(INTERVIU) Florin Hozoc, despre plasmafereză în combaterea COVID-19: „Fiecare donare de plasmă ajunge la trei pacienți critici și îi ajută”

Publicat de mihaipohoata, 16 aprilie 2020, 06:35 / actualizat: 16 aprilie 2020, 19:02

Începând de luna aceasta, România intră în rândul statelor care au aprobat terapia cu plasmă umană hiperimună. Procesul, numit afereză, este similar cu procesul de donare de sânge. Sângele recoltat este trecut printr-un aparat care separă plasma, iar plasma prelevată de la un donator ar putea trata până la 3 pacienți. Plasma se poate extrage de la donatorii vindecați, în perioada de hiperimunitate, iar donatorul este testat riguros pentru a fi siguri că nu are nici un virus prezent în sânge (de ex. SARS-COV2, HIV, Hepatită) și că are o concentrație ridicată de anticorpi. Aplicarea acestui tratament în Romania a devenit posibilă datorită gestului făcut de Florin Hozoc, director SC Besmax Pharma Distribution SRL, care a donat patru echipamente complete de plasmafereză și 3000 de kituri de colectare de plasmă, pentru tratarea pacienților români infectați cu SARS-COV2. Unul dintre aceste echipamente este repartizat și la Iași.  Florin Hozoc a vorbit, în interviul acordat Cristinei Spînu despre modul în care funcționează acest tratament, cât de eficient este și care sunt țările care îl aplică în cazul pacienților infectați cu COVID-19.

Cristina Spînu: Suntem în plină pandemie de coronavirus si până la omologarea unui medicament sau a unui vaccin pentru COVID 19 fiecare tară afectată a stabilit un protocol terapeutic, protocol comun multora dintre ele cuprinzând o listă recomandată de Organizatia Mondială a Sănătătii, o metodă foarte bună si folosită de medicii chinezi, preluată apoi de Coreea de Sud, America, Israel si, de curând si de statele europene, este plasma covalescentilor, o metodă de tratament care se bazează pe principiul că sângele unei persoane care s-a vindecat de COVID 19 contine anticorpi în plasmă care l-ar putea ajuta pe un bolnav. Din fericire si românii vor avea acces începând de luna aceasta la tratamentul cu plasmă umană si asta datorită unui gest pe care l-a făcut un român inimos și implicat Florin Hozoc, moldovean de-al nostru, nemtean mai exact, care a donat aparatură si chituri de colectare de plasmă. Bună dimineața, Florin Hozoc!

Florin Hozoc: Bună dimineața! Unii spun că sunt nemtean, altii se laudă că sunt bucurestean, ideea este că e important să facem anumite lucruri la timp si dacă tot am avut această ocazie am considerat că este absolut necesar să asigurăm acest tratament si pentru pacientii critici din România, mai ales că si asa nu avem suficiente ventilatoare ca să puteam să le acordăm tratament de suport măcar să putem să-i ajutăm să-si revină mai repede.

Cristina Spînu: Acest tratament nu este un tratament nou, a fost folosit în ultima sută de ani în boli ca poliomelită, pojar, SARS, MERS, SARS si MERS fiind practic pneumonii produse tot de coronavirusuri, Iată că acest tratament ajunge și în România datorită ție, iar vestea foarte bună este că ajunge chiar la Iași, la Iasi și Piatra Neamt. Am să te rog să ne vorbesti despre asta.

Florin Hozoc: Da! Astăzi se instalează echipamentul la Iasi, unul dintre cele trei echipamente care au făcut obiectul protocolului de donație semnat cu Ministerul Sănătătii încă din 30 martie si la Iasi acest echipament va colecta plasmă convalescentă de la cei care s-au vindecat de COVID si va fi utilizată această plasmă convalescentă la pacientii care sunt tratati în principal la Spitalul de Boli Infectioase din Iasi, dar, de asemenea, în măsura în care se va asigura o cantitate suficientă de astfel de plasmă convalescentă va putea fi trimisă si în alte spitale care tratează pacientii COVID. Trebuie să mentionez un  lucru foarte important, fiecare donare de plasmă convalescentă de la un donator vindecat COVID ajunge la trei pacienți critici și îi ajută pe acestia să îsi revină. Conform studiilor realizate deocamdată pe un număr redus de pacienti, sută la sută din pacientii care au primit acest tip de tratament si-au revenit în maximum 10 zile, toti au ajuns în maximum două săptămâni de la administrare să fie externati desi erau în stare critică, erau intubati. Asta e o sperantă foarte mare.

Cristina Spînu: Au ajuns astăzi aparatele la Iasi. Cam cât timp crezi că va dura până va putea fi si aplicat acest tratament. E complicat pentru medici să învete să-l folosească?

Florin Hozoc: Medicii de la Centrul de Transfuzii sunt specializati. Ei stiu să facă procedurile pentru o donare de sânge, stiu să facă inclusiv procedura de plasmafereză, adică de colectare separată a plasmei, iar acest echipament pe care l-am achizitionat si pe care îl donăm sau îl punem la dispozitie altor centre decât cele trei este  unul extrem de simplu, este un echipament complet automat, este nevoie de o asistentă care a mai recoltat sânge si care să stie să introducă acul în vena unui donator, setează echipamentul cu datele donatorului si cu greutatea donatorului, automat echipamentul setează cantitatea maximă de plasmă pe care trebuie s-o recolteze, începe recoltarea de plasmă, se recoltează cantitatea respectivă, când ajunge la volumul setat echipamentul opreste recoltarea, scoate un sunte ca asistenta să vină să retragă acul din vena donatorului si toată procedura s-a încheiat în mai putin de 30 de minute. Deci este o procedură cât se poate de simplă, am optat pentru un echipament mai scump decât alte echipamente pe care le-as fi putut achizitiona tocmai pentru că este un echipament extrem de usor de utilizat care poate fi utilizat de către orice cadru medical care a mmai efectuat până acum transfuzii de sânge, recoltare de sânge sau recoltare de plasmă pe alte echipamente ceva mai complicate.

Cristina Spînu: La ce spitale din tară au mai ajuns aparate până acum?

Florin Hozoc: În momentul acest vorbim despre trei centre de transfuzii sanguină care au făcut obiectul donatiei către Ministerul Sănătătii, adică Centrul de Transfuzii Sanguine Bucuresti, Centrul de Transfuzii Sanguină Iasi si Centrul de Transfuzii Sanguine Timisoara si, în plus, vorbim despre Spitalul Judetean de Urgentă Neamt si încă 14 spitale judetene începând de la Baia Mare, Bistrita Năsăud, Brasov, Sibiu, Alba, Mehedinti, Giurgiu, Buzău, Brăila, Galati, Constanta, Bacău, sunt  14 astfel de echipamente pe care, de data asta, nu le-am mai donat în sensul că nu le-am mai dat….

Cristina Spînu: Să rămână definitiv în centrele respective…

Florin Hozoc: … dar le-am pus la dispozitie gratuit pentru a fi utilizate timp de 12 luni cât estimăm că va dura această criză, astfel încât cu aceste echipamente să se poată recolta plasmă de la cei vindecati fără ca aceste spitale sau Consilii judetene sau centre de transfuzii să suporte costul achizitionării echipamentului sau costul intretinerii, reparării echipamentelor, instalării, asistentei 24 cu 7  a acestor echipamente, inclusiv am pus la dispozitie minim 100 de chituri în mod gratuit pentru fiecare astfel de echipament, restul de chituri peste cantitatea asta de 100 urmând să fie achizitionată de către  respectivele spitale sau centre judetene sau consilii judetene de la distribuitorii autorizati pentru că noi nu suntem distribuitori nici de echipamente, nici de consumabile, noi pur si simplu le-am cumparat de la producător si le-am  pus la dispozitia centrelor din tară astfel încât să putem să impementăm acest tratament această terapie la o distantă de 10 zile, iată deja 14 zile de când a început să fie aplicat acest tratament în Statele Unite, în Germania, în Italia, în Franta, în Elvetia, în Marea Britanie. Deci, suntem în primul val de tări care aplică acest tratament pacientilor critici COVID.

Cristina Spînu: Urmăream zilele trecute un interviu cu profesorul Daniel Cohen de la Universitatea din Tel Aviv de la catedra de epidemiologie si prevenirea îmbolnăvirilor, profesorul spunea că acest tratament pe care si ei îl aplică în Israel unde rata mortalitătii este scăzută, comparativ cu alte state, spunea profesorul că acest tratament este și ca o vaccinare pasivă care poate ajuta omenirea până la aparitia vaccinului oficial testat si scos pe piată.

Florin Hozoc: Poate cel mai important lucru este că trebuie să întelegem în momentul de fată există cel putin opt imunoglobuline sau asa cum se numesc hiperimunoglobuline care înseamnă de fapt anticorpi extrasi din plasma pacientilor vindecati de diverse infectii, bacterii si care se administreaza persoanelor sănătoase pentru a le oferi acestora o imunizare pasivă. De exemplu, există hiperimunoglobulina  antihepatitică B care este o solutie de anticorpi antihepatită B extrasă din sângele pacientilor convalescenti după o hepatită B, din plasma acestora, se reprocesează, se neutralizează toti ceilalti virusi si această imunoglobulină antihepatitică B se administrează fie bebelusilor care s-au născut din mame infectate cu hepatită care au încărcătură virală si care în felul acesta bebelusii sunt protejati si nu se infectează cu hepatită luată de la mamele lor si, de asemenea, persoanele care au suferit, de exemplu, un transplant hepatic, deci au primt un ficat nou, dar ei au avut hepatită B. Pentru a nu face o recidivă de hepatită B pentru că virusul poate să fie încă ascuns undeva în organism, lunar, primesc această imunoglobulină antihepatitică B. Având în vedere toate aceste date stiintifice si toate aceste confirmări ale eficientei acestor anticorpi în acest moment toate companiile care produc imunoglobulină si alte medicmente derivate din plasmă lucrează la productia acestei imunoglobuline anti-COVID. Această imunoglobulină cu sigurantă va reusi să fie autorizată până în septembrie – octombrie când se estimează că va fi un al doilea val al acestei pandemii, iar noi, România, ca si toate celelalte tări care colectează plasmă convalescentă trebuie să reusim în perioada aceasta dintre cele două valuri ale pandemiei să colectăm suficientă plasmă de la pacientii vindecati astfel încât să avem suficientă plasmă din care să extragem acesti anticorpi si să producem hiperimunoglobulina anti-COVID cu care vom imuniza, pe de o parte, personalul  medical care intră în contact direct si în felul acesta prin această imunizare pasivă ei nu vor mai face forme severe, unii chiar nu vor mai face deloc această infectie si, de asemenea, putem să imunizăm dacă avem suficientă imunoglobulină anti-COVID si persoanele vulnerabile care nu ar putea să supravietuiască sau ar supravietui foarte greu unei infectări cum sunt bătrânii sau persoane cu comorbidităti severe.

Cristina Spînu: Deci, practic din ce ne spui este foarte, foarte important că avem si noi acces la acest tratament pentru că plasma functionează, popular, vorbind, ca un vaccin si avem sanse să ne descurcăm mai bine până când va apărea vaccinul pe piată.

Florin Hozoc: Da, iar acest lucru sustine aproape toti medicii si oamenii de stiintă din tări cu cercetare medicală extrem de avansată, vorbim despre Statele Unite, vorbim despre Germania, vorbim despre Marea Britanie. Când vezi câte universităti prestigioase s-au implicat si au format consortiu, de exemplu, consortiul national din Statele Unite a reunit 23 de universităti de medicină de pe teritoriul Statelor Unite si 46 de spitale mari universitare de pe teritoriul Statelor Unite. Consortiul din Germania, de asemenea, reuneste toate marile universităti de medicină, la fel în Marea Britanie când te uiti si vezi lista, în Franta acest program este condus de către specialistii de la Universitatea de Medicină din Sorbona, adică discutăm despre cei mai buni specialisti care astăzi spun că până la aparitia unui vaccin care poate să dureze si un an si jumătate, până la autorizarea unor medicamente care, din păcate, deocamdată, în studiile clinice care s-au făcut pe un număr mai mare de persoane au mai degrabă rezultate neconvingătoare pentru că s-a dovedit în niste studii că clorochinul sau calentra nu au reusit să demonstreze beneficii importante ba chiar dimpotrivă. Deci până când vom avea alte alternative terapeutice plasma pare a fi, si spun pare a fi, pentru că e nevoie de studii mai ample, pare a fi solutia care nu are nici efecte adverse semnificative si are si beneficii destul de vizibile.

Cristina Spînu: E foarte important ca ccei care au trecut prin această boală si au dezvoltat anticorpi să meragă si să doneze sânge, nu există nici un pericol, nu?

Florin Hozoc: Să meargă si să doneze în priml rând plasmă. Dacă donează plasmă, pot reveni la donare. În Statele Unite legislatia în privinta donării de plasmă le permite să revină la donare si după două zile pentru că plasma respectivă se reface în  48 de ore. În România, să sperăm că protocolul, ghidul terapeutic care se va aproba azi, mâine va permite donatorului să revină la fiecare două săptămâni cât timp are o concentratie crescută de anticorpi. Asta înseamnă că fiecare donator ar putea să doneze de trei ori ceea ce înseamnă că ar putea să salveze până la zece pacienti.

Cristina Spînu: Este o veste foarte bună, e nevoie de sperantă în această perioadă în care lumea e foarte derutată din toate punctele de vedere, înspăimântată, sătulă să stea în casă, medicii se luptă acolo cu mai mult sau mai putin echipament adecvat. Înteleg din ce spui că în acest moment chiar dacă au ajuns aparate mai repede decât la Iasi, au ajuns la Timisoara si la Bucuresti deja, nu?

Florin Hozoc: Nu! La Iași si la Bucuresti ajung astăzi, astea sunt primele echipamente care se dau în functiune.

Cristina Spînu: Am înteles! Deci încă nu a început nimeni din niciun centru să lucreze.

Florin Hozoc: În România încă nu a început. Noi am stat cu echipamentele  în depozit câteva zile până când s-au mai îndeplinit niste proceduri birocratice la Ministerul Sănătății. Acum eu îi înteleg pentru că sunt sufocati de ceea ce se întâmplă de pe o zi pe alta. Mi-as fi dorit să fiu sincer ca birocratii din Ministerul Sănătătii să miste mai repede în conditiile in care cei care conduc Ministerul Sănătătii, adică domnul ministru Tătaru, domnul secretar de stat Horatiu Moldovan, domnul secretar general adjunct Codrin  Lungu au făcut toate eforturile si, chiar tin să-i laud pentru că aceste lucruri să se miste mult mai repede. Din păcate birocratia uneori nu poate fi mutată nici măcar de sefii din minister, mai degrabă muti muntii decât să muti birocratii.

Cristina Spînu: Dar că să fim optimisti asa, cam în cât timp crezi că ar putea să înceapă să se aplice acest tratament?

Florin Hozoc: Eu sper că primele donări se vor face marți, imediat după sărbătorile de Paste, săptămâna viitoare, si după ce această plasmă va fi testată si va fi sigură pentru administrare probabil că prima administrare de plasmă convalescentă se va face tot săptămâna viitoare după jumătatea săptămânii.

Cristina Spînu: Multumesc foarte mult, Florin!  Florin Hozoc este omul care a făcut posibil ca tratamentul cu plasmă să se poată aplica si pacientilor din România, o donatie de patru aparate la centrele din Iasi, Piatra Neamt, Timisoara si Bucuresti, iar celelalte  14 vor merge în  alte judete si vor rămâne acolo 12 luni sau cât timp va fi nevoie.

Florin Hozoc: 12 luni sau cât timp va fi nevoie. În  principiu acele echipamente noi le-am cumpărat să puteam deschide centrul de colectare de plasmă în Ungaria pentru că deocamdată România, care are o lege veche de pe vremea comunismului nu permite colectarea de plasmă decât în centre de transfuzii apartinând statului si atunci le-am dus în una din multele tări europene care permit deschiderea de centre  de colectare de plasmă pentru a fabrica medicamente din plasmă si asta este Ungaria.

Cristina Spînu: Dar poate că după povestea asta cu pandemia o să se schimbe si legile în România pentru că asa cum spunea-i si tu, sigur acum avem nevoie foarte mare de plasmă pentru tratarea pacientilor infectati cu coronavirus. Dar, cel putin aceste patru aparate care vor rămâne la Iasi, Neamt, Timisoara si Bucuresti vor fi folosite după ce trece acest mare necaz si pentru tratarea altor afectiui ceea ce este un lucru foarte bun.

Florin Hozoc: Vor fi folosite pentru colectarea de plasmă care să poată fi materie primp pentru fabricarea de imunoglobulină, celebra imunoglobulină care ne aduce tot felul de crize, factor de coagulare pentru pacientii hemofilici, albumină, fibrinogen, toate acestea sunt produse din plasmă si sunt esentiale si salvează vieti. Dar dacă noi nu colectăm plasmă în România, statul nu colectează, privatul nu are voie, nici nu avem cum să avem acces la aceste medicamente, care deocamdată vin doar din importuri si nu întotdeauna producătorii au suficiente cantităti ca să vândă României care vrea să cumpere si la pretul cel mai mic.

Un interviu realizat de Cristina Spînu

Tehnoredactare: Gabriela Rotaru

“Toată lumea ştie că anumite lucruri sunt irealizabile, până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează.” – este afirmația celebrului Albert Einstein 

România este singura țară din această parte de Europă care nu își produce singură unul din cele mai eficiente tratamente pentru imunodeficiență și alte boli rare.

În România, este posibil ca plasma recuperată din sângele donat în centrele de transfuzie să fie aruncată, deși din această plasmă se face singurul medicament pentru bolnavii cu imunodeficiență.

În cazul coronavirusului, terapia prin transfuzie de plasmă este una experimentală, la nivel de studiu, chiar dacă procedura numită plasmafereză se face de ani buni pentru tratarea pacienților cu boli autoimune și nu doar a lor.

Terapia cu plasmă se bazează pe principiul că pacienții care au Covid-19 și care s-au vindecat – spontan ori după administrarea de medicamente – generează în 30-35 zile (așa numita „fereastră imunologică’) anticorpi la coronavirus de tip IgG.

Procedeul numit plasmafereză separă plasma – fracțiunea lichidă a sângelui și limfei, locul în care se află în suspensie anticorpii – de restul sângelui.

Cu plasma unui pacient vindecat de coronavirus se va face transfuzie unor pacienți bolnavi de Covid-19. 

Plasma donatorului va fi testată înainte de transfuzie pentru o serie de virusuri, anticorpi ori alte substanțe biologic active ce ar putea îmbolnăvi primitorul transfuziei.

Începând de luna aceasta, România intră în rândul statelor care au aprobat terapia cu plasmă umană hiperimună. Procesul, numit afereză, este similar cu procesul de donare de sânge. Sângele recoltat este trecut printr-un aparat care separă plasma, iar plasma prelevată de la un donator ar putea trata până la 3 pacienți.

Plasma se poate extrage de la donatorii vindecați, în perioada de hiperimunitate, iar donatorul este testat riguros pentru a fi siguri că nu are nici un virus prezent în sânge (de ex. SARS-COV2, HIV, Hepatită) și că are o concentrație ridicată de anticorpi.

Aplicarea acestui tratament în Romania a devenit posibilă datorită gestului făcut de Florin Hozoc, director SC Besmax Pharma Distribution SRL, care a donat patru echipamente complete de plasmafereză și 3000 de kituri de colectare de plasmă, pentru tratarea pacienților români infectați cu SARS-COV2.

Unul dintre aceste echipamente este pus astăzi în funcțiune la Iași!

“Toată lumea ştie că anumite lucruri sunt irealizabile, până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează.” – este afirmația celebrului Albert Einstein …… și de fapt motto-ul interviului realizat de Cristina Spânu, cu Florin Hozoc, astăzi, joi, 16 aprilie 2020, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – varianta optimă pentru o trezire de bun augur, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată de Mihai Florin Pohoață.

Producător – Petronela Cotea Mihai.

Sursă fotografie: 360medical.ro