Ascultă Radio România Iași Live

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, trimis în judecată în dosarul ‘Black Cube’

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, trimis în judecată în dosarul ‘Black Cube’

Publicat de Andreea Drilea, 15 iulie 2020, 12:19

Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir a fost trimis în judecată de DIICOT pentru săvârşirea mai multor infracţiuni în dosarul ‘Black Cube’, în legătură cu spionarea fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, Daniel Dragomir este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată, instigare la fals informatic, în formă continuată, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice şi instigare la violarea secretului corespondenţei, în formă continuată.

Anterior, trei angajaţi ai firmei israeliene Black Cube – Yossi Barkshtein, Ron Weiner şi David Geclowicz – au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii români, ei primind în instanţă condamnări cu suspendare.

Daniel Dragomir a fost şeful grupării sectoare informativ-operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din cadrul SRI, el fugind din România în luna iunie, cu puţin timp înainte de a fi condamnat definitiv la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, într-un alt dosar de fals în înscrisuri şi spălare de bani.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, după ce Daniel Dragomir a fost trimis în judecată în 2015 de DNA în dosarul de trafic de influenţă şi spălare de bani, acesta s-a considerat ‘nedreptăţit’ de această anchetă şi a decis să înceapă o campanie de denigrare a şefei DNA de atunci Laura Codruţa Kovesi.

‘Plecând de la această cercetare penală şi considerându-se atât nedreptăţit profesional, cât şi investigat abuziv, inculpatul Daniel Dragomir şi-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru ‘distrugerea’ carierei, prin arestarea sa de către DNA, printre care şi fostul procuror şef al DNA, la aceea dată. Pornind de la funcţia, pregătirea specializată şi expertiza dobândită de-a lungul timpului în cadrul Serviciului Român de Informaţii (domeniul informativ – operativ al Direcţiei de Terorism), inculpatul stăpânea astfel cunoştinţe vaste atât sub aspectul tehnicilor de manipulare, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de criminalitate organizată şi mai ales metodologia de investigare şi documentare a unor astfel de grupări, majoritatea lor caracterizându-se printr-o specializare riguroasă a activităţilor infracţionale şi conspirativitate a acţiunilor ilicite, în scopul atingerii obiectivului propus şi totodată îngreunării identificării şi tragerii la răspundere penală’, spune DIICOT.

Din probele administrate la dosar rezultă faptul că, după trimiterea sa în judecată de către DNA şi în timpul judecării sale la Tribunalul Bucureşti, la începutul anului 2016, Daniel Dragomir a decis că o campanie denigratoare la adresa procurorului şef DNA de la acea dată, Laura Codruţa Kovesi, ar putea avea un efect optim, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia dosarului său.

Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de către preşedintele României a Laurei Kovesi pentru un nou mandat la şefia DNA, Daniel Dragomir a apreciat, spun procurorii, ca oportun momentul pentru declanşarea campaniei dorite, a cărei reuşită ar fi avut dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea Laurei Kovesi, urmată, implicit, de cea a instituţiei pe care o conducea, punând astfel sub semnul întrebării legalitatea demersurilor în dosarele investigate de DNA.

În urma anchetei s-a stabilit faptul că, fiind conştient de amploarea şi implicit de impactul pe care ar trebui să îl aibă o astfel de campanie denigratoare, Daniel Dragomir a acceptat ideea cooptării altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care să-i sprijine demersurile atât din punct de vedere financiar cât şi din punctul de vedere al modalităţii efective de valorificare optimă a eventualului rezultat negativ al campaniei în mass – media naţională.

Conform DIICOT, Daniel Dragomir a acţionat atât în interes personal (având în vedere trimiterea în judecată în dosarul instrumentat de către DNA şi, totodată, urmărind reintegrarea sa în structurile de informaţii române), ‘cât şi pe fondul unui interes de grup, având în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane’.

‘Angrenarea unor persoane cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii DNA era absolut necesară pentru a justifica declanşarea şi susţinerea unei astfel de campanii ce se vroia încă de la început a fi viabilă şi a oferi rezultatul denigrator/compromiţător scontat (obiectiv care nu putea fi realizat aşadar fără obţinerea unor date sensibile, confidenţiale, ascunse de ochii publicului, date care nu îţi puteau parveni în mod obişnuit prin metode, căutări şi investigaţii legitime). Potrivit probelor administrate, inculpatul era conştient că astfel de date cu potenţial compromiţător, în posesia cărora nu puteai intra decât prin acţiuni ilicite şi conspirate, puteau a fi obţinute doar în urma implicării unor persoane cu experienţă şi capacităţi logistico-tehnice în domeniu investigativ, resurse necesare şi determinante pentru atingerea obiectivului’, precizează DIICOT.

Procurorii afirmă că, profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută la SRI, prin intermediul unui cetăţean israelian condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către DNA, Daniel Dragomir a intrat în legătură cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă ‘Black Cube’, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.

‘Deşi în mod public activitatea companiei era aparent legală, oferind servicii de consultanţă şi sprijin în colectare date şi documentare la solicitarea clienţilor, în unele cazuri mai sensibile, anumite activităţi concurente şi aflate la limita ilicitului penal sunt de natură să mascheze în realitate modalităţile şi metodele efective folosite în mod cert în afara legii, apelându-se în acest sens la activităţi infracţionale destinate obţinerii de date confidenţiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatică – atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum şi alte forme de intruziune în viaţa privată a
persoanelor verificate, tocmai în scopul obţinerii de date şi informaţii sensibile şi valorificabile ulterior în interesul clientului, client care intră în posesia acestora după plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depăşind suma iniţială contractată şi aferentă proiectului (în speţa de faţă, comisionul de succes ridicându-se la suma de 335 de mii de lire sterline)’, spune DIICOT.

Astfel, Daniel Dragomir şi reprezentanţii companiei Black Cube au demarat proiectul ‘Tornado’, ce viza compromiterea imaginii Laurei Kovesi.

În urma anchetei s-a stabilit faptul că, în primele luni ale anului 2016 (mai precis la datele de 01.02.2016 şi 16.03.2016), Daniel Dragomir a avut două întâlniri în Bucureşti cu inculpatul D.Z., acesta din urmă fiind însoţit prima oară de o persoană de încredere a acestuia, martor care a şi înregistrat audio o parte a discuţiilor purtate cu aceea ocazie.

În cadrul întâlnirii iniţiale din data de 01.02.2016, s-au purtat ample discuţii legate atât de contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşita acesteia, cât şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor şi metodelor investigative, informative şi intruzive (incluzând aici inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor precum şi orice fel de date informatice – fişiere şi eventuale alte înregistrări, conturi bancare, etc), echipele ce vor fi formate şi coordonate pentru efectuarea investigaţiilor şi obţinerea respectivelor date, negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, modalitatea de diseminare în media naţională şi internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cât mai promptă a obiectivului stabilit.

‘Astfel, la finalul acestei prime întrevederi, inculpaţii au căzut de acord de principiu asupra contextului socio-politic, strategiei, capabilităţilor, metodelor şi resurselor financiare şi umane ce vor fi angrenate în respectiva operaţiune, inculpatul Daniel Dragomir asumându-şi ca în scurt timp să obţină concursul şi sprijinul concret şi efectiv din partea altor persoane influente care să susţină proiectul atât din punct de vedere financiar cât şi din perspectiva diseminării datelor ce vor fi obţinute, pe canalele presei din România’, precizează DIICOT.

DIICOT mai spune că, în luna martie 2016, a avut loc o a doua întâlnire la Bucureşti între Daniel Dragomir şi D.Z, fostul colonel SRI achitând un avans de 150.000 de euro.

‘Momentul negocierii şi conturării planului infracţional din cadrul primei întâlniri a fost urmat de acordul efectiv al declanşării operaţiunii la cea de-a doua întâlnire, situaţie în care inculpatul Daniel Dragomir a şi plătit în numerar un avans de aproximativ 150.000 de euro, stabilindu-se ca operaţiunea să se desfăşoare de urgenţă, având în vedere iminenta decizie pe care administraţia prezidenţială urma să o ia în perioada ce urma, în ceea ce priveşte şefa DNA. Cu această ocazie, cei doi inculpaţi au reluat discuţiile iniţiale, de această dată, inculpatul Daniel Dragomir înmânându-i inculpatului D.Z. atât o sumă considerabilă de bani, cât şi foarte multe date şi informaţii suplimentare (inclusiv un raport scris de investigaţii în mediul on-line cu privire la diverse articole şi date legate de procurorul şef DNA la acel moment), despre persoane şi situaţii de verificat, multe dintre respectivele date fiind nepublice (exp. – numere de telefon, zvonuri şi poveşti construite în jurul anumitor persoane), demersuri ce au condus şi au contribuit în continuare la determinarea în final a inculpatului D.Z. să treacă în scurt timp la organizarea, coordonarea şi realizarea operaţiunilor specifice proiectului contractat, operaţiuni finalizate în ziua de 02.04.2016, când doi dintre angajaţii firmei israeliene au şi fost depistaţi pe raza municipiului Bucureşti de către organele de urmărire penală’, mai spune DIICOT.

Potrivit DIICOT, urmare a acestor întâlniri, s-a constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni informatice, constând în fapt în atacuri informatice de tip ‘phishing’, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii conturilor de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei şi transferul fără drept al conţinutului acestora.

Potrivit probatoriului administrat, mobilul întregii activităţi infracţionale ce constituia obiectul operaţiunii ‘Tornado’ a constat în încercarea de a găsi activităţi de ‘corupţie’ sau orice alte date compromiţătoare despre Laura Kovesi, inclusiv date privind apropiaţi ai acestuia.

‘În acest caz însă, strategia aleasă pentru obţinerea informaţiilor şi modalitatea concretă de operare au excedat cu mult limitelor licitului, configurându-se în activităţi specifice unui grup infracţional organizat, idee prefigurată, urmărită şi acceptată încă de la început de către inculpaţi. Grupul infracţional organizat astfel iniţiat şi constituit (prin acţiunile şi faptele concrete mai sus descrise) a avut în fapt un caracter bine structurat din punct de vedere al poziţiei şi ierarhiei membrilor, o durată în timp şi o continuitate specifică, precum şi o coordonare a activităţilor concrete ale membrilor executanţi, prin raportare la rolul, contribuţia şi sarcina stabilită pentru fiecare dintre aceştia. Astfel, în cadrul ierarhiei grupului infracţional organizat, a rezultat poziţia de lider şi coordonator principal a inculpatului D.Z., inculpatul A.Y. sprijinindu-l în luarea deciziilor şi punerea în aplicare a acestora. În cadrul palierului de conducere, cei doi au fost secondaţi de către un alt angajat al serviciului Black Cube, G.F., desemnat manager de proiect, cu atribuţii de supervizare şi coordonare directă a membrilor din palierul execuţional. Este vorba despre celula infracţională ce urma să activeze inclusiv pe teritoriul României, din care făceau parte şi inculpaţii W.R., G.D. şi Y.B., precum şi echipa de investigatori care urma să acţioneze pe teritoriul Angliei şi să obţină prin aşa – zisele ‘interviuri’ orice fel de informaţii de la persoanele indicate’, mai relevă ancheta DIICOT.

Astfel, cum a fost gândită şi ulterior pusă în practică, activitatea acestui grup urma sa cuprindă din punctul de vedere al palierului de execuţie, mai multe etape şi segmente infracţionale:

* Stabilirea cercului de persoane (ţinte), de la care se bănuia şi se considera că pot fi obţinute informaţii sensibile/incriminatoare. În această fază, au fost apreciate ca prezentând interes persoane din familia şi anturajul apropiat al şefei DNA, persoane, care după caz, de-a lungul timpului, au lucrat şi au fost implicate direct în activitatea concretă a DNA ori îşi desfăşoară activitatea specifică şi în prezent, persoane care au fost cercetate şi au avut anumite calităţi procesuale în cadrul anumitor dosare penale instrumentate de către DNA.

*Stabilirea unor profile pentru toate persoanele ce urmau constitui obiectul ‘investigaţiilor’. În acest sens au fost întocmite multiple fişe, cuprinzând numele şi fotografia persoanei, relaţia cu ţinta (relaţie de rudenie, de prietenie, de serviciu etc.), date profesionale (parcursul profesional, activităţi conexe), date personale (data naşterii, membri ai familiei, date de contact, adresa de domiciliu/reşedinţa), informaţii diverse obţinute din surse deschise (comentarii jurnalistice cu privire la activitatea profesională sau la pretinse legături suspecte, ocupaţia actuala şi domeniile de interes ale persoanei, declaraţii de avere etc.), inventarul surselor datelor cuprinse în profile. Unele dintre aceste informaţii au fost puse la dispoziţie chiar de către Daniel Dragomir.

Fiecare dintre aceste informaţii prezenta importanţă în conceptul strategic caracteristic Black Cube, respectiv: căutarea şi exploatarea vulnerabilităţilor; exploatarea unor interese legitime ale subiecţilor şi atragerea acestora în capcana câştigării încrederii, în scopul folosirii ulterioare ca surse de informaţii.

*Analiza modalităţii optime de intrare în posesia unor astfel de informaţii de la respectivele persoane. Modalitatea concretă de operare, deşi în concordanţă cu procedurile curente de lucru, a fost influenţată ca intensitate şi de timpul scurt avut la dispoziţie pentru obţinerea rezultatului scontat, urgenţa operaţiunii fiind subliniată de către Daniel Dragomir. Astfel, metodele alese de coordonatori şi acceptate ca atare de subordonaţi au căpătat un caracter agresiv, deosebit de intruziv pentru viaţa personală, culminând cu apropierea deciziei de comitere a unor fapte a căror natura ilegală este general cunoscută şi incontestabilă.

În aceste împrejurări s-au admis ca oportune şi servind scopului urmărit: activităţi de ‘scam’ constând în pretinderea unor anumite identităţii şi funcţii (jurnalişti, potenţiali clienţi, membri ai mediului academic etc.) sau simularea unor interese (eventuali angajatori, investitori ş.a.), spre a atrage subiecţii la discuţii, a le câştiga încrederea şi loialitatea şi a-i putea manipula ulterior; activităţi de ‘phishing’, constând în crearea unor pagini web false şi determinarea subiecţilor să introducă în câmpurile dedicate credenţialele conturilor de poştă electronică; activităţi din sfera ‘black hacking’, constând în accesarea ilegală a unor sisteme informatice (segmentul destinat folosirii unui anume cont de poştă electronică) şi transferarea fără drept de date, pentru folosirea ulterioară în scopuri reprehensibile.

* Culegerea şi prelucrarea datelor obţinute. Odată convenite modalităţile concrete de acţiune, s-a trecut la executarea concomitentă a acestora.

În timp ce pentru unii dintre subiecţi se încerca atragerea la întâlniri în străinătate – în special în Londra, Marea Britanie – sub diverse pretexte, pentru alţii s-a ales capacitarea interesului în studierea unor pretinse articole de presă ce ar fi necesitat accesarea unui anumit serviciu pentru lecturare (dropbox – serviciu care oferă spaţiu de stocare al datelor şi posibilitatea sincronizării datelor, accesibil prin introducerea credenţialelor contului de poştă electronică).

După colectarea de informaţii, acestea trebuiau predate coordonatorilor spre a fi centralizate, în vederea analizei şi livrării produsului final, constituit într-un raport de proiect.

Concret, spune DIICOT, în perioada martie – aprilie 2016, la solicitarea directă a lui Daniel Dragomir de demarare a operaţiunii ‘Tornado’, din dispoziţia (imediată) inculpaţilor D.Z. şi A.Y., inculpatul G.D., fiind în posesia unor suficiente date de stare civilă şi informaţii despre anumite persoane anume vizate, a contactat telefonic în repetate rânduri persoane apropiate şefei DNA şi, folosindu-se de mijloace frauduloase (‘scenarii’), au reuşit să-i convingă pe aceştia să le furnizeze datele de contact ale conturilor de e-mail, date pe care inculpatul le-a pus la dispoziţia coinculpatului W.R.

‘Acesta a exercitat atacuri de tip phishing împotriva persoanelor vătămate, trimiţându-le anumite mesaje electronice înşelătoare care le-au determinat în final să acceseze diverse link-uri către pagini false ce imitau platformele serviciilor de e-mail şi să introducă astfel credenţialele de acces ale conturilor, respectiv denumirea utilizatorului (user id) şi parola aferentă. În continuarea demersului infracţional, inculpatul W.R., introducând fără drept credenţialele celor trei titulari legitimi, le-a accesat fără drept (fără autorizarea acestora), prin încălcarea măsurilor de securitate (folosirea id-urilor şi parolelor de autentificare obţinute şi deţinute ca urmare a falsului informatic), conturile de e-mail. Potrivit planului infracţional, în vederea evitării rămânerii informaţiilor mai mult timp în posesia aceleiaşi persoane – ceea ce genera implicit şi expunerea sa din moment ce erau obţinute ilegal, după ce aceştia intrau în mod fraudulos în posesia corespondenţei electronice, inculpaţii R.W. şi D.G. ar fi trebuit să transmită datele în format electronic către Y.B., în etapa finală, sarcina acestuia fiind de a veni pe teritoriul României şi de a prelua de la ceilalţi inculpaţi dispozitivul de stocare a datelor informatice sustrase, corespondenţa de poştă electronică urmând a fi folosită în realizarea mobilului infracţional’, afirmă DIICOT.

În acel moment, autorităţile judiciare au intervenit, iar joncţiunea între inculpaţii R.W., D.G. şi Y.B. nu a mai avut loc, astfel încât nu a mai fost finalizată predarea informaţiilor.

Astfel, scopul final raportat la persoana – ţintă nu a mai fost atins, din această perspectivă realizându-se doar o ‘încercare nereuşită de intimidare’.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.

(Agerpres/FOTO arhivă)

Etichete:
Curtea Constituţională amână pentru mâine dezbaterile pe solicitările de anulare a primului tur al alegerilor
Naţional joi, 28 noiembrie 2024, 13:08

Curtea Constituţională amână pentru mâine dezbaterile pe solicitările de anulare a primului tur al alegerilor

Curtea Constituţională a României a amânat pentru vineri discuţiile pe cererile lui Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu,...

Curtea Constituţională amână pentru mâine dezbaterile pe solicitările de anulare a primului tur al alegerilor
Greblă: AEP a sesizat organele de urmărire penală să verifice afişele electorale fără cod de identificare
Naţional joi, 28 noiembrie 2024, 12:22

Greblă: AEP a sesizat organele de urmărire penală să verifice afişele electorale fără cod de identificare

Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat organele de urmărire penală să cerceteze afişele electorale apărute fără codul de identificare...

Greblă: AEP a sesizat organele de urmărire penală să verifice afişele electorale fără cod de identificare
Indicele ROBOR la trei luni a urcat la 5,92% pe an
Naţional joi, 28 noiembrie 2024, 11:52

Indicele ROBOR la trei luni a urcat la 5,92% pe an

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 5,92% pe...

Indicele ROBOR la trei luni a urcat la 5,92% pe an
SGR, la un an de la lansare: Românii au returnat peste trei miliarde de ambalaje
Naţional joi, 28 noiembrie 2024, 11:12

SGR, la un an de la lansare: Românii au returnat peste trei miliarde de ambalaje

  Peste trei miliarde de ambalaje cu simbolul ‘SGR’ au fost colectate în primul an de la lansarea Sistemului Garanţie-Returnare, a...

SGR, la un an de la lansare: Românii au returnat peste trei miliarde de ambalaje
Naţional joi, 28 noiembrie 2024, 10:40

Studiu: Unul din doi români este de acord cu renunțarea la combustibilii fosili

Studiu: Unul din doi români este de acord cu renunțarea la combustibilii fosili 66% consideră că prosumatorii contribuie la un mediu...

Studiu: Unul din doi români este de acord cu renunțarea la combustibilii fosili
Naţional joi, 28 noiembrie 2024, 10:13

METEO: Cod galben de ninsoare și strat de zăpadă consistent

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 28-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ninsoare și strat de zăpadă consistent
Naţional miercuri, 27 noiembrie 2024, 19:15

Vicepreşedintele ANCOM va solicita suspendarea platformei TikTok pe teritoriul României

Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Pavel Popescu, anunţă că va solicita suspendarea...

Vicepreşedintele ANCOM va solicita suspendarea platformei TikTok pe teritoriul României
Naţional miercuri, 27 noiembrie 2024, 18:58

Hotărâri luate în şedinţa Executivului

Salariul minim va creşte la 4.050 de lei începând cu 1 ianuarie, de la 3.700 lei în prezent. Guvernul a adoptat în şedinţa de astăzi decizia...

Hotărâri luate în şedinţa Executivului