„20 de cascade ale României” (proiect în desfășurare)

Publicat de nicolaetomescu, 18 septembrie 2021, 05:38

Proiect(ul) NR. 13.05/911/12.08.2021

„20 de cascade ale României”

„Pahare de lumină și culori răsfirate

Torc veșnicia cu priviri nepătate…

Rezonanța tăcerii, tumult din arsură,

Se trag dintr-un crez, izbăvite de ură…”

Cascada „Beușniței”; https://www.facebook.com/TheStoryofRomania/videos/401218664546849

Cascada „Bigăr”; https://www.facebook.com/TheStoryofRomania/videos/401218664546849

Cascada „Bâlea”[1];

Cascada „Cailor”[2]; https://www.facebook.com/TheStoryofRomania/videos/866577597396809/ Cascada „Cailor”

Cascada „Capra”[3];

Cascada „Clocota”[4]; 

Cascada „Duruitoarea”[5];

Cascada „Evantai”[6];

Cascada „Lolaia”[7];

Cascada „Lotrișor”[8];

Cascada „Pișoaia” (numită și „Cascada de la Vidra”) /(FILM) „Cascada Pișoaia”/„Cascada de la Vidra”/

Cascada „Pruncea”[9];

Cascada „Șerbota”[10];

Cascada „Tamina”[11];

Cascada „Urlătoarea”[12];

Cascada „Valea Spumoasă”[13];

Cascada „Vălul Miresei”[14];

Cascada „Vânturătoarea”[15];

Cascada „Vârciorog”[16];

Cascada „La Văioaga”… https://www.facebook.com/TheStoryofRomania/videos/401218664546849/

Nicolae Tomescu

Redactor Șef

[1] „Cascada Bâlea”, denumită și „Urlătoarea Bâlei”, situată în Munții „Făgărașului” – între vârfurile „Moldoveanu” și „Negoiu”, la peste 1.200 m altitudine, este cea mai mare casacadă în trepte din România, cu o cădere de 60 de m (marchează treapta inferioară a circului glaciar „Bâlea”); accesul se poate face pe  „Transfăgărășan” până la „Bâlea Cascadă”, de acolo pe jos (circa 50 de minute), pe un traseu marcat cu punct roșu…

[2] Cascada „Cailor” este situată în apropiere de Borșa, în partea de nord-est a Munților „Rodnei”; apa, adunată într-un  circ glaciar, se scurge (de la altitudinea de 1.300 m) peste un abrupt calcaros numit „Podul Cailor”, în mai multe trepte (căderea de apă este de 90 metri), rezultând cea mai mare cascadă din România; accesibilă din mai multe direcții, dinspre „Borșa-Complex” cu „telescaunul”/pe jos/dinspre zonele mai înalte ale Munților „Rodnei”…

[3] Apa Cascadei „Capra”, cunoscută și sub denumirea de „Cascada Iezerului”, așezată în județul Argeș, pe marginea drumului național DN7C – Transfăgărășan, între „Cabana Capra” și Lacul „Bâlea”, la altitudinea de 1.690 metri/debitul de apă o face rezistentă și în condiții de ger/, provine din Lacul „Capra” (2.241 m)…

[4] Cascada „Clocota” se formează pe râul cu același nume, din județul Hunedoara, /la o distanță de aproximativ 55 de kilometri de Deva/ la marginea stațiunii balneare „Geoagiu-Băi” (accesul făcându-se pe poteca derivată din drumul care duce spre orașul Geoagiu sau prin stațiune, pe o străduță îngustă desprinsă din drumul către centrul civic al stațiunii); impresionează prin cădere (aproximativ 38-43 de metri înălțime, o lățime de 22 metri) și amplasament; nu îngheață, colectând toate cele 16 izvoare termominerale din zonă…

[5] Monument al naturii cu regim de arie protejată de interes național, Cascada „Duruitoarea”, situată în Masivul „Ceahlău”, are căderea de apă de circa 25 de metri (fiind despărțită de un prag în două părți distincte)…

[6] Cascada „Evantai”/Păuleasa, Bihor-Vlădeasa, Valea „Drăganului”/, din Munții Apuseni, accesibilă de pe traseul circuitului „Galbena”, are o cădere a apei de numai 7 m; din centrul stațiunii turistice Arieșeni, dacă vrei să ajungi mai lesne la căderea de apă, poți merge pe drumul forestier care leagă Bălăneasa de „Valea Seacă” până aproape de Cantonul Silvic „Valea Cetăților” – de aici, pe jos, urmând același punct galben spre „Izbucul Galbenei” (nu „Poiana Florilor”) până la cascadă; traseul montan care dezvăluie priveliști uimitoare, „via ferrata”, cel mai dificil de traversat, merge deasupra apei și stâncile sunt alunecoase; Arieșeni – Cobleș – Valea Luncțoarei – Cheile Galbenei – retur (triunghi galben); Vârtop – Arieșeni – Valea Luncșoarei – Cheile Galbenei – Cobleș – Arieșeni (banda roșie + triunghi galben); Arieșeni – Cobleș – Valea Luncșoarei – Cheile Galbenei – Ghețarul Focul Viu – retur; Arieșeni – Cobleș – Valea Luncșoarei – Cheile Galbenei – Avenul Bortig – Cetățile Ponorului – Cobleș – Arieșeni… Iată ce poți vizita în apropierea Cascadei: „Cheile Galbenei” (cascada face parte din acestea); Ghețarul „Focul Viu” – o peșteră cu gheață, în care lumina și gheața creează imagini spectaculoase (pe la amiază); „Cetățile Ponorului” – adevărată cetate naturală, fenomen carstic de proporții gigantești; „Avenul Bortig” – un puț vertical care adăpostește un bloc de gheață, accesibil doar cu echipament special; „Pietrele Galbenei” – panoramă către zona Padiș…

[7] Situată în partea nordică a Munților „Retezat”, „Lolaia” este accesibilă din traseul Ohaba-Pietrele, județul Hunedoara /cu mașina până la Cârnic/ marcat prin bandă albastră; se află la altitudinea de 1.050 m (înălțimea cascadei este în jur de 13-15 m), în valea „Nucșoara” (care a colectat apele pârâurilor: „Pietrele”/diferența mare de nivel, mai ales pe acest pârâu, dă naștere la cascade mici, culminând cu „Lolaia”/, „Valea Rea”, „Stânișoara”, „Galeșu”); accesul la cascadă a fost amenajat cu trepte și balustrade din lemn; pe partea de sus, datorită unei stânci, apa se împarte în două brațe, unindu-se doar jos, în căldarea săpată de forța cascadei…

[8] Pe „Valea Oltului” (din Râmnicu Vâlcea se merge către Sibiu, circa 17 km, din Căciulata aproximativ 5 kilometri până la intrarea care duce la cascadă, de acolo încă 4), singura cascadă din România ale cărei ape trec printr-un tunel de 30 de metri lungime; căderea ar măsura 30 de m…

[9] „Pruncea”, cunoscută și sub denumirea de „Cașoca”, denumire luată după numele apei și al localității pe al cărei teritoriu administrativ se găsește (comuna Siriu, județul Buzău)…

[10] Considerată a fi una dintre cele mai frumoase, având aproximativ 80 m înălțime, 10 m lățime, și ca puncte de reper – în dreapta sa (spre vest) „Șaua Puha” și „Șaua Scării”, în stânga sa (spre est) Vârful „Șerbota” care duce către Vârful „Negoiu”. Traseele către 1.410 m altitudine: Porumbacu de Sus (jud. Sibiu) – Vârful Negoiu, Sălătrucu (jud. Argeș) – Vârful Negoiu sau Barajul Vidraru (jud. Argeș) – Vârful Negoiu. Accesul se poate face cu autovehicule echipate corespunzător sau cu alte mijloace de transport montane pe drumurile forestiere indicate de marcaje, se merge și pe jos (în funcție de ruta aleasă)…

[11] Situată (de fapt, o succesiune de cinci cascade, cea mai spectaculoasă fiind înaltă de 10 m) pe „Valea Pietrei Mici” din Masivul „Piatra Mare”/județul Brașov (Canionul „Șapte Scări” desemnează un defileu săpat în calcare jurasice), la o altitudine de 1.100 m…

[12] Aflată la altitudinea de aproximativ 1.100 m, formată de pârăul „Urlătoarea” în apropierea orașului Bușteni (traseul este marcat cu punct roșu și se poate parcurge în aproximativ o oră; se poate ajunge și din localitatea „Poiana Țapului”); principala cădere de apă (15 metri) nu exclude căderi de apă mai mici, desfășurate pe câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pâraie, „Urlătoarea Mare” și „Urlătoarea Mică”…

[13] Se pornește de la Telecabina Bușteni (885 m altitudine) pe traseul care te poartă înspre „Cascada Urlătoare” (traseele coincid pe o porțiune de traseu în pădure, dar, la prima bifurcație se părăsește marcajul Cruce Albastră și trebuie urmată poteca nemarcată; aceasta din urmă este vizibilă, pe ea se merge aproximativ 20 de minute până la Refugiul Salvamont Bușteni /1141 m altitudine/, în spatele acestuia fiind „Cascada Valea Spumoasă” /1147 m altitudine/)…

[14] „Cascada Răchițele”, numită și Vălul Miresei, este situată pe „Valea Stanciului”, în arealul localității Răchițele/comuna Mărgău, județul Cluj/; se află la o altitudine de 1.000 m şi are o înălţime de 30 de m (două trepte); la baza treptei de sus există o marmită adâncă, cu diametrul de 10 m, care asigură o dispersie a apei care seamănă cu un voal…

[15] 4 ore dus-intors, având ca punct liminar km 11 după Băile Herculane spre Baia de Aramă, la podul de peste Cerna (Banatul Montan), te apropie de una dintre cele mai spectaculoase cascade din România…

[16] La spectaculoasa cădere de apă de peste 15 metri înălțime, situată într-o pădure de conifere la poalele Vârfului „Piatra Grăitoare”, se ajunge pe drumul național DN75, ruta Câmpeni – Ștei – Arieșeni (la 2 km de Arieșeni), se continuă pe drumul forestier (circa 3.5 km) pe valea „Vârciorog” până la cascadă (marcaj punct galben)…