Ministrul Economiei: Preţurile nu sunt o barieră pe litoral, atâta timp cât cererea e mai mare decât oferta

Publicat de Andreea Drilea, 14 iulie 2020, 10:21

Este evident că litoralul românesc nu este cel mai ieftin, însă, atâta timp cât există cerere şi preţurile vor fi pe măsură, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

El consideră că, în această perioadă, turismul românesc va avea un avânt, pentru că nu mai este aşa de uşor să te duci în concediu într-o altă ţară. Totuşi, Popescu spune că putem găsi şi locuri cu preţuri accesibile pe malul autohton al Mării Negre.

Ministrul a arătat că Guvernul şi companiile din sectorul HoReCa sunt pregătite să deschidă restaurantele din 15 iulie, însă acest lucru ar putea fi amânat din cauza cifrelor foarte mari din ultima săptămână privind noile cazuri de îmbolnăviri. Pe de altă parte, ministrul a precizat că nu s-a discutat până acum la nivel guvernamental de reintroducerea unor restricţii.

Referitor la protestele de duminică din Piaţa Victoriei, ministrul spune că nu le-ar numi ‘proteste’, ci ‘mişcări coordonate ale unor forţe care probabil urmăresc o răspândire a cazurilor, dorind să arate că România nu este capabilă să gestionează pandemia’.

Popescu a vorbit şi despre granturile de un miliard de euro pe care le pot accesa firmele româneşti lovite de pandemie începând cu acest an şi a detaliat în interviu cine va avea dreptul la aceşti bani.

Referitor la liberalizarea pieţei de gaze, care a avut loc la 1 iulie, oficialul a arătat că, personal, şi-a schimbat furnizorul tradiţional de gaze, pentru că alte companii oferă un preţ mai mic, şi recomandă tuturor consumatorilor să facă acelaşi lucru.

AGERPRES: Spuneţi-ne, pentru început, cât de afectată este economia românească în acest moment de ceea ce se întâmplă pe plan sanitar?
Virgil Popescu: Economia românească să ştiţi că a început să-şi revină. Discutam cu ministru Cîţu (ministrul Finanţelor – n.r.) şi îmi spunea că rezultatele pe luna iunie, care o să apară, o să vedeţi că sunt foarte îmbucurătoare, putem spune că am avut un nivel de încasări pentru luna iunie peste nivelul lunii iunie din 2019. Deci uşor-uşor economia românească îşi revine şi pot să vă spun că noi, economia românească, România în general, nu a fost în lockdown, ea a fost în lockdown parţial şi practic pornind activităţile oprite sau suspendate şi-a revenit mult mai repede. De ce sunt eu îngrijorat? Sunt îngrijorat de numărul mare de cazuri noi de coronavirus şi de faptul că totuşi noi, românii, nu respectăm regulile care ni se impun şi mai apar şi voci de genul acesta ale unor oameni care neagă evidenţa unui virus care nu este de neglijat.

AGERPRES: Aveţi şi o explicaţie de ce există aceste persoane care neagă existenţa virusului?
Virgil Popescu: Acum lăsând la o parte teoria conspiraţiilor şi războiul hibrid şi faptul că unora nu le place de România, posibil să fie şi foarte multă lume care să zic aşa îşi caută o explicaţie să se ascundă în spatele unei explicaţii că nu există, a unui fapt că acest virus nu ar exista, pur psihologic. Se simt ei mai confortabil negând evidenţa. Eu cred că trebuie să fim foarte lucizi, foarte precauţi, să avem încredere că nimeni nu-şi bate joc de români, nici un guvern nu-şi permite să-şi bată joc de populaţia ţării sale şi chiar este nevoie de respectarea regulilor pe care nu le punem aşa de dragul de a pune nişte reguli, ci de a ajuta populaţia să treacă peste această criză sanitară. Eu am tot spus: până nu avem un vaccin sau un tratament clar al acestui virus nu putem spune că vom scăpa de acest virus. Poate că la unii nu dă simptome severe, dar la alţii dă simptome severe, iar pericolul cel mai mare este faptul că este foarte contagios şi, dacă este scăpat de sub control, poate bloca sistemul sanitar.

AGERPRES: Aveţi un scenariu worst case? Ce se poate întâmpla cel mai rău?
Virgil Popescu: Scenariile vizavi de criza sanitară se fac la Ministerul Sănătăţii, se fac la Institutul de Sănătate Publică. Acolo cei care sunt responsabili de sănătatea populaţiei fac aceste scenarii. Noi, la Ministerul Economiei, nu avem decât să încercăm să adaptăm economia şi să punem anumite reguli în funcţie de măsurile sanitare şi de situaţia sanitară, situaţia medicală de la un anumit moment. Aşa cum ştiţi, evaluăm din două în două săptămâni evoluţia cazurilor şi în funcţie de acest lucru relaxăm anumite măsuri sau îngheţăm relaxările.

AGERPRES: În acest moment se lucrează în Guvern la o nouă etapă de relaxare?
Virgil Popescu: Noi am fost pregătiţi, de exemplu, încă de acum două săptămâni de când am lucrat într-un grup interministerial şi cu reprezentanţii mediului de afaceri, după ce am avut o întâlnire la Guvern cu premierul Orban şi cu cei din industria HoReCa, de deschiderea restaurantelor în interior. Am pregătit măsurile, le avem pregătite, sunt unanim acceptate şi de domeniul de afaceri şi de Ministerul Sănătăţii, şi de ANSVSA, dar decizia o vom lua în Comitetul pentru situaţii de urgenţă şi în Guvern în funcţie de evoluţia epidemiologică. Aşteptăm să se încheie această perioadă de două săptămâni, care expiră mâine, poimâine şi vom vedea dacă vom relaxa sau nu vom relaxa aceste reguli, dacă vom deschide practic restaurantele în interior.

Săptămâna trecută nu pot spune că a fost o săptămână benefică, am avut foarte multe cazuri, iar rezultatele de astăzi (luni – n.r.) şi de ieri, după părerea mea, nu sunt concludente, întrucât numărul de testări în weekend, inclusiv în ziua de luni, nu este foarte mare.

AGERPRES: Există discuţii şi despre introducerea de noi restricţii?
Virgil Popescu: Nu, eu nu am participat la discuţii de acest fel, introducerea de noi restricţii. Nu cred, nu cred că discutăm în momentul de faţă, dar vigilenţa este din ce în ce mai mare. Aţi văzut şi apelul premierului la respectarea măsurilor de restricţii, apel către organele de control să-şi facă treaba, pentru că ele dacă îşi vor face treaba atunci inclusiv proprietarii de restaurante, terase, de cluburi îşi vor face la rândul lor treaba şi oamenii care vin acolo nu vor mai avea de suferit.

AGERPRES: De ce credeţi că au fost proteste în Piaţa Victoriei?
Virgil Popescu: Alea au fost proteste?! Haideţi, pe bune?! Nu, a fost aşa… o tentativă de protest, a unor oameni…, nu ştiu ce să vă zic. Dacă citesc presa, unii spun că sunt rusofili, unii spun că sunt pesedişti, că sunt antiorice, la modul acesta. Nişte oameni normali, cu scaunul la cap, nu pot să iasă să protesteze că nu există COVID-ul sau că este totul o mascaradă, că nu purtăm măşti, că izolarea şi carantina sunt împotriva libertăţii. Păi dacă sunt bolnav de o boală contagioasă este normal să fiu izolat, este normal să beneficiez de un tratament şi să respect acel tratament, pentru că eu spun tot timpul libertatea individuală este de preţ, dar ea se termină acolo când afectează libertatea colectivă. Nu putem lăsa o persoană bolnavă contagioasă să circule pe străzi liberă şi să răspândească virusul la cei care nu ştiu că persoana respectivă este bolnavă.

Deci nu le-aş spune proteste, le-aş spune nişte mişcări coordonate ale unor forţe care probabil urmăresc o răspândire a cazurilor, pentru a demonstra că România şi Guvernul României nu sunt capabile să gestioneze această pandemie.

AGERPRES: Cine ar dori aşa ceva?
Virgil Popescu: Vă spun doar ce am citit prin presă.

AGERPRES: Să vorbim un pic de măsurile economice. Care sunt domeniile puternic afectate?
Virgil Popescu: Cele mai afectate domenii sunt turismul, HoReCa, hoteluri, restaurante…, organizatorii de evenimente care nu pot să-şi exercite obiectele de activitate pentru că evenimentele sunt limitate ca şi număr de persoane. Foarte afectate pe perioada stării de urgenţă şi mai puţin afectate, dar măsurile restrictive pe care alte state le iau împotriva românilor de a circula, ne fac să credem că poate vor fi din nou afectate, vorbim de transportul de persoane, unul dintre domeniile care rămân în continuare destul de afectate în România.

AGERPRES: Aţi publicat săptămâna trecută proiectele de granturi pentru IMM-uri. Cine sunt cei care vor beneficia de aceşti bani?
Virgil Popescu: Avem o anvelopă totală de un miliard de euro, bani care sunt din fonduri europene, pe flexibilizarea fondurilor europene, practic din economiile din exerciţiul financiar care se termină anul acesta, în 2020. Practic prima schemă de ajutor va fi către microîntreprinderile care nu au salariaţi, au un asociat-doi, dar nu au salariaţi, către cabinetele medicale sau PFA-urile medicilor care au fost prinşi în lupta împotriva acestei pandemii, ONG-urile afectate care au activitate economică, toate acestea vor beneficia de un micro-grant de 2.000 de euro. Evident, trebuie să aibă anumite condiţii: să fi avut activitate în anul precedent şi să fi putut demonstra că au avut activitatea lovită de pandemie.

A doua schemă de ajutor de stat este grantul de capital de lucru, aici avem în total 350 de milioane de euro. La prima schemă avem 100 de milioane de euro. Aici avem 350 de milioane de euro, granturi de capital de lucru. Aici, că tot m-aţi întrebat de industriile lovite, este clar ţintită către industria hotelieră, HoReCa, organizatorii de evenimente, transportatorii, editurile, librăriile. Practic cele mai lovite industrii în timpul pandemiei, care sunt şi în continuare foarte lovite, cu o activitate restrânsă, vor putea primi până la maximum 15% din cifra de afaceri a anului 2019, evident trebuind să îndeplinească anumite criterii: trebuie să dovedească că au avut activitatea diminuată, cu acele certificate pentru situaţii de urgenţă.

Ultima schemă din acest miliard de euro de ajutor sunt granturile pentru investiţii, între 50.000 şi 200.000 de euro. Practic aici finanţăm proiecte de investiţii într-o plajă mult mai largă, în industrii mult mai variate, practic orice companie care doreşte să-şi dezvolte afacerea sau să-şi reprofileze afacerea poate face un plan de afaceri şi în baza acestuia poate dobândi un ajutor de până la 200.000 de euro.

AGERPRES: Din bani europeni?
Virgil Popescu: Totul din bani europeni. Estimăm să deschidem schema după data de 15 august, am pus în dezbatere publică ordonanţa de urgenţă care reglementează această schemă. Constrângerile pe care le mai avem sunt de natura executării acestui program informatic, a aplicaţiei informatice care să permită o automatizare foarte mare a procesului de depunere, evaluare şi contractare a acestor granturi. Trebuie să luăm în calcul şi antreprenorii trebuie să ia în calcul că, practic, discutăm per total de peste 100.000 de firme şi nu cred că până acum o autoritate a mai gestionat un număr atât de mare de firme. De aceea este exclus să vorbim de evaluare manuală sau semi-automată a acestor dosare şi aplicaţia informatică necesită să fie foarte bine executată, să respecte foarte bine criteriile de acordare, să evalueze foarte bine după anumite criterii, în aşa fel încât să putem, până la sfârşitul anului, să avem contractele încheiate şi să înceapă derularea acestor sume.

AGERPRES: Adică să-şi primească oamenii banii la începutul anului viitor?
Virgil Popescu: Da. Cei 2.000 de euro cred că îi pot primi foarte repede. Iar, granturile de capital de lucru pot fi primite relativ repede. Creditele de investiţii probabil că nu vor fi pe loc, pentru că acolo, o dată ce sunt selectate, mai durează un pic până când fac achiziţia, până prezintă facturile. Dar contractele trebuie obligatoriu încheiate anul acesta.

AGERPRES: Există şi domenii care au crescut în perioada pandemiei?
Virgil Popescu: Da, industria alimentară a avut salturi, retailerii au avut salturi, investiţiile publice au crescut foarte mult în perioada pandemiei, chiar s-au mişcat foarte bine, vorbim de drumuri, de reţelele de apă, de canal. Deci România, după cum v-am spus, nu a fost într-un lockdown total, ci în lockdown parţial, în special pe acele industrii care au fost legate de pieţele europene, de ţările europene. Ceea ce a depins de noi să facem în ţară cred că Guvernul a făcut, chiar s-a mişcat foarte bine, viaţa a mers înainte în această pandemie şi sunt convins că aşa va fi şi în continuare.

AGERPRES: Aţi menţionat turismul ca principalul domeniu afectat. Cum vedeţi sezonul acesta estival pentru turismul românesc?
Virgil Popescu: Am văzut şi văd în continuare oportunitatea turismului autohton. Observ că după exuberanţa celorlalte ţări, care au deschis graniţele să vină turiştii – Grecia, Bulgaria, dintr-o dată au devenit mult mai precauţi vizavi de turiştii din alte ţări.

Nu mai este aşa uşor să te duci într-un concediu într-o ţară vecină. De aceea cred că în România turismul va avea un avânt în această perioadă estivală. Dar depinde de noi toţi, de turiştii care se duc acolo, să respecte regulile pe care autorităţile le impun, să nu avem creşteri de cazuri, pentru că nu vrem să ne trezim cu cazuri multe de COVID în hoteluri, să închidem acel hotel sau cu alte lucruri. Eu cred în turismul românesc, cred că în România se poate face turism sigur, cred că românii doresc să-şi petreacă cât mai mult vacanţele în România şi cred că şi turiştii străini pot veni în România dacă se vor simţi în siguranţă şi vor vedea că în România se respectă anumite reguli şi ei se vor simţi în siguranţă.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre preţurile care sunt în această perioadă pe litoral?
Virgil Popescu: Aceeaşi părere ca şi anul trecut, aceeaşi părere ca şi acum doi ani: nu mi s-a părut nicio scădere, nicio creştere a preţurilor. Sunt aceleaşi preţuri, dar, eu fiind un liberal, cred în cerere şi ofertă. Atâta timp cât cererea e mai mare ca oferta, înseamnă că preţurile nu sunt o barieră pentru turişti. Cred că pe litoralul românesc sunt şi preţuri mari, dar cred că sunt şi preţuri accesibile, în funcţie de locaţiile pe care vrei să la accesezi acolo unde vrei să te duci. Nu este cel mai ieftin litoral, asta este evident, am ştiut-o toţi, dar atâta timp cât cerere există, oferta va avea nişte preţuri în aşa fel încât să fie acceptate.

AGERPRES: Dumneavoastră personal unde veţi merge în vacanţă?
Virgil Popescu: În România. E impropriu spus la mine ‘vacanţă’ cât sunt la guvernare, dar familia va merge şi voi petrece şi eu probabil câteva zile, probabil într-un weekend, trei-patru zile.

AGERPRES: Pe litoral?
Virgil Popescu: Da, voi merge pe litoral.

AGERPRES: Deci le recomandaţi turiştilor să păstreze distanţa socială…
Virgil Popescu: Da. Am recomandat tuturor să respecte regulile, pentru că numai respectând regulile ne respectăm pe noi şi pe cei din jur şi fiecare are aportul lui la a ţine sub control această pandemie.

AGERPRES: Turiştii străini pot veni în România în siguranţă? Aveţi în plan restricţii pe viitor?
Virgil Popescu: Repet, din două în două săptămâni facem evaluarea, facem evaluarea ţărilor şi a cazurilor din alte state şi în funcţie de cum evaluează… Îmi este greu să spun acum ce se va întâmpla într-un stat din UE sau non UE peste două săptămâni. Nu vedeţi că ne este greu să apreciem ce se întâmplă în România peste două săptămâni având în vedere comportamentul anumitor concetăţeni de-ai noştri, dar să vorbim de alte state… Dar evaluând, ştiţi cum este o vorbă, văzând şi făcând, evaluând din două în două săptămâni, putem să ne dăm seama. Nu este în interesul României să pună restricţii decât dacă, cu adevărat, pătrunderea în ţară a acelor posibili turişti din alte state ar pune în pericol sănătatea publică a românilor. Nu cred că vorbim de acest lucru în acest moment.

AGERPRES: Vreau să vă întreb şi despre liberalizarea pieţei gazelor, care teoretic s-a întâmplat la 1 iulie, practic consumatorii casnici nu simt nimic în factură. La ce să se aştepte ei pe viitor?

Virgil Popescu: Acum vă spun sincer: factura din iulie vine în august. Nu au cum să simtă. Şi nu au cum să simtă nici dacă ar exista o ieftinire acum, întrucât consumul este foarte mic. Dar dacă tot m-aţi întrebat de liberalizarea preţului, primul semn de scădere a preţului l-a dat o companie (Engie – n.r.) dintre cele două mari (E.ON şi Engie – n.r.), care a anunţat o scădere de 10% şi de 15%. S-a anunţat deja de vreo zece zile. Astăzi, în schimb, am văzut cea mai îndrăzneaţă ofertă de pe piaţă, o companie din energie electrică (Electrica – n.r.), practic cel mai mare jucător pe piaţa energiei electrice, a intrat puternic pe piaţa gazelor naturale şi a anunţat 15% reducere la preţul gazelor naturale.

Dacă îmi aduc aminte, pentru că am citit şi eu foarte interesat oferta de astăzi, dacă eşti şi consumatorul de energie electrică al lor, eşti clientul lor la energie electrică, îţi oferă gazul la 65 de lei. La preţul acesta nicio o altă companie nu l-a oferit până în acest moment. Pe mine mă bucură acest lucru din prisma faptului că un jucător în piaţă oferă un preţ bun şi faptul că a început să se simtă concurenţa pe piaţa energiei electrice şi pe piaţa gazelor naturale. Şi mă bucur că este o companie românească, este o companie unde statul român mai are în continuare 48% din acţiuni şi că vrea să câştige piaţă şi eu sunt convins că, dacă vor porni aşa, vor câştiga o foarte mare cotă din piaţa gazelor naturale şi dacă vor veni şi alţii din energie electrică şi mai sunt din ce ştiu eu pe piaţă pregătite oferte de a ataca piaţa gazelor naturale, până în toamnă când va creşte consumul de gaze naturale şi se va simţi în factură, românii vor simţi scăderea preţului la gaze naturale.

Ceea ce am afirmat, că de la 1 iulie vom avea o scădere de preţ atât la energie electrică şi la gazele naturale, la energie electrică este. Eu am zis între 1 şi 2%, ANRE a reglementat cu 1,9% şi am zis-o demult ştiind tendinţele din piaţă, iar la gazele naturale am spus între 10% şi 15%. Până acum piaţa şi cei care au făcut aceste lucru mi-au dat dreptate.

Dacă vor exista în continuare companii care vor specula achiziţia gazului ieftin şi vânzarea către populaţie scump vom interveni în piaţă, deocamdată nu cred că este cazul, aşteptăm în continuare cam pe toţi jucătorii din piaţă să-şi refacă ofertele şi să vină către cetăţeni, către consumatorul casnic, să ofere un preţ bun la gaze naturale.

Pe fondul scăderii preţului la gaze naturale la clientul casnic va scădea şi la clientul industrial, ceea ce mă bucură şi mai mult pentru că practic va creşte competitivitatea industriei româneşti. Marii consumatori de gaze vor avea surse mai ieftine şi automat produsele lor vor fi mai ieftine şi vor fi mai competitive.

AGERPRES: Dumneavoastră aţi încheiat un nou contract pe piaţa gazelor?
Virgil Popescu: Eu am afirmat de acum două sau trei săptămâni când am fost la o televiziune naţională şi am spus că m-am mutat, aici unde stau în Bucureşti. Am spus că m-am mutat la Electrica, la Electrica SA. Şi la energie electrică şi la gaze naturale, pentru că aveam energia electrică la unul şi gazele la altul, nu era Electrica, m-am mutat, am un pachet la Electrica.

AGERPRES: Cât aţi economisit?
Virgil Popescu: Astăzi Electrica a anunţat reducerea. Eu m-am mutat înainte. Era mai ieftin decât aveam la data respectivă.

AGERPRES: Deci aţi economisit cam 10-15%?
Virgil Popescu: Da! La energie electrică era mai ieftin decât aveam eu, iar la gaze naturale a fost un pic mai ieftin, dar am vrut să mă mut pentru că nu mi s-a părut normal… Cel puţin să dau un semnal în piaţă, că dacă cei doi mari nu scad, eu unul mă mut. Nu pot să rămân captiv unui furnizor de gaze naturale care nu are nicio reacţie în piaţă, în momentul în care preţurile în piaţă au scăzut. Şi m-am mutat. Şi astăzi Electrica a anunţat o scădere la trei săptămâni după ce m-am mutat.

AGERPRES: Şi ce îi sfătuiţi pe consumatori?
Virgil Popescu: Să fie foarte atenţi şi să se mute. Evident se pot muta, chiar dacă au contract acum, chiar dacă încheie mâine un contract, nu-i mai convine, se poate muta la alt furnizor de gaze naturale sau de energie când se va liberaliza piaţa energiei electrice. La energie electrică în continuare este preţ reglementat, preţul teoretic este acelaşi în toată ţara, diferă tariful de distribuţie, dar acum te poţi muta pe gaze naturale unde doreşti, unde crezi tu că este mai bine, iar acest tarif de 65 de lei pe mine cel puţin mă satisface. Este suficient de jos, cam pe acolo pe unde am intuit că o să fie, în condiţiile în care se cumpără cu 30 de lei, cu 40 de lei, cu 48 de lei, deci consider că orice furnizor câştigă suficient la preţul acesta în aşa fel încât să simtă şi cetăţeanul scăderea de preţ.

AGERPRES: Încă un subiect şi închei, este vorba de gazele din Marea Neagră. În condiţiile în care companiile – mă refer în special la OMV Petrom, principalul investitor de acolo – cer schimbarea Legii offshore… Ştiu ca i-aţi trimis în Parlament, că doar Parlamentul o poate modifica, dar spuneţi asta de o jumătate de an, de nouă luni…
Virgil Popescu: Spun asta dintotdeauna. Am participat la facerea Legii offshore în Parlament. Am fost şi sunt deputat. După părerea mea, acea Lege offshore era ok, acceptată de companii. A venit Ordonanţa 114 care a pus în cap practic orice liberalizare, orice tendinţă de investiţii în România. Ne-am angajat că deblocăm investiţiile în Marea Neagră şi pentru asta am spus că este nevoie de două lucruri. O dată, abrogarea Ordonanţei 114. A făcut Guvernul acest lucru imediat ce a venit la guvernare. Şi al doilea: modificarea Legii offshore, dacă se doreşte acest lucru, dar acest lucru nu se poate face de către Guvern, ci doar în Parlament. Pentru că, dacă Guvernul, prin absurd, dă Ordonanţă de Urgenţă şi modifică ajunge în Parlament şi Parlamentul, observaţi ce probleme sunt cu Legea carantinei şi izolării, vă daţi seama ce bucurie ar fi în Parlament.

AGERPRES: Şi în Parlament de ce nu aţi iniţiat un proiect în acest sens?
Virgil Popescu: În Parlament nu putem iniţia noi, Guvernul.

AGERPRES: Nu Guvernul, ci PNL..
Virgil Popescu: În Parlament trebuie ajuns la un consens cu toate forţele politice în aşa fel încât acea modificare a Legii offshore să fie acceptată şi să întrunească consensul politic sau marea majoritate, 80-90% din Parlament. Atâta timp cât acest consens nu există, şi nu există, că astfel s-ar fi realizat, nu are rost să discutăm.

Am mai făcut un pas în Guvern. S-a cerut de către toţi investitorii din Marea Neagră să se elimine acea obligaţie de a vinde pe piaţa centralizata jumătate din producţia de gaze. Odată cu liberalizarea de la 1 iulie am înlocuit atât în producţia offshore cât şi onshore acea obligaţie de a vinde pe piaţa centralizată cu obligaţia de a intra într-un gas release program. Practic, am eliminat şi această ultimă barieră. Tot ce a putut să facă Guvernul a făcut.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)