Emil Rebreanu / film de (foarte) scurt metraj
Publicat de nicolaetomescu, 21 octombrie 2019, 14:21
„Spânzurarea fratelui meu, ofiţer în armata austro-ungară, la Ghimeş, ca dezertor, de către unguri, mi-a sugerat ideea Pădurii Spânzuraţilor. Viziunea tragică a pădurii mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslovacia la Liga Naţiunilor, fotografii ce reprezentau pădurile trădătorilor de patrie, cehoslovaci spânzuraţi de armata austro-ungară pentru trădare – pentru iubirea patriei lor adevărate” (interviu acordat de Liviu Rebreanu)…
Născut (1891) într-o familie greco-catolică[1] din Bistrița-Năsăud, cel care a inspirat personajul „Apostol Bologa”[2] se trezea încorporat în august 1914 – atunci când izbucnise Primul Război Mondial… Sublocotent în armata Austro-Ungariei, a fost prins încercând să treacă frontul înspre partea română[3] și executat[4]…
Odată cu apariția ansamblului monumental (anul 2012), un omagiu adus memoriei eroului–martir[5], a căpătat sens și obiectivul istorico-turistic din comuna Palanca (la confluența cu comuna Ghimeș-Făget, din județul Bacău, în apropierea locului unde a fost spânzurat Emil Rebreanu)…
[1] Al cincilea dintre cei 14 frați devenise studentul Facultății de Drept din Cluj,…
[2] Personajul întruchipează trăiri și suferințe… Liviu Rebreanu, fratele lui Emil Rebreanu, a scris romanul Pădurea spânzuraţilor (publicat în anul 1922): „În amintirea fratelui meu, Emil, executat de austro-unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”
[3] Ducea cu el planurile de poziționare a trupelor austro-ungare din zonă, iar, atunci când a fost sfătuit de colegii de pe front să declare că s-a „rătăcit”, Emil Rebreanu refuza să mintă, mai mult, a afirmat că ar fi vrut „să se alăture fraților români care luptau pentru eliberarea Ardealului”…
[4] – prin spânzurare – pentru „dezertare și spionaj”…
[5] Monumentul are înălțimea de 4 metri; confecționat din piatră și bronz, primește, în apropiere, mormântul lui Emil Rebreanu… Ultima dorință a acestuia privea „înmormântarea în pământul liber al României”; pe placă stă scris „Nu știu cum se va întoarce lumea după război, dar dacă nu voi pierde nimic din tot ce simt că este în mine voi ajunge departe” (Emil Rebreanu, extras dintr-o scrisoare trimisă sorei Miți – 4 februarie 1917)…
