INSP: Noi definiţii de caz – decesul la pacient confirmat cu coronavirus şi caz COVID-19 asociat asistenţei medicale
Publicat de Andreea Drilea, 28 aprilie 2020, 15:29
Definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus au fost actualizate marţi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, fiind introduse noi noţiuni – ”caz COVID-19 asociat asistenţei medicale”, ”caz COVID-19 comunitar”, dar şi ce înseamnă ”deces la pacient confirmat cu COVID-19”.
Potrivit site-ului INSP, un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de numărul de zile anterioare datei debutului sau confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (ziua 1).
Pot exista următoarele situaţii:
*** Caz COVID-19 comunitar
* simptome prezente la internare sau debut la 1 – 2 zile după internare;
* debut în zilele 3 – 7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară;
*** Asociere incertă
* debut în zilele 3 – 7 după internare şi informaţie insuficientă privind originea infecţiei, pentru a fi atribuit altei categorii;
*** Caz probabil COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)
* debut în zilele 8 – 14 după internare;
* debut în zilele 3 – 7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
*** Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)
* debut la minimum 14 zile după internare
Cazurile cu debut în intervalul de 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi considerate fie ca având origine comunitară, fie cu asociere incertă. Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte, precizează INSP.
Potrivit INSP, decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca ”decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută, majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului”.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se
suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19, arată sursa citată.
COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, se mai precizează pe site-ul INSP.
INSP vine şi cu recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:
* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;
* Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
* Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval;
* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital – 2 teste la 24 de ore interval;
* Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie – de 2 ori pe lună;
* Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive;
* Hemodializaţi simptomatici;
* Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacienţilor;
* Persoane instituţionalizate simptomatice;
* Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;
* Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – de 2 ori pe lună;
* Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant;
Unităţile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienţi prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte
laboratoare.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)