DIALOG INTERCULTURAL / MAȘINA VISULUI, vineri 10 ianuarie 2020, ora 20:30. Realizator, Lucian Merișca

Publicat de Iuliana Bubuianu, 10 ianuarie 2020, 09:51

…Nu ne putem gândi la ceva mai mare, mai adânc, mai misterios și mai exotic, din punct de vedere mulți-cultural, decât la Oceanul Pacific… Și, cu toate că distanțele până acolo par enorme, vom întâlni azi un Madurez, care face masteratul la Cluj și un lozovan sau basarabean care se pregătește să preia un post universitar, într-o insulă din Pacific!…

“În insula Tonga din Oceanul Pacific, m-am simțit că acasă, ca în satul meu din R. Moldova” – afirmă, surprinzător, Dorin Lozovanu și argumentează de ce…

Dar ce poți vedea acolo și nu poți vedea nicăieri în altă parte?…

Insulițe minuscule cu peisaj schimbător datorită mareei în Tuvalu, sau asa-ziși sălbatici din Tonga, la costum și cravată, gata să te evanghelizeze dacă nu ești suficient de cunoscător în ale Bibliei… Înotând împreună cu rechinii prietenoși în golfurile Insulei Fiji, înconjurat de un Ocean imens, dar putând da ocol peticului tău de pământ în doar câteva zeci de minute, întâlnind toți oamenii pe care poți să-i întâlnești acolo… Viață lejeră, cu un trecut legat de bunici canibali și un viitor influențat de creșterea nivelului oceanului planetar… Dar mai bine ascultați diseară…
La finele ediției, vom avea un alt colaborator drag al emisiunii noastre, româno-brazilianul Bogdan Plech, care locuiește în Santa Catarina, Brazilia. În acest stat din Sudul țării, acolo unde în luna iulie poți întâlni și zăpadă… – locuitorii de origine portugheză, în special din Azore – își duc viața mai aproape de țărmul Oceanului Atlantic, de care sunt legați… Brazilienii de origine germană, care se mândresc și acum cu al doilea, ca mărime, Festival al Berii din Lume – provin din țări europene precum: Austria, Luxemburg, Țările Baltice, Polonia, Țările Nordice, Slovenia, Croația… Italienii și-au adus cu ei o parte din arhitectura peninsulară, obiceiurile și limba. Pot fi întâlniți desigur amerindienii nativi aici, precum și asiatici, în special japonezi…

Așadar, nu ratați întâlnirea din seara aceasta. Peisaj geografic și multicultural, peisaj sonor: Madura, Tonga, Vanuatu, Tuvalu, Fiji, Santa Catarina… Un student din Insula Madura povestește, în limba română, despre specificul insulei din care vine…

“Mă numesc Andhika Febri Suwantoro, sunt student la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și vin din Madura. Sunt la Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene.
Madura este o insulă în Indonezia, în provincia Java de Est. Deși nu este prea mare, are o populație de 3 milioane și jumătate de locuitori. Sunt 4 orașe mai importante : Bangkalan, Sampang, Pamekasan și Sumenep. Eu locuiesc în Pamekasan. Există un proverb în Madura: Trebuie să respecți în primul rând pe tatăl tău, mama ta, profesorul tău și apoi pe președinte. Pamekasan, unde trăiește familia mea, se află în mijlocul insulei. Acolo este obișnuită o temperatura de 35 grade Celsius, deci este mai cald decât aici! Pamekasan se mai numește și orașul-batik, datorită hainelor tradiționale “batik” de culoare roșie, care se poartă peste tot aici. Sau orașul Salam, ceea ce însemna Salut sau Assalamualaikum. De fapt, Gerbang Salam, ceea ce însemna Poartă Salutului.

Alt costum specific în Madura se numește Pesa’. Este ca un tricou roșu și alb, merah putih ca în steagul Indoneziei, iar pantalonii și haina sunt de culoare neagră. Odhenk este un fel de pălărie specială și de asemenea se poartă o centură verde.

Locurile în care merg turiștii în Madura sunt de obicei plajele, la Marea Jawa sau Laut Jawa, de exemplu plaja Jumiang în Pamekasan, plaja Camplong în Sampang, Plaja Lombang în Sumenep. Pentru mine, Parcul Central este locul favorit, Taman Arek lancor, cu moscheile și bisericile din jur. În Pamekasan, e interesant de văzut un loc în care focul iese din pământ și arde continuu, nimeni nu știe de unde vine acel foc.
Religia majoritatatii este Islamul, este un loc important pentru toți musulmanii din Indonezia. Arma tradițională este o sabie, numită Arek, de forma unei semiluni. A fost folosită și la eliberarea de sub dominația coloniștilor olandezi, în 1945. Mâncarea noastră tradițională este “Sate”, ceea ce în România voi numiți frigărui. Dar ale noastre sunt mai mici, se numesc Lalat, sunt făcute din carne de oaie și sunt mai delicioase!… Alte mâncăruri se numesc: Rujak madura, soto madura sau supă madura.

În fiecare an, există o competiție numită “karapan sapi”, adică o cursă de viteză cu tauri, în toată zona Madura, dar finala are loc în Pamekasan. Tradițional, câștigătorii acestor curse ajungeau să fie conducătorii satelor din care veneau.

Madurezii sunt considerați marinari excelenți. Porturile Madurei, Dermaga Brenta, de exemplu, sunt pline cu încărcături de lemn din alte insule, cum ar fi Borneo, care se află mai la Nord, dincolo de Ecuator. Există un comerț activ cu celelalte insule, cu Singapore și chiar cu Rusia. Corăbiile tradiționale din Madura se numesc golekan și leti-leti.

Orchestra gamelan, cunoscută din Insula Java vecină, este de asemenea importantă în Madura, de exemplu în palatele Bangkalan și Sumenep, unde sunt artiști talentați. Muzica Tongtong, specifică pentru Madura, este interpretată la mai multe tobe de lemn sau bambus și adesea însoțește concursurile de curse de tauri.

Limba mea este de fapt Bahasa Madura, așa că închei spunându-va câteva cuvinte în limba mea de acasă:

Sengko’ senneng bedeh e Eropa, România, tapeh sengko’ ngonjeng be’en ka Madureh, be’en paggun kasambu’
Sunt bucuros să fiu în România, Europa, dar va invit să vizitați Insula mea, Madura: o să va placă!

Sau, dacă aleg o varianta a limbii mai politicoasă, mai tradițională:

Kaule senneng eka’dintoh e Eropa ,România, sa onggunah kaule ngonjeng panjennengan ka Polo kaule, Madureh, Panjennengan paggun bekal kasambu’ “