ar putea fi construite abia în timpul celui de-al doilea exercițiu financiar al Uniunii Europene, care cuprinde perioada 2021-2027. Cel mai avansat proiect, cel al unității medicale de la Iași ar putea fi structura pilot la care să se raporteze și celelalte două investiții de la Cluj-Napoca și Craiova. Precizările au fost făcute de Normunds Popens, Director General-Adjunct pentru Politică Regională și Urbană, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate colegului nostru, Lucian Bălănuță. El a mai precizat că în funcție de desfășurarea investiției, Comisia Europeană ar putea să crească asistența financiară neramburasbilă. De asemenea, Normunds Popens, Director General-Adjunct pentru Politică Regională și Urbană, a mai precizat că proiectele din actualul exercițiu financiar pot fi implementate și pot primi finanțare europeană până în 2023.
Lucian Bălănuță: Sunt aproximativ 5 ani de când s-a stabilit planul pentru construirea a trei spitale regionale în România cu fonduri europene. Care sunt ultimele evoluții cu privire la relația dintre guvernul român și Comisia Europeană în legătură cu stadiul acestor unități medicale?
Nordmunds Popens: În primul rând aș dori să precizez că atunci când am negociat programele curente cu România am căzut de acord că din cadrul programelor noastre ei trebuie să investească în sectorul de sănătate. Este extrem de important. Am căzut de acord că ei vor construi 3 spitale regionale, pentru care vor primi 150 de milioane de euro din bugetul european și 150 de milioane de la bugetul României, dar avem și o serie de fonduri pentru asistență medicală primară și ambulatorie, pentru noi cele două chestiuni trebuie să meargă împreună într-un sistem de sănătate eficient. Când vine vorba despre spitale, în mod evident, sunt noi și din această cauză proiectele sunt complicate, iar noi am pus la dispoziție asistență. Trebuie să spun că, în final, cel puțin două dintre aceste spitale sunt în stadiul în care pot fi trimise oficial către Comisie pentru evaluare și aprobare – Cluj și Iași. În cazul acestora avem elementele de bază la locul lor așa că se pot incluse într-o cerere de finanțare. Înțeleg că trebuie aprobate de către guvern și apoi Comisia evaluează în decurs de câteva luni, dacă totul este în regulă. Dacă nu, atunci întrerupem și trimitem înapoi. Am lucrat împreună cu autoritățile române, informal, foarte mult timp, cu sprijinul JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions). Sper că aceste proiecte vor fi de calitate. Când vine vorba despre al treilea (n.r. Craiova), nu știu, nu cred că este încă la stadiul în care poate fi trimis Comisiei. Evident, pentru spitale s-a prevăzut suma de 300 de milioane de euro, dar știm că sunt mult mai scumpe. Dar ținând cont că trimiterea proiectelor are loc atât de târziu, vedeți că ne apropiem de ultimul an (n.r. 2020 al exercițiului financiar) și deși mai avem la dispoziție încă 3 ani (n.r. regula n+3) pentru a absorbi fondurile actuale sau pentru a implementa proiecte, vrem să fim siguri că aceste spitale vor merge înainte conform planului. Nu este vorba despre trimis o planificare bună a proiectelor, dar trebuie să fie o asumare politică din partea guvernului pentru a continua cu aceste facilități și cu reforme în sănătate. De asemenea, trebuie să existe o discuție între toți actorii implicați, doctori, cetățeni, toți cei care vor lucra și vor folosi spitalul și cred că și aici ar trebui concentrată atenția. Pe de o parte suntem de acord să finanțăm aceste spitale, dar în viitor vrem să vedem un angajament politic de a continua reformele pentru a vedea unde sunt neajunsurile, dacă mai este nevoie de mai multe spitale sau nu. Poate ar trebui să investim în asistență medicală ambulatorie. Este un factor important care trebuie finalizat în România și sper ca guvernele actuale sau viitoarele guverne să înțeleagă acest lucru. De asemenea, putem crește suma sau putem modifica programe, dar asta înseamnă că trebuie să fim siguri că spitalele se încadrează în perioada de eligibilitate. Este prea devreme să vorbim despre fonduri în plus pentru aceste proiecte, vrem să vedem cel puțin unul dintre aceste spitale progresând și să vedem cum se derulează investiția și apoi putem reprograma, în funcție de alte priorități ce nu sunt absorbite, dacă avem unele finanțări de investiții la dispoziție. În egală măsură, vreau să punctez că nu ar trebui să ne îngrijorăm pentru că în perioada următoare avem sănătatea ca prioritate și vrem să ajutăm România, astfel încât reforma în sănătate să fie finalizată și atunci, cu siguranță, să creștem finanțarea în perioada următoare pentru aceste spitale de la Fondul European de Dezvoltare Regională sau de la cel Social. Așa cum am spus, trebuie să vedem unde sunt neajunsurile, iar pentru acest lucru trebuie să vorbim cu românii. Vorbim, totodată, despre posibilitatea ca proiectele să nu fie complete în această perioadă și să fie incluse în prioritățile noii perioade pentru a face așa-numita fazare. Ne uităm la condițiile acestui aspect, dar vrem să fim pragmatici și flexibili, evident, știind că o parte importantă trebuie să fie finalizată în această perioadă și apoi să fazăm componentele ulterioare în perioada următoare de finanțare europeană.
Lucian Bălănuță: Sunt șanse ca în interiorul acestui exercițiu financiar, 2014-2020, Comisia Europeană să finanțeze și altceva decât studiile de fezabilitate? Spre exemplu începerea lucrărilor?
Nordmunds Popens: Am dori să finanțăm nu doar studiile de fezabilitate, ci mult mai mult. Am vrea să observăm cel puțin un spital să progreseze și să vedem cum se derulează investiția. Asta a și fost sugestia pentru autoritățile române. Să folosim primul care e finalizat ca proiect pilot, pentru a vedea cum funcționează, astfel încât să includem prioritățile pentru anul următor, dar din cauza faptului că spitalele sunt instituții complexe și desigur, ai nevoie de doctori și asistenți, e mai mult decât infrastructură și de aceea vrem să fim siguri că progresează cum trebuie. Pentru noi este extrem de important să fim siguri că această investiție este parte a unei reforme în sănătate și că rămâne pentru a oferi servicii de calitate cetățenilor români. Iașul este cel mai avansat, dar contează și evaluarea de impact fără de care nu putem aproba un proiect. Cred că și Clujul este avansat. Pentru cele două spitale ne așteptăm, pentru că sunt 3 ani în plus (n.r. după încheierea exercițiului 2014-2020) ca eligibilitate, ne așteptăm ca partea română să înceapă investiția, nu doar studiile de fezabilitate.
Lucian Bălănuță: Și ideea de a menține structura pilot cu unitatea de la Iași?
Nordmunds Popens: Este inevitabil. Așa se va întâmpla pentru că este cel mai avansat proiect. În esență, înțelegem că trebuie să finanțăm toate cele trei spitale, dar nu văd o problemă dacă merg consecutiv, unul după altul. Așa cum am spus, sectorul de sănătate va rămâne o prioritate a programelor noastre pentru România.
Lucian Bălănuță: Referindu-ne la valoarea financiară care a crescut. Vorbim de aproape 1,5 miliarde de euro, pentru toate trei, dacă ne raportăm la studiile de fezabilitate. În materie de procedură, cum poate Comisia Europeană să crească nivelul de asistență și ce trebuie să facă guvernul român?
Nordmunds Popens: În această perioadă Comisia aprobă proiectele majore, în următoarea perioadă (n.r. 2021-2027) este responsabilitate statelor membre. Așa că partea română, dacă decide să fazeze și o parte din spitale să fie finanțate în perioada următoare, o poate face ușor, singură, și să o raporteze ca investiție majoră. Nu vom lua decizii în numele statelor membre în următoarea perioadă, avem un alt sistem. Evident, calitatea este importantă, iar spitalele să fie construite și să presteze servicii. Dacă nu, atunci trebuie să corectăm și nimeni nu dorește să facem corecții financiare și de aceea este important să pregătim proiecte de calitate, ceea ce se și întâmplă acum și să progresăm pas cu pas.
Lucian Bălănuță: Putem vorbi despre un interval de timp optimist pentru finalizarea acestor investiții?
Nordmunds Popens: Totul depinde de partea românească. Noi doar aprobăm proiectele majore. Noi aprobăm și valoarea totală și participația noastră care, în prezent, este de 150 de milioane de euro. Noi am muncit mult și am insistat la autoritățile române să înceapă investițiile pentru că sunt 5 ani, așa cum ai spus, de când au fost prevăzute în program. Știm că este complex și insistăm. Trebuie să vedem ce putem finaliza anul acesta. Nu sunt un vrăjitor. Nu pot ghici și nici studiul de fezabilitate nu poate prognoza. Trebuie să înceapă. De aceea sper ca pentru primul spital să fie o investiție pe teren și să progreseze. Apoi totul depinde de contractori și cum lucrează și în final cum se pun lucrurile cap la cap. De asemenea, echipamentul trebuie cumpărat. Achizițiile publice trebuie derulate corect, fără întreruperi. Cred că dacă nu în această perioadă (n.r. 2014- 2020), atunci în următoarea perioadă (n.r. 2021-2027), toate spitalele ar putea fi finalizate.
Lucian Bălănuță: Unde au apărut întreruperile?
Nordmunds Popens: Este un proiect complex. Evident, am încercat să sprijinim pe cât posibil. Este responsabilitatea guvernului român și a actorilor implicați. Este complex și toate lucrurile trebuie să meargă împreună. Suntem mulțumiți de modul în care primele două proiecte sunt pe punctul de a fi trimise Comisiei, pentru că este important. Nu aș da vina pe nimeni. Am muncit mult pentru a sprijini autoritățile române. Pentru noi partea cu reforma este foarte importantă…
Lucian Bălănuță: Reforma sistemului de sănătate astfel încât să fie redistribuiți doctori, să fie reevaluate unitățile medicale din aceste regiuni. Pentru acest lucru care sunt cerințele Comisiei?
Nordmunds Popens: Este responsabilitatea statului membru în acest sector. Dar avem o obligație, în regulamentele noastre, ca înainte de investi în spitale din sectorul de sănătate, cred că este important ca toți actorii să fie implicați. Desigur, este important să oferi servicii de calitate cetățenilor, dar fără doctori, fără autorități locale sau alți prestatori de servicii nu poți face acest lucru. Așteptăm ca guvernul român să ia în serios lucrul acesta și vom mai avea discuții pentru a structura o strategie comună. Nu putem prescrie care doctori, câți doctori, ce specialități. Este treaba autorităților române să vadă cum pot include toate aceste chestiuni în sistemul actual. Sunt de acord cu tine că este nevoie de voință politică susținută pentru a finaliza aceste spitale și a fi siguri că sunt doctori și asistenți și că pacienții au acces facil. Suntem pregătiți să ajutăm, toate directoratele asociate sunt, dar este nevoie de a avea o voință politică puternică și constantă pentru a derula reforma sanitară și a construi spitalele.
Interviu realizat de Lucian Bălănuță.
VERSIUNEA TRADUSĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ:
ENGLISH VERSION:
Săptămâna trecută Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, preciza, într-o declarație consemnată de Ioana Soreanu, că proiectele privind construcția celor trei spitale regionale din România sunt în grafic. Amănunte, mai jos:
