Strategia militară a României pentru perioada 2021 – 2024 a fost aprobată de Guvern

Publicat de Andreea Drilea, 11 august 2021, 15:43

UPDATE -Strategia militară a României ‘Capacitate defensivă credibilă, pentru o Românie sigură, într-o lume marcată de provocări’ a fost aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri, anunţă Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Potrivit MApN, documentul reflectă orientările în domeniul securităţii şi apărării ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene, luând în considerare riscurile şi ameninţările de natură militară la adresa României, misiunile Armatei şi obiectivele militare naţionale prevăzute în Carta albă a Apărării.

Realizarea obiectivelor Strategiei militare pentru perioada 2021 – 2024 face apel la ‘o capacitate reală de descurajare şi de proiecţie a forţei, integrată flexibil în structurile Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene’.

Pentru continuarea programelor de înzestrare esenţiale şi planurilor de transformare ale structurii de forţe, strategia prezintă conceptele operaţionale aplicate pentru finalizarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă (Programul Armata 2026), ca primă etapă în derularea Programului Armata 2040, subliniază MApN.

În acest context, alocarea pentru Ministerul Apărării Naţionale a minimum 2% din Produsul Intern Brut, din care minimum 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, va asigura continuarea procesului de transformare şi modernizare a Armatei României, precum şi îndeplinirea obiectivelor planificate.

Concomitent, noua strategie evidenţiază ‘necesitatea inovării, adaptării şi implementării unor obiective realizabile, destinate configurării structurii de comandă şi a structurii de forţe, creşterii capacităţii de reacţie a unităţilor, digitalizării şi utilizării noilor tehnologii, modernizării sistemului de învăţământ şi a celui medico-militar, precum şi adaptării cadrului juridic necesar îndeplinirii misiunilor la pace, criză şi război’.

Potrivit strategiei, publicate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, ‘România îşi consolidează apărarea naţională şi îşi prezervă interesele naţionale în Marea Neagră şi la fluviul Dunărea, cu structurile şi capabilităţile proprii, până la activarea mecanismelor de funcţionare tip Articol 5/NATO sau Articol 42/7/TEU, precum şi prin dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici, aliaţii din proximitate şi prin iniţiativele regionale de cooperare militară’.

Armata României ‘va fi în măsură să descurajeze şi să contracareze o eventuală agresiune armată asupra teritoriului naţional şi să participe la descurajarea şi respingerea unei agresiuni în cadrul aliat’, indică sursa citată.

În acelaşi timp, relevă documentul, ‘Armata României va participa la asigurarea securităţii interne pe timp de pace, la sprijinul organelor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţe civile şi va contribui la promovarea stabilităţii regionale şi euroatlantice, prin participarea la operaţii de răspuns la criză, sub comandă NATO, UE, ONU şi OSCE şi în cadrul coaliţiilor’.

‘Elaborată pe baza prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, ale Cartei albe a Apărării ediţia 2021 şi luând în considerare politicile Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, Strategia militară asigură continuitatea, coerenţa conceptuală şi sinergia acţională necesare pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate Armatei şi realizarea obiectivelor politicii de apărare naţională’, precizează ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, în preambulul la documentul publicat pe site-ul Executivului. AGERPRES

Guvernul urmează să adopte, în şedinţa joi, un proiect de hotărâre pentru aprobarea Strategiei militare a României.

‘Documentul asigură direcţionările necesare până în 2024 şi fundamentează, în acelaşi timp, bazele transformării durabile a Armatei până în anul 2040. Strategia militară preia din strategiile anterioare o serie de elemente de continuitate, în special în ceea ce priveşte garanţiile de securitate oferite de apartenenţa la NATO, UE şi parteneriatele strategice, de abordare a riscurilor şi ameninţărilor în context aliat, de continuare a programelor de înzestrare esenţiale şi a planurilor de transformare a structurii de forţe. Concomitent, noua strategie subliniază necesitatea inovării, adaptării şi implementării unor obiective pe liniile de efort ce ţin de capacitatea de reacţie a unităţilor, organizarea pe timp de pace şi de război, digitalizare şi utilizarea noilor tehnologii’, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Totodată, documentul vizează ‘determinarea unor obiective realizabile şi asumarea responsabilităţii pentru îndeplinirea acestora, respectiv obiective ce pot fi finalizate până în anul 2024, şi anume consolidarea capacităţii de reacţie a unităţilor stabilite prin ordin, modernizarea sistemului de învăţământ, a sistemului de pregătire a rezervei, a sistemului medical şi adaptarea cadrului juridic necesar îndeplinirii misiunilor la pace, criză şi la război’.

‘Complementar, liniile de efort importante se referă şi la construirea capabilităţilor cu dublă utilizare (dual-use), la sprijinul acordat dezvoltării industriei naţionale de apărare, care să susţină aceste capabilităţi, precum şi la dezvoltarea culturii de securitate şi a unei noi mentalităţi, în care Armata, ca principal liant al capacităţii şi unităţii statului în situaţii de criză, prin acţiunile sale, este responsabilă pentru rezilienţa naţională’, se spune în document.

În şedinţa de executiv urmează să fie aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea articolului 4 din OUG nr. 52/1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanţate prin împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata specialiştilor români care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de management de proiect.

‘Prin adoptarea acestui act normativ, se va crea cadrul legal pentru angajarea prin examen sau concurs a personalului necesar implementării proiectelor finanţate din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile. Mai mult, prin modificarea OUG 52/1999 se va asigura şi în cazul unităţilor de management al proiectelor posibilitatea ocupării posturilor vacante sau temporar vacante prin concurs sau examen. De asemenea, având în vedere nevoia atragerii în U.M.P. a personalului înalt calificat, cu competenţe în domeniile specifice de intervenţie ale proiectului, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu prin prezentul act normativ se creează cadrul legal pentru angajarea acestuia pe perioada de derulare a proiectelor, prin încheierea unui contract individual de muncă pe perioada determinată a proiectului, pe posturi în afara organigramei entităţii în cadrul căruia funcţionează UMP-ul’, conform notei de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă supus aprobării în Guvern vizează transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene.

‘Prezentul proiect stabileşte procedura de calcul şi transfer a drepturilor de pensie ale funcţionarilor UE către sistemul de pensii al UE, respectiv a valorii de capital a drepturilor de pensie ale funcţionarilor UE dobândite în România (transfer in), precum şi procedura de transfer către România a echivalentului actuarial, actualizat la data transferului efectiv, al drepturilor de pensie pentru limita de vârsta ale funcţionarilor UE, dobândite în cadrul Comunităţilor (transfer out). Proiectul de act normativ ia în considerare asigurarea transferului de la/către toate tipurile de sisteme de pensii existente în prezent în România, fiind propuse reglementări specifice pentru sistemul public de pensii, sistemul pensiilor administrate privat, sistemul pensiilor facultative, sistemul pensiilor ocupaţionale, sistemul pensiilor militare de stat, dar şi sistemele de pensii neintegrate sistemului public (avocaţi, culte, etc.)’, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Executivul va aproba ratificarea Acordului între Guvernul României şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor privind găzduirea, organizarea şi finanţarea Conferinţei Plenipotenţiarilor a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.

În nota de fundamentare se menţionează că adoptarea prezentului act normativ va asigura îndeplinirea la timp a obligaţiilor ce revin statului român ca urmare a asumării organizării Conferinţei Plenipotenţiarilor a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor în Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022.

Alte proiecte de hotărâre aflate pe agenda Executivului vizează declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată aferente unor coridoare de expropriere aferente unor lucrări de utilitate publică de interes naţional: ‘Autostrada Ploieşti-Buzău’, ‘Autostrada de centură Bucureşti’.

De asemenea, Guvernul va aproba, prin hotărâre, Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025.

În reuniunea guvernamentală va fi adoptată şi o hotărâre privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, prin amenajarea unor puncte de triaj epidemiologic la unităţi sanitare din judeţele Alba, Argeş, Galaţi şi Hunedoara. AGERPRES