Florin Cîţu nu ia în calcul o demisie din funcţie: Avem o guvernare pe care trebuie să o ducem la capăt

Publicat de , 15 august 2021, 06:06

UPDATE

Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că nu intenţionează să demisioneze din funcţie pentru faptul că, în urmă cu 21 de ani, a fost sancţionat în Statele Unite ale Americii pentru conducere sub influenţa alcoolului.

‘Nu, niciun moment. În continuare avem o guvernare pe care trebuie să o ducem la capăt. Avem reforme pe care le-am început şi pe care trebuie să le ducem la capăt. Un eveniment care s-a întâmplat acum 21 de ani, pe care îl regret, în Statele Unite, nu are niciun fel de implicaţii pentru ceea ce facem noi astăzi’, a afirmat premierul, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Pe de altă parte, premierul a declarat că l-au ‘surprins neplăcut’ aprecierile partenerilor de coaliţie, conform cărora episodul din SUA reprezintă o problemă de moralitate.

‘Am văzut şi eu declaraţiile şi am fost surprins neplăcut, pentru că nu am auzit nicio declaraţie atunci când un director al CFR Călători a lăsat oamenii vreo opt ore fără să îi ajute sau nu am văzut niciun fel de discuţii când partenerii de coaliţie îşi strângeau mâna cu Dragnea pe treptele PSD sau îi aveau lângă ei pe oamenii PSD la pupitru în Guvern. Deci asta, discuţiile acestea eu aş vrea să le avem în coaliţie, sunt de acord să discutăm acolo, dar nu în spaţiul public, despre moralitate şi despre etică’, a spus el. AGERPRES

UPDATE

Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că nu l-a informat pe preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu faptul că a fost sancţionat în Statele Unite ale Americii pentru conducere sub influenţa alcoolului, dar că presupune că liderul PNL, Ludovic Orban, avea această informaţie.

‘Nu am adus în discuţie acest eveniment în ceea ce îl priveşte pe domnul preşedinte. În ceea ce îl priveşte pe domnul Ludovic Orban, un coleg mi-a spus că acum câteva luni de zile i-a arătat această hârtie, spunând că o are. Deci presupun că avea această informaţie’, a afirmat Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a menţionat însă că a discutat cu şeful statului despre această situaţie, după ce informaţia a apărut în spaţiul public.

‘Am discutat cu domnul preşedinte şi trebuie să fie foarte clar: aceasta nu este o situaţie – despre care vorbim – penală. Bineînţeles că sunt legislaţii diferite în România şi SUA, dar nu se califică sub nicio formă. Am discutat cu domnul preşedinte şi despre acest subiect şi despre rectificare şi mai multe subiecte’, a precizat premierul.

Florin Cîţu a mai declarat că, potrivit legislaţiei române, preşedintele, prim-ministrul şi miniştrii nu trebuie să facă cerere pentru a avea acces la informaţii clasificate şi că legea nu prevedere obligativitatea completării unei declaraţii în vederea obţinerii certificatului ORNISS. AGERPRES

UPDATE

Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că niciodată nu trebuie amestecat alcoolul cu condusul şi că, după episodul de acum 21 de ani din Statele Unite ale Americii, şi-a învăţat lecţia.

‘Aş spune ceea ce spun fiecărei persoane din momentul în care mi s-a întâmplat mie – că nu trebuie făcut, niciodată nu trebuie amestecat alcoolul şi condusul. Eu mi-am învăţat lecţia. Nu s-a mai întâmplat niciodată de atunci. A fost o singură dată. (…) Este ceva ce niciodată nu aş susţine şi de fiecare dată am fost împotrivă. Poate că este nevoie şi în România să ne uităm la legislaţie, pentru că în Statele Unite legislaţia este mult mai dură. Depinde de la stat la stat. (…) Această toleranţă zero poate că ar trebui să ne gândim să fie implementată şi în România. (…) Este o situaţie prin care nu am dorit să mai trec niciodată şi nu am mai trecut prin acea situaţie niciodată’, a afirmat premierul, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a spus că în acea zi fusese ziua colegului său de cameră şi consumase bere.

‘Cred că era o sâmbătă, era 3 decembrie. Fusese ziua colegului meu de cameră şi de acolo veneam. Doar ştiu că am depăşit, am băut îndeajuns ca să depăşesc limita legală. În rest nu ştiu exact… Cred că bere am consumat. (…) Nu pot să duc 7 – 8 beri, dar am băut ca să depăşesc limita legală şi am fost oprit. Am recunoscut imediat că am consumat băuturi alcoolice şi am respectat toate procedurile legale pe care le aveam în statul Iowa’, a arătat şeful Executivului.

Prim-ministrul a reiterat că pentru a acoperi cheltuielile, la acea vreme, a fost necesar să îşi vândă maşina.

El a precizat că în SUA nu a avut niciodată niciun drept restricţionat de atunci.

‘Din ce îmi aduc aminte nu au fost 48 (de ore de arest – n.r.), dar am plătit tot ce a fost nevoie sau dacă a trebuit să plătesc am plătit. Am respectat toată legislaţia, toate recomandările instanţei. (…) A trebuit să vând maşina şi cred că m-am şi împrumutat. Nu mai ştiu exact. (…) Vorbim de două sisteme juridice diferite. (…) Ceea ce am făcut este delict. (…) În Statele Unite nu am avut niciun drept niciodată restricţionat. La un an după am lucrat la Banca Naţională a Noii Zeelande fără niciun fel de probleme. După aceea am lucrat la Banca Europeană de Investiţii fără niciun fel de problemă. Mi-am reînnoit viza pentru Statele Unite în 2009 fără niciun fel de problemă, am vizitat de câteva ori SUA de atunci şi până acum’, a subliniat premierul.

Florin Cîţu a povestit şi că a mers ‘la nişte cursuri’ unde erau prezentate ‘situaţii extreme’.

‘Am mers la nişte cursuri unde sunt prezentate situaţii extreme în care se poate ajunge şi aşa mai departe. Este un curs de reeducare în acest… Am vândut maşina şi cred că m-am împrumutat la bancă, ceva de genul acesta, am luat nişte bani’, a susţinut Cîţu. 

UPDATE

Premierul Florin Cîţu, candidat la funcţia de preşedinte al PNL, a declarat sâmbătă că din 25 septembrie Partidul Naţional Liberal va avea la conducere ‘un om care peste tot şi-a făcut treaba’ şi care ‘niciodată nu a dezamăgit’.

‘Partidul Naţional Liberal va avea la conducere, din 25 septembrie, un om care a lucrat şi în sectorul privat, ceea ce liberalii doresc, un om care a studiat în Statele Unite, un om care a lucrat la Banca Naţională a Noii Zeelande, un om care a lucrat la BEI, un om care peste tot şi-a făcut treaba. Din funcţiile publice pe care le-am avut niciodată nu am dezamăgit’, a afirmat şeful Executivului, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Întrebat cum comentează faptul că în USR PLUS s-ar fi discutat atât varianta de a-i solicita demisia premierului, cât şi cea referitoare la o eventuală moţiune de cenzură, Florin Cîţu a răspuns: ‘Este regretabil. (…) Eu cred că totul începe, de fapt, de la rectificarea bugetară, pentru că acolo sunt nemulţumirile colegilor de coaliţie, nu în altă parte. Pentru că în altă parte nu au niciun fel de argument. Totul se reduce la rectificarea bugetară. Şi, dacă aş fi mers pe propunerile pe care le-au făcut, sunt sigur că nu am fi avut această discuţie’. 

UPDATE

Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că programul de investiţii ‘Anghel Saligny’, care va avea un buget de 50 de miliarde de lei, este programul românilor şi nu programul său.

‘Acel program nu este programul meu. Este programul românilor. În România, astăzi, sunt foarte multe localităţi unde încă nu avem apă curentă, unde nu avem asfalt, nu avem canalizare. Despre asta este vorba în cel program, nu despre altceva’, a afirmat şeful Executivului, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Guvernul a dezbătut, miercuri, în primă lectură, Programul naţional de investiţii ‘Anghel Saligny’, care va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va întinde pe cel puţin şase ani, anunţa premierul Florin Cîţu.

UPDATE

Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că prin PNDL ‘nu se plătesc primarii’, ci ‘companiile din România care lucrează’.

‘În ceea ce priveşte PNDL care este acum în derulare, PNDL 2, sunt facturi. Noi nu plătim primarii aici, plătim companii din România care lucrează. Dacă colegii noştri de la USR doresc ca acele companii să dea faliment să vină să spună acest lucru. Noi – şi am spus din primul moment în care am preluat guvernarea în 2019, guvernul precedent, dar şi astăzi – ne plătim facturile. Statul român nu o să mai fie un stat care nu îşi plăteşte facturile. Când am preluat această guvernare erau facturi neplătite de şapte – opt luni de zile. Vom plăti facturile, despre asta este vorba’, a spus şeful Executivului, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Referindu-se la programul de investiţii ‘Anghel Saligny’, el a precizat că ‘nu are legătură cu primarii’, el fiind un program care dezvoltă România.

‘Încă, în 2021, avem foarte multe localităţi care nu au lucruri de bază: canalizare şi apă. Nu mai vorbim de asfalt’, a subliniat Florin Cîţu.

Miercuri, Cristina Prună (USR PLUS), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a criticat intenţia PNL de a elabora un nou plan de investiţii după modelul Planului Naţional de Dezvoltare Locală, cu o valoare de aproximativ 50 de miliarde de lei, apreciind că PNDL este un ‘concept pesedist de mituit primarii’.

‘A început să se vorbească din nou de PNDL-uri şi alte concepte pesediste de mituit primarii. Vreau să ne aducem cu toţii aminte că nu există program din care să se fi furat mai mult ca din PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală). Ce reprezintă de fapt acest PNDL? Sume astronomice din taxele şi impozitele noastre care mai devreme sau mai târziu se vor duce tot în toalete de 80.000 de euro în şcoli sau becuri de 2.000 de euro. Vă mai amintiţi de faimoasele investigaţii jurnalistice în faţa cărora ne-am crucit cu toţii? E scandalos să nu fi învăţat nimic din risipa de bani publici care s-a întâmplat sub ochii noştri neputincioşi. Acum, în şedinţele PNL se vorbeşte de 50 miliarde de lei (10 miliarde de euro!) pentru noi proiecte de ‘dezvoltare locală”, scria Cristina Prună, pe Facebook. 

UPDATE

Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că proiectul de rectificare bugetară nu va fi aprobat de Guvern dacă acesta nu va fi susţinut de colegii din coaliţie.

Întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, dacă proiectul de rectificare bugetară va fi aprobat în cazul în care nu va fi susţinut de colegii de coaliţie, Florin Cîţu a răspuns: ‘Nu, nu, bineînţeles că nu. Vreau să fie, să fim cu toţii de acord’.

El a subliniat că sunt ‘câteva lucruri’ peste care însă nu poate trece şi că, din punctul său de vedere, ar dori să aibă coaliţia de partea sa în această rectificare bugetară.

‘Dar sunt câteva lucruri peste care nu pot să trec şi nu pot să trec să avem un deficit mai mare de 7,16% din PIB, aş vrea să reducem, dar nu o să merg mai departe cu… Este pus în dezbatere publică. O să avem şi un ministru al Finanţelor care vine, o să poată să discute, dar din punctul meu de vedere vreau să am coaliţia de partea mea în această rectificare, pentru că e vorba de proiectele pentru români, e vorba de banii românilor, e vorba de o coaliţie de guvernare şi de fiecare dată să ştiţi că am fost cel care i-a adus la masă. Chiar dacă în spaţiul public s-au certat între ei, am încercat de fiecare dată să îi aduc la masă să găsim o soluţie’, a afirmat şeful Executivului.

UPDATE

Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că, la rectificarea bugetară, deficitul ar urma să se reducă de la 7,16 la 7,13 procente din PIB, dar va creşte în valoare absolută, de la 80 de miliarde la 83,7 miliarde.

‘La această rectificare bugetară, produsul intern brut a crescut în valoare nominală şi aici am văzut că au fost câteva comentarii. Cum de creşte deficitul bugetar pe cash, dar scade deficitul bugetar în procente? De aici apare diferenţa, pentru că PIB-ul nominal creşte, avem un PIB nominal mai mare. Iar creşterea reală la finalul anului estimată acum de cei de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este de 7% faţă de 4,3%, cât era la bugetul iniţial. Deflator PIB 4%. Câştigul salarial mediu brut este 5.520 acum faţă de 5.380 în proiecţie iniţială. Deficitul creşte în sumă absolută de la 80 de miliarde de lei la 83,7 miliarde de lei, acesta reprezentând 7,13% din PIB. Deci deficitul iniţial, la începutul anului, era de 7,16. Se reduce foarte puţin, la 7,13 procente din PIB, deşi creşte în valoare absolută, de la 80 de miliarde la 83,7 miliarde’, a afirmat premierul, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a menţionat că veniturile bugetului general consolidat se majorează, în condiţiile unei mai bune colectări.

‘Estimăm încasări mai mari cu 15,4 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei din economia internă şi 2 miliarde de lei din venituri din fonduri europene. Cheltuielile, după rectificarea bugetară – această rectificare – se majorează pe sold cu suma de 18,7 miliarde de lei, deci adăugăm la cheltuieli 18,7 miliarde de lei pe sold. Cheltuielile pentru investiţii cresc cu 6,3 miliarde de lei’, a precizat Cîţu.

Potrivit acestuia, în urma rectificării bugetare, bunurile şi serviciile s-ar majora cu 4,3 miliarde de lei, cheltuielile de personal cu 1,7 miliarde de lei, cheltuielile de asistenţă socială cu 1,3 miliarde de lei, alte transferuri – 1,9 miliarde de lei.

Florin Cîţu a evidenţiat că Ministerul Sănătăţii ar urma să primească cei mai mulţi bani în urma rectificării bugetare.

Propunerile sunt următoarele:

* Ministerul Sănătăţii: suplimentare de 3,7 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde pentru achiziţia de vaccinuri, medicamente, derularea programelor naţionale de sănătate, cheltuieli de personal; 1,8 miliarde de lei transferuri pentru echilibrarea bugetului Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. De asemenea, se propune suplimentarea cu 425 de milioane de lei a cheltuielilor din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea activităţilor privind aprobarea substanţelor active ale produselor biocide şi autorizarea produselor biocide concomitent cu majorarea veniturilor proprii care se constituie din tarifele încasate.

* Ministerul Finanţelor – sunt alocate trei miliarde de lei, dintre care: 15 milioane de lei subvenţii; 800 de milioane de lei Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului; 600 de milioane de lei contribuţia României la bugetul UE, 600 de milioane de lei transferuri către întreprinderi în cadrul schemei de ajutor de stat şi un miliard de lei proiecte de finanţare din fonduri externe rambursabile, aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

* Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: 2,2 miliarde de lei, pentru execuţia cheltuielilor pe primele şase luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. Se propun 2 miliarde de lei pentru programul Naţional de Dezvoltare Locală şi 100 de milioane de lei pentru Programul Naţional de Construcţii de Interes Public Social, derulat de CNI.

* Ministerul Educaţiei: 963 de milioane, dintre care 12 milioane de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente personalului din învăţământul preuniversitar şi 754 de milioane de lei cheltuieli efectuate din venituri proprii pentru investiţii şi realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene derulate de instituţii de învăţământ superior. Instituţiile de învăţământ superior vor avea posibilitatea să utilizeze 299 de milioane de lei din soldurile anilor precedenţi.

* Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: 760 de milioane de lei, necesare pentru finanţarea proiectelor de finanţare din fonduri europene şi achitarea obligaţiilor stabilite prin titluri executorii pentru punerea în executare a deciziei civile definitive a ICCJ.

* Ministerul Energiei: 650 de milioane de lei. Se propune asigurarea sumelor necesare pentru reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare, utilizate pentru acordarea unei finanţări sub formă de grant Societăţii Complexul Energetic Oltenia.

* Ministerul Transportului şi Infrastructurii – 625 de milioane de lei pe sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenţii pentru transportul de călători cu metroul – 83 de milioane de lei; pentru întreţinerea infrastructurii rutiere – 170 de milioane de lei; pentru finalizarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabile aferente perioadei de programare 2007 – 2013, 50 de milioane de lei; pentru decontarea facilităţilor la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului – 229 de milioane de lei; pentru decontarea facilităţilor de beneficii pentru diferite categorii sociale – 100 de milioane de lei; pentru plata ratelor aferente creditelor externe – 5,2 milioane de lei.

* Ministerul Apelor şi Pădurilor – 533 de milioane de lei, pentru asigurarea cheltuielilor de personal; implementarea de către Administraţia Naţională Apele Române a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

* Ministerul Finanţelor – 168,8 milioane de lei pe sold. Este vorba de titluri de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – 199 milioane de lei şi plata dreptului în condiţiile reluării activităţii personalului din sediile ANAF şi instituţii subordonate – 15 milioane de lei (angajaţii ANAF au fost în telemuncă şi revin în activitate la sediile ANAF).

* Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: 150 de milioane de lei, pentru alocarea de sume suplimentare necesare pentru acordarea sprijinului financiar aferent motorinei utilizate în agricultură pentru trimestrul al doilea al anului 2021.

* Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: 134 milioane de lei, pentru plata contractelor de concesiune încheiate de medicii veterinari.

* Ministerul Economiei şi Antreprenoriatului: 60 de milioane de lei pentru derularea programului Start Up Nation.

* Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – pe sold se reduce suma cu 2,7 miliarde de lei, astfel: 3,3 miliarde de lei mai puţin de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale şi o creştere la asigurări de şomaj cu suma de 547,1 milioane de lei.

* pentru autorităţile locale se majorează finanţarea cu 1,63 miliarde lei. AGERPRES

Premierul Florin Cîţu va susţine sâmbătă, la ora 14,00, declaraţii de presă la Palatul Victoria, a anunţat Executivul.

Declaraţiile vor fi transmise live pe conturile de Facebook şi Youtube ale Guvernului şi pe canalul unic de distribuţie al Palatului Victoria. AGERPRES