Himalaya. Întoarcere la gândul primar… Text şi foto: Nicolae Tomescu
Publicat de Iuliana Bubuianu, 27 ianuarie 2015, 11:00 / actualizat: 27 ianuarie 2015, 12:18
M-am gândit la ce ar fi utile excursiile/expedițiile mele, postate pe site-ul Radio Iași… Trecutul unor experiențe îți stă la dispoziție, poți scruta o amintire, cât vrei și cum vrei. Poți visa mereu, fără să-ți fie teamă că până prinzi clipa (imagine și cuvânt) aceasta a și trecut. Oricum, clipa ta – în relație cu așchii din ce îți propun – rămâne timp viu, unic în felul său, în care viața poate fremăta, paradoxal, a deznădejde/dezamăgire și plinătate/încântare. Nu este nevoie sa te așezi mereu la pândă, cu toate simțurile concentrate (precum în cazul vânătorii de știri)…
Ce valoare au toate câte sunt cuprinse în acest articol și în altele (care vor urma)?[1] Desfătări de moment, prin forța lucrurilor supertficiale, oarecum frivole, oprite la aventura optică? Poți întâlni și întrebări dramatice, ecouri dureroase, emoții răscolitoare? Se desprind și povești mute ale unor ore apuse? Destule alte întrebări vor căuta, în curând, răspunsurile tale. Din adâncul vitalității teasing-ului, aș recomanda mii de fotografii și de filmări; de fapt, ele mai trebuie „șlefuite”, deopotrivă cu intriga, scenariul, dimensiunea epică, îmbinarea principiului acțiunii cu înțelegerea superioară…
*
O excursie, care mă urmărește și pe care o văd, pretutindeni, a fost cea de pe traseul fascinant: Nepal–Bhutan–Tibet.
Peisaje deloc mincinoase, care nu îmbătrânesc. Priveliști fantastice asupra vârfurilor înalte ale Himalayei, inclusiv din avion…
Obiectivele din Kathmandu (Nepal), îndeosebi Stupa Chaitya Swayambhunath /„Templul Maimuțelor”,
Durbar Square,
Zeița vie Kumari,
Palatul Hanuman Dhoka,
din Patan
– Bodhanath-Bhaktapur-Pasupathinath …
Entuziasmul provocat de înfățișarea Bhutan-ului, mai ales de Dzong-ul Paro,
de capitala Thimpu cu Memorialul Chorten,
Tashichho Dzong, „Fortăreața Glorioasei Religii”
–Buddha Dordenma,
de pasul Dochula
-Punakha Dzong
–„Tiger’s Nest”,
așa cum este cunoscută Mănăstirea Taktshang Goemba…
Platoul tibetan, cea mai mare și cea mai înaltă zonă care a existat vreodată în istoria Pământului,
amestecă locuri incredibile, precum Yamadrok („Lacul de Turcoaz”),
cu budismul tras oarecum îndărăt din fața ochiului rece al civilizatorului chinez,
întreținând iluzia perfecțiunii, absolutului, prin Potala – ca sacerdot al purității tibetane…
Poate că lumea nu ți se pare mai bună, dacă inspiri aerul fetid al capitalei nepaleze, cu străzi în care craterele simbolizează corupția politicienilor, dacă te pălmuiesc controalele drastice ale poliției și armatei chineze din Tibet, dacă rupi, din context, obiceiul unor bhutanezi de a întinde cadavrele pe platforme înalte, astfel încât vulturii să se înfrupte.
Dar natura rămâne convertită la propria ei trăire, fără obiecții teoretice. Valorile pe care ni le pun la dispoziție societățile respective punctează cât un tratat de morală.
Religiile sunt îmbinate și îmbină.
Misterele stăruie, fără prea mari anxietăți (cel puțin, sunt ascunse atât de bine încât îți asumi riscul să nu le cunoști).
*
Oglinda planetei rămâne aceeași, dar chipurile reflectate sunt mereu altele. Oameni și locuri, fiecare cu amintiri și speranțe.
Eu unul nu m-am mulțumit să trăiesc pe „Acoperișul Lumii” doar în imaginație. Las ușa deschisă a fotografiei (în curând, și a filmului) să te convingă de faptul că merită să incerci mai multe decât am reușit…
[1] Ca strategie, propun cultura diferenţelor (pornind – paradoxal sau nu – și de la ziua naţională a unor state, ajungând la difuzarea încercărilor proprii de documentar-video).
Nicolae Tomescu,
Redactor Șef Radio Iași