„De10XRomânia”, sub „umbrela” campaniei #EuAlegRomânia

Publicat de nicolaetomescu, 25 iunie 2021, 17:56 / actualizat: 26 martie 2022, 8:57

Secvența radio „De10XRomânia” este difuzată, în perioada 28 iunie-5 septembrie 2021 (inclusiv în zilele de sărbătoare legală), pe toate frecvențele Radio Iași (1053 AM, 90.8 FM, 94.5 FM, 96.3 FM)/intervalul orar 10:00-11:00.

Conținutul editorial este centrat (centralist, câtă vreme coordonează Studioul Teritorial București FM) pe promovarea turismului în România și a destinațiilor de vacanță. Campania #EuAlegRomânia se desfășoară în mediul clasic (radio), pe paginile de Facebook EuAlegRomânia, pe paginile administrate de studiourile regionale. Zilnic, realizatorul „De10XRomânia” prezintă două destinații de vacanță dintr-o regiune acoperită de un post teritorial. Pe durata a 9 (nouă) săptămâni, sunt promovate 36 de destinații din cele 72 supuse votului; publicul (introdus în baza de date a corporației) trebuie încurajat să trimită mesaje tip SMS, Whatsapp, să voteze „destinația zilei” (fiind ales – prin tragerea la sorți de la sfârșitul fiecărei săptămâni – câștigătorul unor premii)…

Un asemenea proiect se poate compromite în două moduri: prin extensia sa excesivă sau prin limitarea lui (tot excesivă). Tot atât de adevărat, când ai prea puțin timp la îndemână  nu poți folosi o varietate de criterii și norme bine definite (șansa mea se leagă de proiectele pe care le-am inițiat, de faptul că am străbătut multe așezări din dorința de a le cunoaște viața); iată de ce, ordinea alfabetică pare nu numai potrivită, are și însușirea a ceea ce este just. Iar includerea tuturor județelor Moldovei se transformă într-o obligație, chiar dacă distribuția destinațiilor turistice nu este simetrică și armonioasă, nu conferă aspectul unui tot indivizibil…

Insist pe unul dintre principalele tipuri de turism în industria modernă de recreere, pe turismul cultural și educațional (diverse tipuri de călătorii, satisfacerea nevoilor dezvoltării spirituale, alocării spirituale a culturii prin vizită, înțelegerea directă, experiența în diferite locuri, care „curg” sub formă de activități de recreere, de excursii organizate); evident, am ținut cont și de elementul de atracție care se află într-un monument sau altă formă a patrimoniului cultural de factură religioasă (turismul în spațiu religios). Sunt adeptul turismului responsabil, al oricărei forme care răspunde nevoilor de călătorie și petrecere a timpului liber, având impact pozitiv asupra mediului înconjurător, economiilor și comunităților locale, prin protejarea și conservarea ecosistemelor din zonele respective și generarea, în același timp, de venituri și locuri de muncă…

Propuneri Radio Iași

Județul Bacău

În intensitatea câtorva definiții (care, invariabil, limitează), de undeva, cândva, situat pe versantul estic al Carpaților Orientali (în masivul „Nemira” /„fără pace”, ca oronim) la înălțimea de 530 m pe valea pârâului Slănic, orașul se înșiră într-o depresiune acoperită de păduri de foioase și conifere. Stațiune cu sezon nesfârșit (exceptând perioada „pandemiei”), cu o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer care se străduiește să rămână pur, lipsit de praf și de particule care pot provoca alergii, bogat în aerosoli rășinoși, în ioni negativi, este renumită pentru izvoarele sale (descoperite încă din anul 1801) de ape carbonate, bicarbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice, oligominerale; încă din 1852 s-au efectuat primele teste chimice, în 1877 au apărut primele instalații balneare.

Nu uităm Mina „Trotuş” (Salina Târgu Ocna); situată la 18 km de Stațiunea Slănic Moldova și la adâncimea de 240 de m/138 deasupra nivelului mării/, a fost deschisă, în anul 1970, pentru extracția sării; intrarea în fostele mine „Moldova Nouă” și „Moldova Veche”, inaugurată (1891) de Regele Carol I, fusese închisă în 1968. La nivelul IX al minei „Trotuş” (singurul unde este permis accesului turiștilor), bolnavii cu afecțiuni pulmonare (astm și bronşită cronică) au amenajată baza de tratament; un muzeu al sării, terenurile de fotbal-handbal, de baschet, mesele de tenis, locurile de joacă pentru copii (tobogane, leagăne, balansoare), un chioșc alimentar, toate acestea întregesc dotările nivelului IX al minei „Trotuş”. Biserica „Sfânta Varvara” (ocrotitoarea minerilor), construită în totalitate din sare, este unică în Europa.

+ Slănic Moldova (FILM) https://www.youtube.com/watch?v=i0KVfzLfbXc&t=14s

Bacăul (ca unitate administrativ-teritorială) nu înseamnă doar stațiunile balneoclimaterice din Slănic Moldova și Târgu Ocna. Trebuie știut faptul că județul abundă în situri arheologice (Comănești, Dealu Morii, Faraoani, Horgești, Negri, Nicolae Bălcescu, Oncești, Pâncești, Poduri, Răcăciuni, Sascut, Secuieni, Stănișești, Ștefan cel Mare, Târgu Ocna, Traian, Vultureni, Târgu Trotuș), ruinele curții domnești (într-adevăr, se mândrește cu mai puține biserici și mănăstiri – Biserica „Precista”, Catedrala Ordodoxă „Înălțarea Domnului”; Catedrala Catolică –, prin comparație cu județele Suceava și Neamț), are palate, muzee, monumente arhitecturale, case memoriale (Conacul familiei Rosetti Tescanu, construit în 1880, a devenit reședinta lui George Enescu /vezi și Filmul „Tescani, povestea împărtăşită cu Enescu” https://youtu.be/oNkChB8wUA0), chiar denumiri improprii de cetăți (Rakoczy, în Ghimeș Făget) și castele (proprietatea familiei Știrbei, în Dărmănești)…

*

Județul Botoșani

Unde ar duce o dezbatere privind incidenţa ridicată de apariţie, într-o anumită perioadă, a geniilor în județul Botoşani? Până a ne convinge că avem la îndemână toate „instrumentele”, Nicolae Tomescu, redactor-șef Radio Iași, nu s-a concentrat pe „determinarea genetică” sau pe „creuzetul în care s-au amestecat diferite etnii şi rase”, ci pe contribuția numărului mare de personalităţi determinante ale României născute la Botoşani… „Fenomenul Eminescu” poate reprezenta și o atracție turistică, gândindu-ne la locul nașterii, la Biserica „Uspenia” din Botoșani, la atmosfera reînviată a celor 30 de ani în care familia poetului a locuit la Ipoteşti… Botoşaniul desemnează traseul obligatoriu al celor care îl recunosc pe marele pictor Ștefan Luchian; născut în Ștefănești, a redat peisajul românesc în opere-miracol, iar pastelul, alăturat tehnicii uleiului pentru peisaj și pentru natura moartă cu flori, a ajuns la o măiestrie neegalată… Liveni – Mihăileni – Dorohoi – Tescani (primele trei din Botoșani, ultima localitate fiind în județul Bacău) desemnează forța unui patrulater în care și-a extras, în care s-a mișcat și care i-a oferit cele mai bogate resurse de creație geniului muzical George Enescu… Casa în care s-a născut și a copilărit Nicolae Iorga, în care a locuit, pentru o perioadă, familia acestuia (singura care s-a păstrat din secolul al XIX-lea) este amplasată în municipiul Botoșani… Personalitățile cărora le-am dedicat și filme documentare nu aparțin, neapărat, unui spațiu generos – cu sentimentul de bine, de armonie, de încântare; județul Botoșani respectă, în timp, doar câteva cerințe fundamentale pentru păstrare și transmitere, care să exploateze specificul, particularul, inconfundabilul, pentru a-i spori frumuseţea şi atractivitatea...

Avem, deopotrivă, „cazul” bisericilor de zid, mănăstirilor şi bisericilor de lemn; ultimele sunt foarte puțin cunoscute… Selectarea, în 1999, a 8 (opt) biserici de lemn din Maramureș – pe lista patrimoniului mondial UNESCO, nu înseamnă – potrivit opiniei exprimate de redactorul-șef Radio Iași, ințiatorul și realizatorul proiectului „Oglinda memoriei…” – că ele sunt, pe de-a întregul, cele mai reprezentative pentru respectiva regiune istorică, cu atât mai puțin pentru întreaga țară; exemple formale/simbolice de unicat, rarisime, reprezentative/revelatoare pentru întreg ansamblul se întâlnesc în toate regiunile țării; iată motivul pentru care documentarea, în profunzime, a bisericilor de lemn rămâne, în cele mai multe locuri, un deziderat pentru cercetarea românească; din același motiv, dispariția sau mutilarea unor biserici de lemn izolate și anonime se resimte asupra întregului ansamblu (un fel de pagini necitite, rupte dintr-o carte de patrimoniu)… După cum, încheind discuția despre județul Botoșani, „galbenul de Coşula” este sugestiv, chiar la fel de semnificativ precum albastrul de Voroneţ: ultimul menționat beneficiază de promovare continuă, pe când Mănăstirea Coşula urmează a fi refăcută printr-un proiect cu fonduri europene (se cuvin asfaltate, dar nu în „stil românesc”, căile de comunicație care fac legătura între lăcaşul de cult şi Drumul European Botoşani-Târgu Frumos)…

+ FILME: Proiectul „Oglinda memoriei. Biserici de zid, mănăstiri, biserici de lemn din județul Botoșani”, Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” din Dorohoi-județul Botoșani, (FILM) Biserica de lemn „Adormirea Veche şi Naşterea Maicii Domnului” din Dorohoi, (FILM) Biserica de lemn din Cervicești (județul Botoșani, (FILM) Biserica de lemn din Saucenița (județul Botoșani), Biserica de lemn din Prelipca-județul Botoșani, (FILM) Biserica de lemn din Văculești, (FILM) Biserica de lemn din Horlăceni, Biserica de lemn din Brăești-județul Botoșani, Biserica de lemn din Corjăuți-județul Botoșani, Ansamblul „Adormirea Maicii Domnului” din Hilișeu-Crișan (județul Botoșani)

*

Județul Galați

Monument din municipiul Galați – care poate fi vizitat fără costuri –, Clădirea „Gării Fluviale” este cunoscută și sub denumirea de „Palatul Navigației”; a fost construită în 1912, în scopul mărturisit al adăpostirii diferitelor birouri legate de transportul fluvial, dar și pentru a oferi o sală de așteptare pentru călători; prima clădire din România pentru construcția căreia s-a folosit un schelet monolit din beton armat, „Palatul Navigației” adăpostește, în prezent, sediile unor instituții (spre exemplu, Compania de Navigație Fluvială Română „NAVROM”)..

Cel mai cunoscut și mai căutat obiectiv turistic din județul Galați este „Faleza Dunării”; pe o lungime de 3 kilometri şi o suprafaţă totală de aproximativ 200.000 de metri pătraţi, au fost construite „două trepte”, la o diferență de altitudine de 50 m, pentru ca vizitatorii să poată admira peisajul oferit de spectacolul Naturii; zona este intens circulată și de locuitorii municipiului Galați, care vin pe faleză pentru plimbări, pentru evenimente organizate, pentru a face jogging; proprietatea publică a municipiului Galaţi ar urma să fie modernizată…

+ (FILM) Mausoleul din Galați https://youtu.be/b3rv_jPcjd0/ Mausoleul adăpostește osemintele a 2.625 de eroi români, ruși, francezi, înhumați, în morminte comune și în osuar, militari căzuți în bătăliile Războiului pentru Independență (1877-1878), în Primul și în Al Doilea Război Mondial… Proiectul „Mausoleele României” (concept: Nicolae Tomescu); operator imagine: Nicolae Tomescu; editare video: Alexandru Iurea

*

Neogotic în județul Iași

Istoria unor locuri este scrisă de timp și cu sufletul oamenilor (nu mai vorbim despre priceperea lor), toate puse la temelie… Devenit palat impunător în stil neoclasic (1806-1812), afectat de incendii, refăcut (între 1841-1843), „Palat Administrativ” după Unirea din 1859 și mutarea capitalei la București, suportând mai multe incendii de la sfârșitul secolului al XIX-lea – de aici decizia demantelării (1904) și reconstrucției, în locul refacerii vechiului palat, în perimetrul fostei „Curți Domnești” medievale moldovenești, pe locul fostului „Palat Domnesc”, cu amânarea realizării finisajelor, pentru mai mulți ani/Primul Război Mondial și anii grei care au urmat/, cu inaugurarea oficială din 11 octombrie 1925, destinația clădirii fiind schimbată (1955) într-una culturală, „Palatul Culturii” (îmbinare, fericită, a mai multor stiluri arhitecturale – neogotic, romantic, neobaroc) este prezent în comunitate şi în societate.

În 1804, se înălța o reședință luxoasă pe locul unei vechi case boierești; în stil neogotic, propriu arhitecturii civile din Moldova acelor vremuri, „Palatul Ruginoasa” a fost cumpărat, în 1862, de Alexandru Ioan Cuza (prima grijă a domnitorului a fost să-l renoveze, integral, inaugurarea oficială producându-se în 1864). se află în zona de nord-vest a județului. Actualmente, comuna Ruginoasa – care adăpostește palatul – este străbătută de șoseaua națională DN28A (care leagă Târgu-Frumos de Pașcani) și de DN2 (șosea națională care leagă Bucureștiul de frontiera cu Ucraina).

Cunoscut și sub denumirea de „Palatul Sturdza”, așa-numitul Castel Sturdza de la Miclăușeni (ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul unui conac boieresc mai vechi din veacul precedent), este o construcție în stil neogotic, la o distanță de 20 km de Roman și 65 km de municipiul Iași (ne raportăm la coordonatele geografice ale prezentului).

+ (FILM) Palatul Culturii Iași https://youtu.be/nmHYu_n9FW0, (FILM) Palatul Ruginoasa https://youtu.be/XEkqOyiVpZg, (FILM) Castelul din Miclăușeni. Film documentar https://youtu.be/8Syk9ydzxSM

*

Județul Neamț

Nu numai includerea, în două rânduri, a „Ţinutului Zimbrului” în clasamentul „Green Destinations”/Top 100 destinaţii turistice verzi din lume (pe baza criteriilor: „protejarea naturii”, „peisaje”, „promovarea produselor locale”), ne îndreptățesc să propunem destinația de față… Din punct de vedere geografic, „Parcul Vânători Neamţ” se întinde pe versantul estic al Munților Stânișoarei (subdiviziunea Munții Neamțului), în partea estică a Carpaților Orientali și peste Subcarpații Neamțului (aflați în cadrul Subcarpaților Orientali). Suprafaţa lui este de aproape 31.000 de hectare, dintre care peste 26.000 acoperite de fond forestier. Parcul adăposteşte valori naturale, culturale şi istorice; importanţa rezidă în diversitatea florei şi faunei. Principalele arii protejate sunt: „Pădurea de argint”, „Codrii de aramă”, „Rezervaţia de stejar Dumbrava”, Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă”/una dintre cele mai mari din Europa… Ultima, destinată turiştilor, cuprinde: iazuri, grădina zoologică, cadrul natural relaxant; Centrul de Vizitare se compune din Muzeul Zimbrului, cu o serie de expoziţiii temporare şi permanente (Expoziţia de bază fiind „Zimbrul în Ţinutul Neamţului”) și Pasarela suspendată (ridicată din lemn, la 15 m înălţime pe o lungime de 200 de metri), care permite observarea vegetaţiei și faunei (îndeosebi a celui mai greu animal european de uscat)…

https://youtu.be/J98jEplQU28 „Parcul Vânători Neamţ”: paradisul salvat (FILM)

+ Drumuri „bătătorite”: Pe valea râului Bicaz, în aval de „Lacu Roșu”, încep „Cheile Bicazului” (lungi de 8 km, de la Lacu Roșu până la Bicazul Ardelean), un fel de ascensor, cu zig-zag-uri amețitoare, care te plimbă între Transilvania și Moldova. Serpentinele din „Chei” nu nimeresc în mijlocul unor magazine cu produse meșteșugite în zonă, dar trec razant, lasă în urmă gesturile fixe ale obișnuinței. Pereții de calcar parcă au fost tăiați cu ferestrăul de apele repezi ale Bicazului; mai mult, ascund peșteri și avene; desigur, se dezvăluie libertatea picăturilor de apă care desenează râurile, măreția stâncilor ne înfășoară ca și cum ar afirma rădăcinile unei lumi, iar îmbrățișările dintre om și munte țes împrejurări curate… Ajungem, în județul Neamț, la altă atracție turistică – Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui” (35 km lungime, pe o suprafață de 33 km²), cunoscut și sub numele de „Lacul Bicaz”, cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România, situat pe cursul superior al râului Bistrița; s-a format drept consecință a construirii barajului hidroenergetic de la Bicaz, gigant cu o înălțime de 127 de metri, al cărui botez s-a făcut prin excavarea sutelor de mii de m³ de stâncă… Ceahlăul, chiar dacă impresionează printr-o singură cascadă, „Duruitoarea”, nu este doar munte (oricum, primul care intra în literatură, cel mai des menționat de scriitori, prozatori, poeți, în lucrări literare, semnate de geografi sau istorici), Ceahlăul este măreție, cutezanță, poezie, Natură…

+

Proiect „Ținutul mănăstirilor”/©Nicolae Tomescu

operator imagine: Nicolae Tomescu; editare video: Alexandru Iurea

https://youtu.be/P_P5Sr1p2Jw Mănăstirea Neamț, veșmânt de lumină și de rugă, https://youtu.be/fQSTDwnsiW0 Mănăstirea Sihăstria/FILM de Nicolae Tomescu, https://youtu.be/I-F5DOiytXo Mănăstirea Secu/FILM de Nicolae Tomescu, https://youtu.be/zEVXwVHam7s La Mănăstirea Secu, înaintea Slujbei de Înviere, https://youtu.be/tPtI_MZsNZ8 „Vovidenia”, „colț de rai”, https://youtu.be/21S0CePgK-U Prima zi de Paști la… Vovidenia, https://youtu.be/HxbzJPMxffc  „Poiana Liniștii…”/film de Nicolae Tomescu, https://youtu.be/fP0q302oncc Biblioteca din comuna Vânători-Neamț, https://youtu.be/pXGt0VowrJM „Nu există cinste mai mare decât să-ti prețuiești locul”, https://youtu.be/32wK3TAgQlM Casa-Muzeu „Vasile Găman” din Vânători-Neamț…, https://youtu.be/J98jEplQU28 „Parcul Vânători Neamţ”:paradisul salvat, https://youtu.be/q_f_fMiGEXA De educatione… Liceul Tehnologic din Vânători-Neamț, https://youtu.be/N8vtc3RbzI0  Mănăstirea Agapia „o rugăciune a inimii”, https://youtu.be/tU-mCUm2bbc Albul imaculat al Agapiei și aranjamentele florale, https://youtu.be/msl-gcphm0g  Agapia Casa Memorială ,,Alexandru Vlahuță”, https://youtu.be/fqJcbw1tVcg Muzeul Mănăstirii Agapia, https://youtu.be/eUwTfiXovDY Biserica „Sfinții Voievozi” Mănăstirea Agapia, https://youtu.be/cDrry06gmnQ  „Muzeul viu” din Agapia, https://youtu.be/xUa8q_FfGlk Agapia Veche/dragoste creștină față de aproape, https://youtu.be/YOftrtMpWFA  ,,În inima Moldovei” Mănăstirea Văratic, https://youtu.be/hs9sSyl95jA Muzeul Mănăstirii Văratic, https://youtu.be/xih_bdhU_DY ,,Centrul Cultural Spiritual” Văratic, https://youtu.be/0FxzoHayN4Q  „Sihla. La un pas de împărăţia lui Dumnezeu”, https://youtu.be/temyAvcFFlo Sfânta Teodora de la Sihla, un dar al lui Dumnezeu, https://youtu.be/gUyjpuXb0Fg (VIDEO) Idee duhovnicească pentru folosul oamenilor…

Vezi, totodată, https://youtu.be/2qa3LizMh9g (VIDEO) „Eco Brunch-Ținutul Zimbrului”, https://youtu.be/ucYL-r52t4A (VIDEO) Printre pini și goruni. Urmează… Aconcagua, + articolele Eminescu la Văratec: între „A avea și a nu avea”, „A fi sau a nu fi”…, Cetatea Neamţ, „cetate-monument”, Dobru: prima biserică de stil vechi înălţată într-o comună din România

*

Județul Suceava

Nu numai în calitate de redactor-șef al postului regional, am dedicat un „capitol” important al filmelor sale documentare picturii pe un perete, tavan, zid sau pe orice suprafață permanentă a unei clădiri sau structuri, pictură care individualizează Moldova. Desigur, ar fi fost mai lesne să vă prezint, pentru județul Suceava, Munții „Rarău-Giumalău” şi „Zona Mănăstirilor” din Bucovina, dar a ales două „căi mai puțin bătătorite”…

• Dominată de credinţa în Dumnezeu, în valorile artei și în valabilitatea acesteia, de respectul pentru oameni, prin tehnică şi magie, muncă şi rugăciune, prin bucurie, Lucia Condreași-a dăruit, ne-a dăruit, un muzeu ca un cântec, precum o respiraţie. Numele, simplu şi direct, nu indică o „sărăcire” a vreunui domeniu, nici o derogare poetică de la ceea ce numim, în mod obişnuit, etnologie, ci luminează, cu precizie, „Arta Condrea”. Descris şi analizat prin intermediul obiectelor care compun lumea lui, Muzeul din Moldovița dezvăluie 15 modalități de lucru. Lucia Condrea scoate la iveală ceea ce sufletul său a păstrat cu atâta grijă: scene din viața satului tradițional, obiceiuri, povești (huțule). Obiectele de mare valoare au și funcţia de a se autoprezenta, de a vorbi despre sine; dificil, la fel cum este ca omul să scape de propriile sale clişee; în fond, modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect; familia Condrea crede că mărturisirea este mai aproape de bucuria descoperirii adevărului, de bucuriile unei trăiri în duhul lucrurilor și omeniei. Ceva, diferit de dorinţa expresă de a convinge, se transformă într-un act de mărturisire, într-o muzeografie mărturisitoare…

• Într-o depresiune intramontanã, la altitudinea de circa 810 m, la confluența Bistriței Aurii cu Dorna, cãtre care converg culmile Munților Călimani, Suhard, Giumalău, Vatra Dornei ne cheamă (mai bine decât o fac oamenii) să ajungem la obiectivele turistice din zonă… „Mais où sont les neiges d’antan?” Clădirea fostului cazinou fusese construită conform proiectului arhitectului vienez Peter von Brang; imediat, rivaliza cu localurile publice (având restaurant, săli pentru jocuri de noroc, pentru dans, pentru spectacole) ale stațiunilor balneare și climaterice din Viena sau Paris, adunând, sub candelabre din sticlă de Murano, „lumea bună” a vremurilor. Adevărat, nu acesta este începutul deplin, iar strălucirea primilor ani a început să pălească după Primul Război Mondial, clădirea având nevoie de reparaţii în perioada interbelică, după cum se va întâmpla și către sfârșitul Celei Mai Mari Conflagrații Mondiale. Odată cu instaurarea comunismului în România, cazinoul a devenit club muncitoresc; Nicolae Ceauşescu a acceptat ideea renovării, dar nu s-a reuşit decât refacerea structurii de rezistenţă a imobilului. În postdecembrism, lucrările au fost părăsite și îmbrățișată „politica” furtului spontan/organizat (de la marmură până la candelabre); istoria recentă ne îndrumă către mai 2018 și sediul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor (ultima a promis, în ianuarie 2021, că din fondurile alocate va reabilita și transforma în muzeu clădirea în care a funcționat cazinoul)… Ce mai avem în Vatra Dornei de astăzi? O societate a lucrurilor de unică folosinţă, în care se strecoară acțiuni de dezvoltare a aptitudinilor; destui oameni par a fi mult sub limita traiului decent, alții (comercianți) practică prețuri prohibite, Parcul din centrul stațiunii Vatra Dornei rămâne una dintre cele mai accesibile și mai apreciate metode de agrement…

+

FILME: https://youtu.be/yxGYl6rD4-Q Suceava-Povestea Romaniei, https://youtu.be/AUSVMky4st8 „O singură Putnă”, https://youtu.be/13Y6qUjxFtk Mănăstirea Sucevița_teaser, https://youtu.be/xMCTdlSixS4  Mănăstirea Sucevița (film documentar), https://youtu.be/kJKG6CVsONc Catedrala Mitropolitană din Slătioara (județul Suceava), https://youtu.be/ZnZgW1On-V4 Mănăstirea ,,Acoperământul Maicii Domnului” din Moișa,  https://youtu.be/QOglMAflgd0 FILM Mănăstirea Râșca, https://youtu.be/lpn4UKV6RPA (VIDEO) Biserica /monument istoric/ din Broşteni, https://youtu.be/fPBMn37gWn0 (VIDEO) Mănăstirea Cămârzani: nou și monumental…, https://youtu.be/fgq9Ua5KjPU „Un muzeu al satului la Capu Satului”, https://youtu.be/UBOv54QQvR4 „Un Muzeu ca un cântec”. Film documentar despre Muzeul „Lucia Condrea” din Moldovița, https://youtu.be/U1A9rr8Y0Nw Satul (Ciocănești) transformat într-un muzeu viu, https://youtu.be/SRH3wmqm2FU Sofia Vicoveanca, „cu inima-n palme„…, https://youtu.be/WLdjoqn1smo Vicovul de Jos Casa Muzeu a Sofiei Vicoveanca + Articolul Vatra Dornei, cu „de toate”…

*

Județul Vaslui

La numai 15 km de Vaslui, conacul din satul Solești forma, pe vremuri, ansamblul curții boierești (împreună cu parcul de arbori seculari care îl înconjoară, zidul de incintă, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”). Lăsat în paragină, suferind alte avarii provocate de seismul din 1990, monumentul istoric – schingiuit de birocrația disfuncțională sau/și dezinteresul față de valorile istorice –, înoată în incertitudine de o perioadă îndelungată; refacerea construcției (revendicată de moștenitorii ultimului său proprietar, Theodor Rosetti) este „înlocuită” cu degradarea masivă și cu transformarea într-o ruină…

Somități de talie mondială recunoșteau în Ștefan Procopiu un mare fizician, generațiile mai tinere de fizicieni români îl consideră un maestru ilustru; s-a născut în reședința fostului județ Tutova, a urmat cursurile școlii primare și ale Liceului „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad…

Dacă această localitate nu numai că merită a fi vizitată, dar este și foarte ușor de ajuns la ea, în schimb, avem drumuri complicate către „Emil Racoviță”/denumirea veche fiind Șurănești – sat în comuna Dănești, județul Vaslui/; Emil Racoviță, unul dintre cei mai respectaţi savanţi din lume – considerat fondatorul biospeologiei, explorator, speolog, și-a petrecut copilăria la moşia străbunilor săi din Şurăneşti, acolo unde s-a născut Grigore T. Popa (valoarea descoperirilor sale din domeniul relațiilor neuroendocrine, „sistemul port hipofizar”, i-au asigurat o recunoaștere mondială)…

+ VIDEO: https://youtu.be/pngcLqcQbDw Conacul Rosetti Solescu, https://youtu.be/HLlIqW95FWw Fenomenul Ștefan Procopiu, https://youtu.be/1Gtz1ZtmPM0 Emil Racoviță, o viață dedicată științei, https://youtu.be/b4OVfhXlFW8  Grigore T. Popa – o figură distinctă în galeria universitarilor români

 *

Județul Vrancea

Cel mai impunător din România (prin măreția înfățișării, prin grandoarea proporțiilor), printre cele mai maiestuoase din Europa (în sensul demnității, caracterului solemn, ceremonios, al categoriei desemnând stilul solemn, grav, impunător), monumentul din Mărășești, dedicat eroilor Primului Razboi Mondial, amintește de faptele de arme şi de jertfele militarilor. Merită a fi vizitate și mausoleele din Focșani, Mărăști, Soveja (despre aceasta din urmă, am fi vrut să vorbim din altă perspectivă, dar ea a ajuns „o pată neagră” pe harta turismului)…

Ion Roată (născut în satul Velnița – comuna Câmpurile de Sus, astăzi Câmpuri/județul Vrancea, fostul ținut și fostul județ Putna), țăranul intrat în istorie şi plămădit drept personajul poveștii lui Ion Creangă, a existat în realitate… O dovedesc și obiectele păstrate în Casa memorială…

Între Râmnicu Sărat şi Focşani (la km 164, pe partea stângă a DE 85), în localitatea Dragosloveni/sat component al comunei Dumbrăveni, vă puteți întâlni cu Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuţă”; aici şi-a petrecut scriitorul (născut în comuna Pleșești-Tutova, astăzi, comuna Alexandru Vlahuță, județul Vaslui) câţiva ani din viaţă, tocmai în casa situată în mijlocul unei grădini, de unde, la intrare, îţi urează Bun venit, chipul lui blând, cioplit în bronz; dintr-un cerdac mare – de la etaj – privirea este furată de „dealurile domoale ale Bordeştilor şi Coteştilor” având la poale verdele „crud” al câmpiei…

+

FILME: https://youtu.be/KD0Xhy_lq8o Casa Ion Roată, parte a Proiectului (Multimedia) „Mausoleele României”, https://youtu.be/PeXl1P0KH1c „Mărășești: trecutul etern”, https://youtu.be/Iu5E95AcH5g Mausoleul din Mărăști, https://youtu.be/ScRNEXSPjQM „Mausoleul Eroilor” din Soveja

©Nicolae Tomescu