Şedinţă solemnă/ Parlamentul a adoptat Declaraţia consacrată marcării a 30 de ani de la Revoluţia din 1989

Publicat de Andreea Drilea, 16 decembrie 2019, 14:14

UPDATE –  Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, în şedinţa solemnă de luni, o Declaraţie consacrată marcării a 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, în care subliniază că lupta poporului român împotriva comunismului trebuie să constituie în continuare o sursă de inspiraţie morală şi politică pentru a face faţă provocărilor lumii de astăzi.

‘În contextul aniversării a 30 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989 şi căderea comunismului, Parlamentul României condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanităţii şi încălcările flagrante ale drepturilor omului săvârşite de regimul comunist’, se precizează în Declaraţia adoptată de Parlament.

Legislativul îşi exprimă recunoştinţa faţă de ‘toate actele de dizidenţă manifestate sub orice formă împotriva regimului comunist, începând cu lupta de rezistenţă anticomunistă din munţi, Revolta muncitorilor de la Braşov din 1987 şi încheind cu recunoştinţa faţă de curajul şi jertfa revoluţionarilor români din 1989’.

Potrivit documentului, parlamentarii îşi manifestă respectul profund faţă de fiecare victimă a regimului comunist totalitar şi a Revoluţiei. Ei reafirmă ataşamentul faţă de principiile, valorile şi ţelurile Revoluţiei Române şi susţin ‘necesitatea continuării consolidării democraţiei şi valorilor universale ale drepturilor omului, accelerarea procedurilor de retrocedare a bunurilor confiscate abuziv în perioada regimului comunist, dezvoltarea economică echilibrată a ţării, întărirea statului de drept, acţiunile pentru o solidaritate puternică între naţiunile Europei’.

De asemenea, ‘Parlamentul condamnă hotărât manifestarea sub orice formă a ideilor totalitariste, comuniste, populiste şi naţionaliste şi dezaprobă orice manifestare care urmăreşte denaturarea faptelor istorice şi utilizează un simbolism şi o retorică specifică propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul şi ura faţă de minorităţile naţionale’.

În documentul adoptat se accentuează ‘importanţa continuării demersurilor Justiţiei de a identifica şi a trage la răspundere vinovaţii pentru decesul a peste 1.000 de persoane în Revoluţia din decembrie 1989’.

‘Parlamentul sprijină demersurile autorităţilor abilitate în procesul de deconspirare a tuturor celor care au contribuit la funcţionarea regimului comunist odios şi subliniază că lupta poporului român împotriva comunismului şi Revoluţia Româna din decembrie 1989 trebuie să constituie în continuare o sursă de inspiraţie morală şi politică pentru a face faţă provocărilor lumii de astăzi, printre care necesitatea edificării unei lumi mai echitabile, a României democratice, a unei societăţi şi comunităţi deschise şi tolerante’, se mai arată în Declaraţia adoptată de Parlament.

Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a subliniat luni că, la 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, românii au privilegiul libertăţii, dar şi responsabilitatea respectării valorilor democratice.

‘Cu toţii avem privilegiul libertăţii, dar, în acelaşi timp, avem şi responsabilitatea respectării valorilor democratice. Trebuie să privim cu mai multă responsabilitate rolul pe care noi, politicienii, îl avem în modernizarea arhitecturii instituţionale, precum şi cu mai multă înţelepciune lupta politică, astfel încât să fie respectate limitele legale şi constituţionale şi, nu în ultimul rând, să privim misiunea noastră că putem împreună propune o viziune pentru dezvoltarea unei societăţi româneşti mai puternice, mai aproape de cetăţeni şi cu un rol bine definit în structurile europene şi euroatlantice din care face parte’, a afirmat Meleşcanu, în discursul susţinut în plenul reunit al Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.

El a rememorat evenimentele din urmă cu trei decenii, când ‘cu toţii am fost uniţi de dorinţa de a rupe legătura cu trecutul şi de a vedea sfârşitul comunismului’.

‘Am preţuit, mai mult decât orice, ideea de libertate, de egalitate de şanse şi de prosperitate şi am dorit să construim o societate democratică cu o economie de piaţă liberă. Dacă la început această viziune purta în ea întreaga promisiune şi speranţă a cetăţenilor, acum reprezintă modul lor de gândire, de viaţă şi de acţiune. La 30 de ani de la căderea comunismului, în Europa de Est şi cu precădere în România putem observa că impactul pe care democraţia l-a avut asupra societăţilor noastre greu încercate se manifestă. Îmbrăţişarea valorilor democratice de către ţara noastră a venit în mod natural, chiar dacă presupunea provocări multiple, dificile şi, de cele mai multe ori, imprevizibile’, a spus Meleşcanu.

Potrivit preşedintelui Senatului, ‘tranziţia către democraţie a fost cu atât mai mult accelerată de dorinţa României de a se reconecta cu Europa’.

‘Pentru mentalul colectiv ideea de democraţie coincide cu identitatea europeană şi euroatlantică. De aceea, în ultimele trei decenii toate eforturile noastre naţionale au fost direcţionate către aderarea la NATO în 2004, integrarea în Uniune Europeană în 2007 şi exercitarea cu mare succes a primei Preşedinţii române la Consiliul Uniunii Europene. Aceste obiective majore pe care am reuşit să le îndeplinim au dat noi valenţe procesului de democratizare, europenizare şi practicii libertăţii, respectării dreptului omului ca valori fundamentale care au stat la baza modernizării’, a adăugat Meleşcanu.

În opinia sa, şedinţa solemnă de luni a Parlamentului ‘reprezintă şi un moment important în care trebuie să reflectăm împreună asupra stării de fapt a societăţii româneşti la 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi încotro se îndreaptă’, ‘dar este şi un moment de introspecţie, de evaluare a rolului şi obiectivelor noastre pe termen lung, un moment în care se simte nevoia unei colaborări îndeaproape între clasa politică, societatea civilă şi cetăţeni, pentru a gândi viitorul României’.

Teodor Meleşcanu a pledat pentru ‘revitalizarea permanentă’ a ‘valorilor fundamentale evidente, deja naturalizate de societatea noastră’, în cei 30 de ani de la căderea regimului comunist.

 Liderul USR Dan Barna a afirmat, luni, că în Decembrie 89 România ”s-a scuturat de o dictatură decrepită, ineptă şi criminală’, subliniind că, la 30 de ani de la Revoluţie, idealurile celor care au ieşit atunci în stradă sunt îndeplinite doar pe jumătate.

El a spus că, atâta vreme cât dosarele privind Revoluţia din 89 nu sunt finalizate de hotărâri definitive, ‘statul român e doar pe jumătate legitim, iar Revoluţia rămâne o Revoluţie neterminată’.

‘Pe 21 decembrie 1989 la Cluj printre românii aflaţi în stradă se afla şi Călin Nemeş, unul dintre mulţii eroi care în doar câteva zile a reuşit să recupereze întreaga demnitate a unui popor. Unul dintre cei mulţi care au înţeles atunci în 89 că o ţară nu se poate construi de oameni care stau deoparte. (…) Ca el au fost zeci de mii de oameni. Întâi în Timişoara, apoi în Bucureşti, Sibiu, Cluj, fără curajul lor niciunul dintre noi nu am fi fost aici într-un Parlament liber, fără setea lor de libertate, niciunul dintre noi nu am fi avut şansa să ne împlinim destinul, noi astăzi nu am fi existat aici. Cine au fost aceşti oameni? Au fost români simpli din toate categoriile: muncitori, ingineri, profesori, studenţi de toate vârstele, dar cei mai mulţi au fost tineri. În decembrie 89 România s-a scuturat de o dictatură decrepită, ineptă şi criminală, care ne-a scos pentru o bucată de timp din istoria Europei. Am reuşit atunci să aruncăm la gunoi acea dictatură şi să ne recuperăm demnitatea pentru că în cele mai negre momente românii au dovedit că au demnitate şi au mândria să vorbească şi atunci când a trebuit, când au decis să vorbească, i-a auzit o lume întreagă’, a afirmat Barna, la şedinţa solemnă a Parlamentului.

El a mai spus că în Decembrie 1989 românii au reuşit să-şi ceară dreptul de a deveni o naţiune civilizată, dar la 30 de ani de atunci idealurile sunt îndeplinite doar pe jumătate.

‘În Decembrie 89 românii au cerut, de fapt, libertate şi bunăstare, sunt 30 de ani de atunci şi dacă e să privim înapoi vedem că idealurile celor care au ieşit în stradă în acel moment sunt îndeplinite doar pe jumătate. Avem libertate, dar ce facem noi cu această libertate de 30 de ani? Reuşim oare să o administrăm aşa cum se cuvine? Le oferim oare cetăţenilor noştri viaţa pe care o merită? Sunt sistemele noastre publice de sănătate, de educaţie sau de siguranţă în aşa fel construite încât cetăţenii să se bucure de roadele libertăţii? Ştim foarte bine că nu, ştim foarte bine că nu şi acel ‘aşa e la noi’ este, încă, după 30 de ani, un laitmotiv al cotidianului nostru. Câtă vreme e aşa şi câtă vreme nu vom reuşi să transformăm libertatea şi în bunăstare, în demnitate şi în competenţe reale şi civilizaţie, Revoluţia română este acum, după 30 de ani, tot o revoluţie neterminată’, a susţinut liderul USR.

Potrivit acestuia, familiile victimelor au tot dreptul de a face reproşuri şi să pună întrebări.

‘Am început acest discurs cu un omagiu la adresa celor care şi-au pierdut viaţa în acele zile şi vreau acum să transmit recunoştinţa mea şi familiilor şi prietenilor victimelor de atunci pentru că ei continuă să poarte în suflet suferinţa şi durerea acelor momente. Şi o să spun că în continuare au tot dreptul să ne facă reproşuri, în continuare au tot dreptul să ne pună întrebări, au tot dreptul să ceară imperativ răspunsuri’, a adăugat Dan Barna.

Liderul USR a amintit că la 30 de ani de la Revoluţie dosarul abia a ajuns în instanţă.

‘Suntem împreună de 30 de ani martori ai incapacităţii statului român, de fapt al complicităţii sale cu criminalii din 89. De abia astăzi, la 30 de ani de la Revoluţie, dosarul a ajuns în instanţă, un dosar care trebuia să înceapă şi să ajungă în instanţă în 90 începe abia în 2019, un proces care trebuia să ne ajute pe noi, ca societate, să putem face distincţia între victime şi călăi, un proces care trebuia să scoată din viaţa publică impostorii, profitorii şi ucigaşii de vise şi suflete începe dureros de târziu pentru noi, ca ţară. Şi poate pentru că nu îşi cunoaşte încă trecutul, România îl repetă în prezent în atât de multe feluri. Câtă vreme dosarele privind Revoluţia din 89 nu sunt finalizate de hotărâri definitive, statul român, din care facem toţi parte, e doar pe jumătate legitim, iar Revoluţia rămâne o Revoluţie neterminată’, a mai spus Barna.

El a susţinut că USR, ‘ca partid format din oameni care nu au nicio legătură cu comunismul, cu autoritarismul sau cu dispreţul cetăţenilor, va lupta întotdeauna pentru statul de drept şi pentru o economie de piaţă în care iniţiativa şi meritocraţia sunt recunoscute’.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a afirmat, luni, că România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiile şi jertfa de la Revoluţia din Decembrie 1989, transmiţând că este ‘tentant să cauţi mereu vinovaţi’, dar este nevoie de unitate şi solidaritate.

‘Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la Revoluţia din 1989. Pentru mulţi dintre noi poate părea o perioadă foarte lungă, multe s-au schimbat de atunci şi puţini îşi amintesc de sentimentul acela de libertate care definea acele zile, de solidaritatea incredibilă a celor care au ieşit atunci în stradă sau de visele lor. Viaţa şi-a urmat, în mod inevitabil, cursul, iar, odată cu schimbul de generaţii, amintirea acelor zile s-a estompat treptat şi a ajuns un eveniment din cartea de istorie. Apărarea idealurilor Revoluţiei a devenit un concept extrem de abstract pentru mulţi dintre cei care nu au absolut nici o amintire din comunism sau din Decembrie 89, ca şi fiul meu. Sunt oameni care s-au născut în democraţie şi care nu îşi pot imagina societatea în alt mod decât aşa. Tocmai de aceea, avem datoria să le spunem că libertatea de a alege cum vrem să trăim şi cum să ne construim fiecare destinul îşi are originea în acele zile tulburi din 89’, a spus Ciolacu, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.

El a adăugat că astăzi exprimarea liberă este ceva normal.

‘Nimic din ce trăim astăzi nu ar fi fost posibil fără sacrificiile şi jertfa celor care au ieşit cu mâinile goale în faţa tancurilor şi gloanţelor pentru a înlătura un regim abuziv şi totalitar. Astăzi este ceva normal să poţi să se exprimi liber, să studiezi, să munceşti peste hotare sau să îţi deschizi o afacere, să poţi să nu mai vorbeşti în şoaptă în propria casă, cu lumina stinsă, cu draperiile trase, în frig şi fără mâncare şi să fii sigur că nimeni nu te va pedepsi şi nu vei sfârşi într-un beci pentru părerile tale. Astăzi este ceva normal să fim europeni, să împărtăşim valorile democratice occidentale şi să fim partener cu drepturi depline în cele mai puternice structuri ale lumii civilizate: Uniunea Europeană şi NATO. Aceasta este normalitatea în care ne-am obişnuit să trăim şi aşa este firesc să fim’, a mai afirmat Ciolacu.

El a adăugat că nu trebuie uitat că libertatea de astăzi are ‘în spate un preţ greu, un preţ plătit cu sânge de tinerii de la Revoluţie’.

‘Idealurile acelor tineri trebuie să rămână şi astăzi vii – democraţie, libertate, dreptate. Cel mai bun mod de a cinsti memoria eroilor din 89 este să apărăm aceste valori ale noastre, de aceea îmi doresc să regăsim acea unitate şi solidaritate naţională pentru proiectele mari’, a mai afirmat Ciolacu.

El a spus că este nevoie de unitate şi de un proiect naţional.

‘Avem nevoie să transmitem în societate un mesaj care să lase deoparte lucrurile care ne despart, să trecem peste orgolii şi lupte politice şi să ne dăm mâna pentru a îndeplini obiectivele noastre ca naţiune. Doamnelor şi domnilor, au trecut 30 de ani de la Revoluţie. Sunt conştient că unele lucruri puteau fi făcute mai bine în acest timp, la fel cum ştiu că este tentant să cauţi mereu vinovaţi, să pui etichete şi să urăşti, dar cred că acest lucru nu ne va ajuta foarte mult să progresăm. Cred că cel mai important este să avem un proiect naţional pornind de la toate lucrurile bune pe care le-am făcut în această perioadă. Generaţia 89 ne-a dăruit o Românie liberă, este responsabilitatea noastră să lăsăm moştenire generaţiilor viitoare o Românie mai bună, mai frumoasă şi mai prosperă’, a conchis Ciolacu. 

Premierul Ludovic Orban a declarat luni că, în urmă cu 30 de ani, ‘românii au început să construiască o nouă istorie pentru ei înşişi’, printr-un act de curaj care a pus capăt ‘unuia dintre cele mai tiranice şi mai corupte regimuri dictatoriale din lagărul comunist’.

‘Cu 30 de ani în urmă, românii au început să construiască o nouă istorie pentru ei înşişi, pentru ţara noastră, printr-un act de curaj care a pus capăt unuia dintre cele mai tiranice şi mai corupte regimuri dictatoriale din lagărul comunist. (…) Momentul pe care îl celebrăm astăzi este cel care defineşte România contemporană, punctul de plecare al tuturor împlinirilor noastre comune, o democraţie parlamentară, afirmarea pluralismului în toate aspectele vieţii publice, libertatea de expresie, economia de piaţă, un stat de drept, apartenenţa la NATO şi la UE. Pentru unele dintre acestea încă mai avem de luptat, chiar şi după 30 de ani. Din păcate, am văzut cum forţe şi persoane iresponsabile sunt gata să le pună în pericol’, a afirmat Orban la şedinţa solemnă dedicată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.

El a adăugat că responsabilitatea faţă de memoria celor care au pus libertatea mai presus decât propria lor viaţă, faţă de memoria eroilor care au dat României şansă să renască, ‘trebuie să depăşească orice interese individuale, de grup sau de partid’. 

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni că s-a ‘întârziat nepermis de mult’ aflarea adevărului despre Revoluţia din 1989 şi a subliniat că Justiţia trebuie să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.

‘După 1990, au existat diferite iniţiative prin care a fost onorată memoria celor care şi-au dat viaţa în Decembrie 1989. S-au denumit străzi, s-au construit monumente de for public, s-au organizat evenimente de comemorare. Cu un singur lucru am rămas însă datori – nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989. Jertfa şi sacrificiul românilor care au stat, cu piepturile goale, în faţa gloanţelor, a tancurilor şi a celor mai îngrozitoare forme de tortură nu pot rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluţia. Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru Justiţia română. Aflarea adevărului reprezintă o necesitate pentru victime şi urmaşii lor, pentru români, pentru viitorul nostru comun. O democraţie veritabilă este construită pe bazele adevărului şi ale dreptăţii, iar această restanţă majoră a Justiţiei române reprezintă o fantomă care ne va urmări pe toţi multă vreme de acum încolo. Aşadar, Justiţia trebuie să stabilească adevărul şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi!’, a spus şeful statului, la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţie.

El a subliniat că România, ‘o ţară construită pe sacrificiul eroilor şi al martirilor români, care a îmbrăţişat valorile statului de drept, o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, care a ales calea democraţiei liberale, nu poate fi indiferentă la crimele şi abuzurile comise de regimul comunist în Decembrie 1989’.

‘Se împlinesc, astăzi, 30 de ani de la izbucnirea Revoluţiei din Decembrie 1989, 30 de ani de la momentul în care s-a vărsat sânge în numele libertăţii şi al democraţiei. În acele zile, românii au strigat în stradă cu toată puterea ‘Jos comunismul’. Sacrificiul românilor din acele momente, definitoriu pentru devenirea ulterioară a României, ne-a adus libertatea şi a făcut posibilă existenţa de astăzi ca cetăţeni ai unui stat democratic în care demnitatea persoanei, drepturile şi libertăţile omului, dreptatea şi pluralismul sunt valori supreme. Se cuvine să marcăm cu pietate şi recunoştinţă momentul fondator al democraţiei româneşti. Avem datoria, mai presus de toate, să onorăm jertfa supremă a eroilor şi martirilor care şi-au dat viaţa în Decembrie 1989′, a afirmat Iohannis.

Potrivit şefului statului, cei 45 de ani de dictatură comunistă au ‘rupt abrupt firul alianţei fireşti cu familia europeană’ şi au îndepărtat România de valorile şi principiile europene.

‘Această epocă din istoria noastră a fost marcată de un profund dispreţ faţă de lege, de îngrădirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de frică şi teroare, de lipsuri şi de foarte multe umilinţe. Regimul comunist s-a instalat prin forţă împotriva liberei voinţe a românilor, iar prăbuşirea acestuia a urmat acelaşi tipar, prin crime, abuzuri şi călcarea în picioare a legii’, a spus şeful statului.

Iohannis a arătat că, pe baza unor probe incontestabile, istoricii şi specialiştii în istoria recentă au concluzionat că regimul comunist a fost ”ilegitim şi criminal”, iar românii au suferit consecinţele unei dictaturi staliniste, care a anihilat pluralismul politic, a distrus ordinea constituţională tradiţională, a reprimat elitele, i-a persecutat şi aruncat în temniţe şi lagăre pe opozanţi, indiferent de culoarea politică, de gen, de rasă, de apartenenţă etnică sau convingere religioasă.

‘În anii dictaturii, represiunea regimului împotriva propriului popor a atins cote paroxistice, iar fenomenul de exterminare socială a atins toate categoriile sociale. Comunismul a distrus patrimoniul istoric şi cultural, a introdus cenzura şi controlul informativ şi a generalizat teroarea poliţienească’, a mai spus Iohannis.

El a menţionat că Revoluţia a pus capăt acestui lung şir de ‘monstruozităţi’, însă cu un ‘preţ imens’, în contextul în care peste 1.100 de oameni au murit, iar peste 3.000 de persoane ”au fost schilodite pentru totdeauna”.

‘În zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989, autorităţile statului, care ar fi trebuit să-i apere pe români, s-au transformat în călăi, încălcând flagrant drepturile omului. Instituţiile represive ale regimului, în frunte cu Securitatea lui Ceauşescu, au reprimat manifestanţii paşnici, i-au privat de libertate în mod ilegal, i-au torturat şi au profanat cadavre’, a mai declarat Iohannis. 

Parlamentul marchează luni, 16 decembrie 2019, de la ora 12,00, printr-o şedinţă solemnă, împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia Română din 1989.

‘Având în vedere rolul istoric determinant pe care Revoluţia l-a avut, precum şi faptul că Parlamentul României are datoria morală de a omagia jertfa eroilor Revoluţiei Române care s-au sacrificat pentru răsturnarea regimului dictatorial, propunem ca Parlamentul să marcheze acest important moment istoric prin organizarea unei şedinţe comune solemne consacrate împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia Română’, se arată în Memorandumul intern aprobat de conducerea Parlamentului.

Cu această ocazie, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere – Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor) -, premierul Ludovic Orban, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei invitaţi la eveniment se numără foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

La finalul evenimentului dedicat Revoluţiei, este programată şi o şedinţă comună a Parlamentului, cu dezbateri şi vot asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi.

(Agerpres/FOTO arhivă)