Advocacy. Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică
Publicat de nicolaetomescu, 3 iulie 2020, 11:25
11. ÎN PLINĂ PANDEMIE, GUVERNUL ROMÂNIEI VREA SĂ CONTROLEZE ONG-URILE ACTIVE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE!
Considerăm că dorința ANITP de monitorizare și evaluare a activităţii desfăşurate în domeniul luptei împotriva traficului de persoane de către organizaţiile neguvernamentale reprezintă o gravă încălcare a libertății de acțiune și exprimare a societății civile și totodată o îngrădire a valorilor democratice.
- Comunicat de presă (20 martie 2020)
- Solicitare de dezbatere publică – MAI (19 martie 2020)
- Punct de vedere privind Proiectul de ordin MAI (24 iunie 2020)
- Comunicat de presă (24 iunie 2020)
10. PETIȚIE NAȚIONALĂ – TRAFICUL DE PERSOANE ESTE O AMENINȚARE SERIOASĂ LA ADRESA SECURITĂȚII UMANE ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE
Luând în considerare obligațiile instituțiilor Statului Român de a-și proteja cetațenii împotriva încălcării grave a demnității și drepturilor fundamentale și de a reduce fenomenele ce afectează direct securitatea națională, noi – un grup de 63 de ONG-uri – apelăm la actorii sus-menționați pentru a eficientiza acțiunile împotriva rețelelor de trafic de persoane și a proteja cetățenii români, în special pe cei minori.
Petiția publică: PETIȚIE NAȚIONALĂ – TRAFICUL DE PERSOANE ESTE O AMENINȚARE SERIOASĂ LA ADRESA SECURITĂȚII UMANE ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE
Raspunsuri din partea autoritatilor statului român:
- Răspuns ”Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse Între Femei și Bărbați”
- Răspuns ”Consiliul Superior al Magistraturii”
- Răspuns ”Inspectoratul General al Poliției Române”
- Răspuns ”Inspecția Judiciară”
- Răspuns ”Ministerul Afacerilor Interne”
- Răspuns ”Ministerul Justiției”
- Răspuns ”Ministerul Muncii și Protecției Sociale”
9. CAZUL ȚĂNDĂREI
Ca membru al societății civile, ECLER a coagulat un grup inițial de 25 de ONG-uri, atât din România cât și din străinătate, cu preocupări în sfera luptei anti-corupție și a crimei organizate, pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra cazului de trafic de minori cunoscut sub numele de ”cazul Țăndărei”.
Mai multe detalii aici: http://www.ecler.org/ro/advocacy-cazul-tandarei/
8. TRANSPLANT DE ORGANE
Încă din 2014, membrii ECLER au militat pe lângă autoritățile naționale, Comisia Europeană și structurile diplomatice din România în vederea reglementării coerente în materie de transplant și prelevare de organe.
Mai multe detalii aici: http://www.ecler.org/ro/advocacy-organe/
7. EDUCAȚIE JURIDICĂ ÎN ȘCOLI
ECLER este membru al Mișcării Naționale privind Promovarea Educației Juridice în Școli, inițiată de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Educației Naționale, la solicitarea mai multor ONG-uri din România.
6. SUSȚINEREA UNUI REPREZENTANT AL SOCIETĂȚII CIVILE ÎN CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
ECLER – alături de APADOR-CH, Funky Citizens, Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, Expert Forum (EFOR), FDSC, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS, Cere Participare, Grupul Autonom pentru Democrație Participativă – GADP, ActiveWatch, Romanian Center for European Policies (CRPE), Asociația Pro Democrația, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics, Maliția Spirituală, Centrul de Investigații Media, APDD – Agenda 21, Code4Romania, Human Catalyst, Greenpeace Romania – susține candidatura lui Codru Vrabie pentru CSM.
Mai multe detalii aici: http://www.apador.org/blog/apador-ch-il-propune-pe-codru-vrabie-ca-membru-al-csm-din-partea-societatii-civile/
5. SCRISOARE DESCHISĂ – RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN TURCIA
ECLER, alături de alte 17 ONG-uri solicită reprezentanților României să acționeze în concordanță cu valorile care stau la baza comunității transatlantice, din care România face parte, și să ia poziție față de evoluțiile alarmante din aceste zile din Turcia, să facă demersurile necesare, care se înscriu în limitele mandatului democratic pe care îl au de la poporul român, pentru a reafirma necesitatea respectării, în aceste zile fierbinți, a drepturilor omului, a independenței justiției și a statului de drept în Turcia.
Mai multe detalii aici: http://www.petitieonline.com/scrisoare_deschisa_pentru_respectarea_drepturilor_omului_in_turci
4. SCRISOARE DESCHISĂ – CONSILIUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII CONVENȚIEI PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
ECLER, alături de alte 12 ONG-uri, critică impedimentele întâmpinate de fosta președinte a CMICDPD, și solicită Senatului României și Guvernului să intervină pentru aplicarea cu celeritate a legii, pentru a stopa crimele din centrele de plasament și pentru a asigura persoanelor cu dizabilități din România un tratament demn, conform cu valorile asumate de România privind protejarea drepturilor fundamentale ale omului.
Mai multe detalii aici: http://www.crj.ro/scrisoare-deschisa-consiliul-de-monitorizare-a-implementarii-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/
3. COMITETULUI INTERMINISTERIAL – COALIȚIA NAȚIONALĂ PENTRU INTEGRAREA REFUGIAȚILOR
ECLER, alături de alte 22 de ONG-uri, solicită Premierului, Dacian Cioloș, deblocarea activității Comitetului Interministerial – Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților, comunicarea numelui persoanei responsabile de coordonarea comitetului și componența secretariatului tehnic.
Mai multe detalii aici: http://www.inovarepublica.ro/23-de-ong-uri-ii-cer-prim-ministrului-dacian-ciolos-deblocarea-activitatii-comitetului-interministerial-coalitia-nationala-pentru-integrarea-refugiatilor
2. REGLEMENTAREA AGENȚIILOR DE PLASARE A FORȚEI DE MUNCĂ
ECLER a lansat și coordonează Grupul de lucru privitor la amendarea Legii 151/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Acest act normativ este depășit de realitățile sociale din România și trebuie să fie amendat în conformitate cu nevoile actuale.
Ca urmare a întâlnirii din data de 31 martie 2016, Grupul de lucru a concluzionat:
- adaptarea, în regim de urgență, a legislației naționale privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate la standardele internaționale ale Organizației Mondiale a Muncii, în special la Convenția 181 (art.7) prin eliminarea taxelor – directe sau indirecte – aplicate la recrutarea (sau medierea) persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în afara granițelor;
- necesitatea acreditării în plan național a agenților de plasarea a forței de muncă în străinătate și reglementarea mai detaliată a drepturilor și obligațiilor acestora;
- crearea unei baze de date cu românii plasați la muncă în străinătate care să fie accesibilă tuturor actorilor ce ar putea contribui la o mai bună protecție a românilor din afara granițelor (Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției);
- crearea unor programe naționale de informare a românilor interesați de un loc de muncă în afara granițelor, despre drepturile pe care le au și provocările cu care se pot confrunta, precum și despre instituțiile, agențiile, ONG-urile la care pot apela atunci când drepturile lor sunt încălcate;
- încurajarea, la repatriere, a victimelor traficului de persoane exploatate prin muncă să se adreseze autorităților competente să sancționeze astfel de practici și crearea unor servicii adaptate nevoilor specifice acestui tip de victime, care – în prezent – nu există în România.
1. POLIȚIE JUDICIARĂ UNIC SUBORDONATĂ PROCURORULUI DIICOT
Încă din 2012, membrii ECLER au militat pe lângă autoritățile naționale, Comisia Europeană și structurile diplomatice din România în vederea creării unei structuri de poliție judiciară pe lângă DIICOT, după modelul DNA.
Această măsură este în curs de implementare în conformitate cu modificările aduse de Ordonanța de urgență 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal care la art. 2 prevede:
„Art. 9.1. – (1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor direcţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.
(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară în cadrul direcţiei se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
(6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”
